4,226 matches
-
echidistante, paralele între ele, numite franje de interferență. Interfranja este distanța dintre două maxime, respectiv două minime consecutive și are o valoare care se modifică cu distanța D. Benzile luminoase corespund interferenței a două unde în fază, iar cele întunecoase interferenței a două unde în antifază. Dacă fasciculul de lumină incidentă este de lumină albă fenomenul este mai complicat. În punctul central O, diferența de drum este egală cu zero pentru toate lungimile de undă, în O se produce o franja
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
toate lungimile de undă, în O se produce o franja luminoasă de lumină albă. Primele franje după franja centrală au marginea dintre franja centrală colorată în violet, iar cealaltă margine, colorată în roșu (Fig.1.5.). La un ordin de interferență mai mare de zece, în același loc se suprapun maxime pentru mai multe lungimi de undă și franjele apar estompate, iar la diferențe de drum δ > 3·10 -6 m, dă ochiului impresia de alb și se numește alb de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
loc se suprapun maxime pentru mai multe lungimi de undă și franjele apar estompate, iar la diferențe de drum δ > 3·10 -6 m, dă ochiului impresia de alb și se numește alb de ordin superior. Ce se obține prin interferența localizată cu lama cu fețe planparalele? Dacă pe o lamă transparentă cu fețele plan paralele cade un fascicul de radiații monocromatice, se constată că o parte vor fi reflectate, iar o parte refractate. Întrucât razele incidente sunt paralele și razele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
fețe planparalele? Dacă pe o lamă transparentă cu fețele plan paralele cade un fascicul de radiații monocromatice, se constată că o parte vor fi reflectate, iar o parte refractate. Întrucât razele incidente sunt paralele și razele reflectate vor fi paralele. Interferența luminii apare la infinit, prin suprapunerea undelor reflectate pe cele două fețe ale lamei subțiri care sunt paralele ( Fig.1.7.). Lama poate fi și o peliculă subțire de ulei. Pentru a observa figura de interferență pe lame subțiri materialele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
reflectate vor fi paralele. Interferența luminii apare la infinit, prin suprapunerea undelor reflectate pe cele două fețe ale lamei subțiri care sunt paralele ( Fig.1.7.). Lama poate fi și o peliculă subțire de ulei. Pentru a observa figura de interferență pe lame subțiri materialele necesare sunt : • cuvă transparentă cu apă • pipetă • ulei uzat sau tratat cu un solvent Modul de lucru: • Pipetați o picătură de ulei pe suprafața apei din cuvă; pe suprafața apei se formează o pată subțire de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
1.8.). Când se privește suprafața de ulei sub diferite unghiuri de incidență din ce în ce mai mari, se remarcă schimbarea petei spre albastru și indigo ca urmarea îndeplinirii condiției de maxim pentru aceste radiații. Dacă lama este groasă nu obținem franje de interferență. Culorile lamelor subțiri apar și la balonașele de săpun care ne încântă. Ce se obține prin interferența localizată cu pana optică? În figura de mai jos se consideră două lame de sticlă ce fac un unghi între ele realizând o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
schimbarea petei spre albastru și indigo ca urmarea îndeplinirii condiției de maxim pentru aceste radiații. Dacă lama este groasă nu obținem franje de interferență. Culorile lamelor subțiri apar și la balonașele de săpun care ne încântă. Ce se obține prin interferența localizată cu pana optică? În figura de mai jos se consideră două lame de sticlă ce fac un unghi între ele realizând o pană de aer. Pentru fiecare grosime a lamei corespunzatoare se obține o franjă de interferență ( Fig.1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
obține prin interferența localizată cu pana optică? În figura de mai jos se consideră două lame de sticlă ce fac un unghi între ele realizând o pană de aer. Pentru fiecare grosime a lamei corespunzatoare se obține o franjă de interferență ( Fig.1.9.). Franjele sunt localizate pe fețele penei sau în spațiu cu ajutorul unei lentile convergente L. Astfel de franje se întâlnesc des în practica. Pentru a obține o pană optică materialele necesare sunt: • cadru de sârmă • soluție cu detergent
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Țineți cadrul vertical și priviți pelicula prinsă pe acesta prin reflexie, utilizând lumina ce vine de la o sursă întinsă. • Ce imagine se formează? Răspuns: Se observă, pe măsură ce pelicula se subțiază sub efectul gravitației, formarea unor dungi orizontale colorate franje de interferență începând de la marginea superioară și avansând spre mijlocul peliculei (Fig.1.10.). Apariția acestor franje s-a datorat formării unei „ pene optice" de apă pe conturul cadrului de sârmă, având muchia în partea superioară. Figura obținută cu pana optică este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Figura obținută cu pana optică este formată din franje de egală grosime, echidistante, paralele cu muchia penei și între ele. Cum se poate determina lungimea de undă a unei radiații, utilizând inelele lui Newton? Un caz particular de franje de interferență de egală grosime îl constituie inelele lui Newton. Aceasta se realizează ca o pană de aer de unghi variabil, delimitată de o placă cu fețele plan paralele și o lentilă plan convexă așezată pe ea Interferența se produce pentru razele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
particular de franje de interferență de egală grosime îl constituie inelele lui Newton. Aceasta se realizează ca o pană de aer de unghi variabil, delimitată de o placă cu fețele plan paralele și o lentilă plan convexă așezată pe ea Interferența se produce pentru razele paralele obținute în urma fenomenelor de refracție și reflexie pe lentilă și pe placă. Raza inelului luminos de ordin k este dată de relația. Materiale necesare: • dispozitiv pentru producerea inelelor lui Newton • sursă de lumină Modul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentilei R, utilizând o radiație de lungime de undă cunoscută; • Determinați lungimea de undă a radiației folosite, folosind relația sau reprezentând grafic. Răspuns: Inelele lui Newton sunt franje circulare concentrice, alternativ luminoase și întunecoase, obținute ca rezultat al fenomenului de interferență. Inelele se obțin în jurul punctului de contact dintre lentilă și lamă. Pentru lumina reflectată, centrul este întunecat (minim) pentru că k = 1, se obține r1 = 0, diferența de drum de λ/2 este datorată numai reflexiei pe suprafața lamei (Fig.1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este întunecat (minim) pentru că k = 1, se obține r1 = 0, diferența de drum de λ/2 este datorată numai reflexiei pe suprafața lamei (Fig.1.12.). Pentru transmisie, centrul este un maxim (luminos). Utilizarea luminii albe determină ca inelele de interferență să fie colorate în culorile spectrului vizibil, iar numărul de inele observabile este mic, deoarece la ordine de interferență k relativ mari se suprapun inelele luminoase de diferite culori care dau o colorație practic albă, indiferent de locul de observație
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
reflexiei pe suprafața lamei (Fig.1.12.). Pentru transmisie, centrul este un maxim (luminos). Utilizarea luminii albe determină ca inelele de interferență să fie colorate în culorile spectrului vizibil, iar numărul de inele observabile este mic, deoarece la ordine de interferență k relativ mari se suprapun inelele luminoase de diferite culori care dau o colorație practic albă, indiferent de locul de observație. În Fig.1.13. se văd inelele lui Newton obținute cu două lentile plan convexe așezate în contact cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
inelele luminoase de diferite culori care dau o colorație practic albă, indiferent de locul de observație. În Fig.1.13. se văd inelele lui Newton obținute cu două lentile plan convexe așezate în contact cu suprafețele plane. Culorile se datorează interferenței radiațiilor de diferite lungimi de undă în locuri diferite. DIFRACȚIA LUMINII Difracția luminii reprezintă fenomenul ce constă, în esență, în ocolirea de către lumină a obstacolelor atunci când dimensiunile acestora sunt comparabile ca ordin de mărime cu lungimea de undă a radiației
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cazul general, când unghiul de incidență pe rețea este i, diferența de drum optic este. Unghiul de difracție θ poate fi atât pozitiv cât și negativ așa cum se poate observa în Fig.1.15. Din relația rezultă că maximul de interferență de ordin k se formează pentru un unghi θk astfel încât. Din relația rezultă că pentru un λ cunoscut, măsurând θk pentru un maxim de ordin k se poate determina l. În cazul unghiurilor mici, când tg θ sinθ, punctul în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă un maxim luminos
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
gaussiană impune folosirea de fascicule înguste, puțin înclinate față de axa optic și aflate în vecinătatea acesteia. 23. Raza reflectată este total polarizată pentru un unghi anumit, numit unghi Brewster. 24. Lumina naturală este polarizată. 25. Pentru a obține fenomenul de interferență, diferența de fază a celor două unde trebuie să se modifice în timp. TEST 3 I. Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cazurile ilustrate nu este posibilă situația din. III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă. 3. Un fascicul paralel este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă. 3. Un fascicul paralel este reflectat tot paralel
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă. 3. Un fascicul paralel este reflectat tot paralel dacă. 4. Referitor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă. 3. Un fascicul paralel este reflectat tot paralel dacă. 4. Referitor la imaginea unui obiect într-o oglindă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unghiului de refracție are valoarea. 4. Un obiect este așezat în fața unei oglinzi plane. Dacă obiectul se depărtează de oglindă cu distanța d, atunci distanța dintre el și imaginea sa. 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]