3,529 matches
-
nu atât de puternic și clar instituite ca În cazul semnelor verbale). Pentru a evita o astfel de situație, am decis să analizez doar factorii contextuali optim pertinenți În situația de comunicare specifică fiecărui enunț, fără a parcurge multiplele traiectorii interpretative potențiale generate de alte elemente contextuale pertinente (dar nu optim pertinente) și fără a intra foarte mult În detaliile mecanismelor lingvistice și non lingvistice de producere a semnificației (la nivel fonetic, lexical, gramatical etc.). Asta poate explica și faptul că
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Invită la efectuarea unor operații de analiză, comparare, evaluare și gândire critică. Setul de întrebări constituie puncte de plecare pentru discuții/dezbateri/ comentarii, etc. Această metodă este utilă în etapa de înțelegere a unor situații, asigurând posibilitatea însușirii unor modele interpretative. Gruparea elevilor față de atitudine/poziția față de o anumită problemă Este o tehnică de învățare prin colaborare bazata pe discuții referitoare la un subiect controversat. Are scopul de a genera o dezbatere cu scopul de a încuraja elevii în adoptarea unor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
4. Sugestii pentru consiliere școlară și psihologică Luând în considerare rezultatele obținute la testele psihologice și rezultatele pe are elevul le obține în clasă, sugerăm implicarea sa în activități sportive, includerea într-o echipă de fotbal și valorificarea calităților vocal - interpretative de care dispune. Pentru a -și dezvolta atitudini și comportamente creative, este nevoie de mult exercițiu în care să se abordeze metode și tehnici de stimulare a creativității. Studiu de caz nr. 2 1. Date de identificare Nume și prenume
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Miron Costin, din Divanul lui D. Cantemir ș.a. Astfel, prin această activitate laborioasă de editor și exeget al vechilor texte românești, Hasdeu a realizat nu numai o bază documentară de mare interes pentru istoria națională, ci și o competentă referință interpretativă, însumând și multe ipoteze noi, care și-au probat valabilitatea prin rezultatele cercetărilor ulterioare.
EDITAREA TEXTELOR VECHI ROMÂNEŞTI – O PREOCUPARE CONSTANTĂ A ACTIVITĂȚII ŞTIINȚIFICE A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1727]
-
Limbajul natural este pus, de obicei, în opozitie cu limbajul artificial. În timp ce limbajul natural este „caracterizat printr-o bogăție de sensuri care determină proliferarea interpretărilor”, limbajele artificiale sunt „angajate pe linia preciziei și exactității și dotate cu o anumită <<univocitate interpretativă>>, primul existând din „rațiuni de ordin comunitar (necesitatea comunicării în actele de cooperare în grup)”, ultimele apărând din „rațiuni logico-epistemice” (Sălăvăstru, 1995:133). În limbajul natural, entitățile lingvistice ascund nenumărate subtilități și nuanțe, acestea determinându-i și nenumărate interpretări posibile
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cuvinte fiind atât „cantitative”, cât și mai ales „calitative” sau conotative. Simbolurile limbajelor artificiale, relaționând prin raporturi „cantitative” (în sensul că diferența dintre simboluri nu ține de nuanță și de extensia valorică), îi dau acestuia o anumită precizie și univocitate interpretativă, dar, sărăcindu-l de subtilitățile și nuanțele calitative, îl fac să piardă din capacitatea de reprezentare nuanțată, de care avem nevoie în raportarea la o lume complexă și subtilă la rândul ei. Apărând din necesități științifice, limbajele artificiale au eliminat
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
privitorul are impresia că personajul este pe cale să strângă rufele. Considerând poziția naturală a ambelor mâini, privitorul face presupunerea că rufele urmează să fie așezate în cufăr. Ambele presupuneri sugerează faptul că, acolo unde nucleele sunt încărcate de ambiguitate, potențialul interpretativ este problematic, dar natura funcțiilor rămâne aceeași. Cufărul este considerat, în analiza lui Stansbury O’Donnell, pe de o parte, un element-cataliză. Dacă i se aplică testul eliminării din imagine nu modifică interpretarea dar o ambiguizează suplimentar. Pe de altă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
exemplu reprezentativ de imagine statică în care apar informații, și pentru interpretarea funcției momentului reprezentat, și pentru construcția fabulei. Aici poziția personajelor informează privitorul despre lupta disperată a trupurilor în speranța descătușării de strânsoarea letală a șerpilor.Un posibil răspuns interpretativ ar putea considera comportamentul personajelor antropomorfe ca reacție la atacul șerpilor. Măsura în care trupurile umane sunt blocate de atacul șerpilor orientează spre interpretarea momentului ca efort disperat de ameliorare a destabilizării funcția H - și spre considerarea deciziei de ameliorare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fac interpretarea iconografic și încheie secvența cu funcția (I neg). Știu că șerpii sunt trimișii zeilor și că personajele nu au nici o scăpare. Pentru privitorii care ignoră textul lui Vergiliu, la încheierea secvenței, acolo unde se atinge noul echilibru, răspunsul interpretativ se bifurcă. Ei răspund la imaginea statuii printr-un act presupozițional care respectă și depășește - în aceeași măsură limitele iconografice, oferind șanse interpretative și victoriei, pentru că o intervenție ar putea salva personajele, și eșecului, pentru că, dacă nimic nu intervine, personajele
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Pentru privitorii care ignoră textul lui Vergiliu, la încheierea secvenței, acolo unde se atinge noul echilibru, răspunsul interpretativ se bifurcă. Ei răspund la imaginea statuii printr-un act presupozițional care respectă și depășește - în aceeași măsură limitele iconografice, oferind șanse interpretative și victoriei, pentru că o intervenție ar putea salva personajele, și eșecului, pentru că, dacă nimic nu intervine, personajele sunt pierdute. Analiza momentului Laokoon pune în evidență faptul că, în unele situații, informația vizuală despre un singur eveniment este suficientă în edificarea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
the Opposite Shore. Narrative and Rhythmic Implications in a Painting by Hakuin Ekaku în care analizează, împreună cu Roland Jordan, una din picturile călugărului Zen Hakuin Ekakuintitulate Blind Men Crossing a Bridge. Aici imaginea este lecturată transcultural, în genul de situare interpretativă la care apelează naratorul din Pierre Menard a lui Borges, adică liber de implicații socio-culturale și cu perspective alternative care îmbogățesc lectura. Este semnalată, în primul rând, spațialitatea ritmică a imaginii, interpretată la început în termeni muzicali. Linia separatoare, fermă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dificultățile implicate de soluționarea lor. Textul cărții ei este construit ca și cum privirea și-ar fi epuizat, odată cu lectura cărții lui Lister, forța de a îmbogăți narativ imaginea sau ca și cum pictura victoriană ar avea un anume fel de rezistență la suplementaritatea interpretativă. În Narrative, Suzanne Lewis prezintă evoluția cercetării picturii narative ca pe o dezvoltare lentă care include sistemele clasificatorii la Kurt Weitzmann și Franz Wichoff, formalismul lui Wolfgang Kemp și Alois Riegl, importanța participării privitorului la Otto Pacht, modelul iconografic la
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
prezintă relații posibile între instituții, sisteme de gândire, sisteme de credință, discursuri și moduri de analiză altfel distincte și neconectate. O încorporare paradoxalăbântuie comentariile picturale ale Luciei Corrain și Annei Beyaert. O vizibilitate a invizibiluluitraversează, într-un fel absent, textul interpretativ. O frecvență a unei anume vizibilități bântuie și luminozitatea înstelată a bolții cerești din La fuite en Égypte de Adam Elsheimer,și aplicarea, punerea în discuție și reconsiderarea aparatului conceptual al semioticii tensive din analiza interioarelor lui Matisse. Un spectru
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
aspect, atât de observabil, atât de strident, nu constituie o scăpare din vedere sau o neglijență, pentru că cele două comentarii picturale ale lui Corrain și Beyaert poartă cu ele parte din urmele fantomatice ale operei lui Greimas. Nuanțe descriptive sau interpretative din aceste contribuții arată că prezența unui gol în textul unui comentariu nu este în mod obligatoriu o absență. Ce se poate face cu o prezență fantomatică? Răspunsurile nu pot fi decât prudente, deschise și provizorii. Comentariul Luciei Corrain recuperează
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dincolo de nivelul observației. Prin comentariile traversate de prezența unui anume gol care nu este în mod obligatoriu o absență, traversate de vizibilitatea invizibilului greimasian care în esența ei nu se vede și care trece într-un fel absent prin textul interpretativ, traversate de spectrul lui Greimas, de apariția inaparentă care bântuie analiza picturii, de acel revenant care bântuie privirea topografică asupra cerului din pictura lui Elsheimer și care bântuie profunzimea, culorile și sentimentele din Matisse, Lucia Corrain și Anne Beyaert experimentează
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
apar surpriza și suspansul. Marie Laure Ryan în Modes of Narrativity enumeră o serie de categorii ale narativității: narativitatea diluată/diluted narrativitycare solicită audienței condensarea informației, narativitateaembrionică/embrionic narrativitycare atenționează audiența asupra omisiunilor narative, narativitatea fondatoare/underlying narrativitycare favorizează actul interpretativ, narativitatea exemplară/exemplary narrativity care pune în evidență momentul cheie al narațiunii, și narativitatea amânată/deffered narrativitycare stimulează construcția fabulei.Monika Fludernik în Toward a Natural Narratologyarată că manifestările narative sunt distribuibile pe o axă a narativității, în grade diferite
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
vizuală a imaginii ca scenă singularănu este o narațiune dar crede că cele două moduri de comunicare, narațiunile verbale, care expun mai mult decât un episod și reprezentările vizuale ale unui moment izolat, oricât de diferite ar părea, selectează procedee interpretative comparabile. Kafalenos arată că privitorul unei reprezentări vizuale interpretează scena înfățișată într-o imagine statică în relație cu posibile evenimente anterioare sau ulterioare pe care le selectează din bagajul informațional achiziționat sau prin raportare la alte imagini. Într-un fel
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
El memorează întâmplarea inițială și întâmplările ulterioare ei din desfășurarea narativă, într-un fel vizual și construiește acest vizual din descripții verbale pe care nu le separă de interpretarea pe care a construit-o inițial, din surse extratextuale. Aceste procedee interpretative complementare, aflate în relație cu privirea imaginii și lectura textului, constituie surse de nedeterminare interpretativă pentru ambele medii de comunicare și permit o flexibilizare a discuțiilor despre narațiune în imagine. Implicat în percepția vizuală a unei imagini statice, ca și
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și construiește acest vizual din descripții verbale pe care nu le separă de interpretarea pe care a construit-o inițial, din surse extratextuale. Aceste procedee interpretative complementare, aflate în relație cu privirea imaginii și lectura textului, constituie surse de nedeterminare interpretativă pentru ambele medii de comunicare și permit o flexibilizare a discuțiilor despre narațiune în imagine. Implicat în percepția vizuală a unei imagini statice, ca și atunci când, în calitate de lector, este prins în receptarea unui text narativ, privitorul se angajează într-un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
funeraliile președintelui Kennedy sau o fabula care începe cu asasinarea președintelui și se încheie cu prăbușirea avionului pilotat de John Kennedy Jr. sau o fabula care include o serie de întâmplări tragice din viața familiei Kennedy. În sprijinul acestei tehnici interpretative este citat Hayden White care în Metahistory. The Historical Imagination in Nineteenth-Century Europe arată că, atunci când decide să prezinte un anume eveniment, istoricul decide care este începutul și care este finalul lui și în felul acesta, interpretează evenimentul prezentat: „Același
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
decide să prezinte un anume eveniment, istoricul decide care este începutul și care este finalul lui și în felul acesta, interpretează evenimentul prezentat: „Același eveniment poate să constituie începutul, sfârșitul sau o situație de tranziție, în trei narațiuni diferite”. Răspunsul interpretativ la fotografia analizată de Kafalenos ar putea să includă construcții mentale în care privitorii se gândesc la locul în care se aflau când au aflat despre asasinarea președintelui Kennedy sau la condițiile în care au aflat despre dispariția avionului pilotat
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Barthes la care descrierea unui spațiu sau a unei întâmplări din lumea reală declanșează construcția unor fabule care includ întâmplări imaginate. Ea arată că în La Chambre claire Barthes descrie fotografia unei case din Granada căreia îi atașează diferite răspunsuri interpretative, legate de felul în care impresionează sau de felul în care oferă sentimentul trăirii unui trecut idilic sau a unui viitor utopic. Asemenea privitorilor potențiali ai fotografiei în care apare Kennedy Jr., Barthes creează un construct mental, imaginând, în casa
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
zugrăvită și le prezintă pe fiecare, ca momente încremenite, izolate de contextul temporal. Ea consideră că atunci când scena descrisă nu ilustrează o istorie cunoscută, există libertatea interpretării prin imaginare a întâmplărilor anterioare sau ulterioare ei. Kafalenos mai consideră că reacția interpretativă la imaginea unui copil îmbrăcat elegant și salutând un alt copil nu pleacă de la circumstanțe cunoscute, dar poate folosi inferențe: copilul așteaptă să plece la o întâlnire importantă sau salută un unchi care îl învață bunele maniere. Ea consideră, de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
poate folosi inferențe: copilul așteaptă să plece la o întâlnire importantă sau salută un unchi care îl învață bunele maniere. Ea consideră, de asemenea, că interpretarea unei scene vizuale este, în mare măsură, un act decizional, pentru că există posibilitatea opțiunii interpretative pentru o fabula sau alta fabula și pentru că se explorează posibilitățile interpretative prin construirea mai întâi a unei fabule, apoi a alteia și se intră astfel pe teritoriul plurisemantismului imaginii. Kafalenos crede că acest plurisemantism poate fi imaginat, în studiile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
salută un unchi care îl învață bunele maniere. Ea consideră, de asemenea, că interpretarea unei scene vizuale este, în mare măsură, un act decizional, pentru că există posibilitatea opțiunii interpretative pentru o fabula sau alta fabula și pentru că se explorează posibilitățile interpretative prin construirea mai întâi a unei fabule, apoi a alteia și se intră astfel pe teritoriul plurisemantismului imaginii. Kafalenos crede că acest plurisemantism poate fi imaginat, în studiile narative: „ca un punct de întâlnire, ca o răspântie prin care trec
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]