74,681 matches
-
perturbat. Acest firesc exterior nu-l mai regăsea însă în lumea ei, cea dinlăuntru: nopțile deveniseră zile, într-o iarnă ce părea că se instalează definitiv și inexorabil. Nu-și inventase niciodată sentimentele. Se născuseră firesc și, în ciuda a ceea ce intervenise între timp, rămăseseră neschimbate. N-avea de gând să le nege, să le sufoce într-un colț al sufletului. Ar fi fost echivalent cu a se nega pe ea însăși, ca om. Faptul că nu mai putea să exprime în
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
a trebuit să-și facă și el casă și unde putea să-și facă decât pe locul tatălui, dar s-a lovit de împotrivirea mamei lui. Și i-a administrat Grapina o mamă de bătaie cu un par, de au intervenit vecinii și au calmat-o, întrebând-o de grădină. Nu-i grădina lui Dumitru? Ba da. Și Dumitru nu-i tata lui Petrache? Ba da. Și atunci pe al cui pământ vrei să-și facă și el casă? Grapina, neavând
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ca instanță de judecată locală. Aceasta avea fie un caracter moralizator, de exemplu prin „strigarea peste sat” care este practicată și azi, fie de mediere. Abia în cazul în care situația respectivă nu se rezolva prin aceste mijloace minimale, obștea intervenea ca instanță de judecată propriu-zisă (Stahl, 1998, vol. II, pp. 72, 75-76). În obștile sătești erau însă mai mulți membri cu funcție specializată decât sunt recunoscuți de către autorități. Una dintre aceste funcții era cea de vornic. Acesta era ales de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de boieri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-129). Domnia putea interveni în toate fazele procesului de stabilire a hotarelor și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul constituțional și „obiceiul pământului”, agenții economici cu profil forestier cumpărau dreptul țăranului de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri”, conform „obiceiului pământului”. Aici intervine însă și slăbiciunea sistemului local de organizare a exploatării. Acțiunile de acaparare s-au putut face pentru că obștea își pierduse vechea putere. Ea se destrămase astfel încât cumpărătorii nu mai tratau cu colectivitatea moșnenilor, ci cu fiecare membru în parte. Statul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acest principiu era respectat și în satele devălmașe. g) „Recunoașterea dreptului localnicilor de a se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă în care autoorganizarea era posibilă mai degrabă datorită unui vid legislativ și se ajunge apoi la o neconcordanță destul de semnificativă între comunitate și stat. Așadar, se poate afirma că principiul nu este respectat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
etapă la alta este conținutul și intensitatea transferului, modalitățile și formele de mediere pe traseul, uneori direct, alteori sinuos și lung dintre emițător și receptor. Pe măsură ce informațiile s-au diversificat și mesajele au devenit mai complicate și mai numeroase, au intervenit forme noi de organizare și memorare, s-au implementat tehnicile de vârf ale epocii respective. Soluția secolului XX este calculatorul. Sistemele informaționale pot fi explicate cu ajutorul teoriei sistemelor, motiv pentru care este necesară înțelegerea unor concepte comune oricăror sisteme
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
ai avea. Așa că este mai bine acum să aștern pe hârtie tot ce s-a întâmplat ca să vedeți și să judecați și dumneavoastră dacă am sau nu dreptate. Voința Divină nu se discută, se execută, indiferent în ce fel - aici intervine liberul arbitru - dar se execută; și e bine așa. Am depășit paranteza și mergem mai departe. Într-o seară, în jurul orei 21, mă sună alarmat fiul meu G.V.S., să-mi spună că soția lui are dureri. Era în luna a
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
poate. În sfârșit, a respirat ușurată. Dar ce-a urmat este interesant și de remarcat pentru toți: a început alt război al hârtiilor: cereri, aprobări, comisii de verificare a mamei și copilului; comisia trebuia să certifice că nu se poate interveni pe teritoriul României pentru salvarea vieții copilului. Iarăși drumuri, acte, cópii, verificări, examinări, semnături, parafe. Într-un târziu au fost gata și s-au trimis la București pentru viză. Vreau să spun că, între timp, văzând că nu prea sunt
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
o urcăm pe N. pentru Linz. Ne-am oprit lângă ușa de la intrare pentru că pilotul intrase alături să ia o semnătură. Medicul la capul lui N., eu alături. Ea îmi spune că a avut din nou o mică contracție. Medicul intervine prompt: - Ce v-a spus? Ce s-a întâmplat? Îi spun ce era de spus și el intră cu ea în primul cabinet ca s-o consulte din nou. Între timp pilotul era gata de zbor. Medicul iese și anulează
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pierd din strălucire odată cu trecerea timpului. Aici și acum însă, nu mai este cazul. Impresiile și sentimentele au rămas la fel de puternice ca în momentul evenimentelor. .................................................. .................... 30 mai 2005 Nu știu de ce mi-am întrerupt firul expuneri, ceva sau cineva a intervenit și nu m-a mai lăsat să termin ce aveam de spus. Cu toate acestea rețin exact ce trebuia să vă comunic. La 24 ianuarie 2005 a venit la Iași noul președinte al României - Traian Băsescu. Trăiesc în Iași din
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
În 1986, mătușa mea a murit din cauza unui avort provocat. Era mama a doi copii și avea 32 de ani. Nu știu astăzi dacă viața ei putea fi salvată, dacă a ajuns prea târziu la spital sau dacă medicii au intervenit la timp. Ce știu? Că la 16 ani am trecut printr-o dramă cumplită. Țineam foarte mult la ea și moartea ei mă doare și astăzi. Nu pot să mă gândesc la ea sau să vorbesc despre ea, fără să
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
una dintre primele măsuri abrogate de guvernul provizoriu la sfârșitul lui decembrie 1989 arăta cât de mult devenise aceasta sinonimă cu cele mai grave abuzuri ale regimului Ceaușescu. În timp ce oferea un exemplu grăitor al gradului ridicat în care statul român intervenea în viața cetățenilor, schema punea în lumină și trăsăturile distinctive ale procesului de planificare din România. La nivelul economiei naționale, sistematizarea, cu accentul pus pe uniformizarea mediului urban și rural, era un element auxiliar al politicii de industrializare rapidă în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de iod. Am ajuns la spital unde am avortat. Doctorii n-au vrut să mă ajute pe motiv că nu le-am spus ce făcusem. Știam că dacă leaș spune, mă așteaptă închisoarea. Mă simțeam aproape de moarte când doctorii au intervenit. Mi-am revenit greu.” (declarație a unei muncitoare de 46 de ani, ortodoxă practicantă) Lavinia Betea, Mentalități și remanențe comuniste, p. 292 „Am văzut pe Discovery un reportaj despre avorturile provocate. Se filmase în interiorul uterului unei femei. Când se introducea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
-se detașa de durerea sufletească. Aceștia din urmă apelează mai curând la logică, o aritmetică de natură să tempereze conflictul sufletesc... Ca-n vechile povestiri orientale privind scrisa oamenilor, Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează prin Olga intervine și deviază destinul unui copil, sustrăgându-l oricărei previzibilități a părinților, ceea ce, practic, înseamnă crearea altui destin, neconvenabil acestora, dar contra căruia genetica nu protestează, iar ațipirile conștiinței etnologice, în cazul de față își văd înainte de încețoșările lor. Situația de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Se pare că nu-l privea doar ca pe un școlar concentrat pe tema sa. Gestul său de „ochelarist” i s-a părut mai mult decât „evocator”. (Scriitorul notează că ea îi va mărturisi această impresie ceva mai târziu. Iarăși intervine „atotștiutorul” autor! Dar nu văd nimic rău în asta, mai ales că nu a făcut vreun efort de a se sustrage total din această poveste, pentru a fi „cât mai obiectiv cu putință”.) Naratorul nu-și ascunde mirarea față de rapiditatea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
casă a fost urmărită de câteva ori de un tânăr foarte insistent. Povestea pe un ton calm, fără reținere, pentru a-i da de înțeles că nu putea să răspundă decât într-un singur fel: cu indiferență. Și totuși... Aici intervine suspiciunea tipică bărbatului, mai cu seamă dacă are și „ceva ani în spate”. Oricât de neutru ar fi descris ea întâmplarea, tot este de presupus o anume satisfacție, a femeii care poate trezi și interesul altora... Fie ea de ireproșabilă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mai ales în acele după-amieze lungi în care Teodora uită pentru o vreme să mai plece acasă („copii sunt destul de mari, mai este și bunica cu ei...”), iar el, bucuros de prelungirea șederii, se destăinuie în continuare. Ea îl ascultă, intervine din când în când, „punctează” cu un gând propriu sau „deturnează” cu o glumă cursul prea grav al discuției. Deși nu lasă să se vadă, ea îi admiră cursivitatea vorbirii, memoria, spontaneitatea unor asocieri de idei, simțul umorului. Fără a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vrut să participe și ea la discuții, începu să ragă. Nea, boală! Vaca ne mai lipsea! Hai mai repede! Și jordiile începură din nou să șuiere prin aer. Întrucît singura care avea ceas era Ilinca, ea păstra măsura timpului scurs, intervenind ori de cîte ori considera că ritmul urcușului a încetinit. Cînd ajunseră în vîrful dealului, erau lac de sudoare. Au lăsat vaca să pască într-o poieniță mică din apropiere, mai urcară puțin, trecură peste gard și se opriră drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu palmele și cu obrazul. Frumosule... dragule... scumpule... măi moțoflicule... O să te duc acasă și o să... Ba să-l ducem la școală, la colțul viu, propuse Bărzăunul. Ce te bagi tu? îl repezi Virgil. Ba-i cel mai bun lucru, interveni Vlad. La colțul viu îl putem vedea mereu și-l putem îngriji cu toții. Vlad nu și-a putut da seama însă cît de mult pierde în fața Ilincăi cu aceste vorbe! Cum să-l duci acasă? se opuse și Tomiță. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
găsit voi tăblița asta? Ochii copiilor se întoarseră speriați spre tăblița ridicată cu foarte mare grijă de străin. Dar tăcură cu toții mîlc. Înseamnă că de ceea ce se temuseră mai avan tot nu putuseră scăpa! Unde, mă, șobolanilor, nu s-aude? interveni cu glas aspru domnul Nicanor. Lasă copiii mai încet, zise cu aceeași voce blîndă străinul. Nu vezi cît îs de speriați?... Ce aveți, puștilor, de nu vreți să scoateți o vorbă? Și străinul slobozi un hohot de rîs care umplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
legătura cu moș Vasile Iracle, ca să se documenteze exact. Răspunsul său însă nu prea mulțumi pe nimeni: Nici moș Vasile nu știe precis cîți kilometri sînt pînă acolo, dar zicea că trebuie mers cam două ceasuri și ceva. Bine, bine, interveni Vlad, asta contează mai puțin. Spune mai întîi pe unde trebuie să mergem. Pe la mlaștină, tot înainte pe malul pîrîului cu ferigă, pînă ce dăm de o stîncă mare, care se cheamă Piatra Domniței. Știu unde-i! strigă Bărzăunul. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
înțeles bine a cui a fost vina, vom sta altfel de vorbă. Deci, nu după multă vreme de la intrarea în adîncurile pădurii, au ajuns la mlaștină. Toți erau voioși și nimănui nu i-ar fi dat prin minte că pot interveni pricini de harțag din te miri ce. Locul unde ajunse grupul era aproape în permanență pustiu. Adică pe acolo nu trecea nici un drum, nici măcar o cărare. Și nu trecea pentru că aproape oriunde puneai piciorul, dacă nu erai atent, te scufundai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pentru a împiedica o eventuală prindere, răspunse, dar cu un glas mult mai ponderat: Ba n-o fac deloc pe deșteptul, așa să știi! Eu nu zic niciodată că știu ceva, pînă nu știu ca lumea! Atunci, spune, dacă știi! interveni și Virgil. Păi, lăsați-mă să spun, nu vă mai repeziți așa!... Aflați că răspunsul la întrebarea lui Virgil îl știu. Am citit, parcă anul trecut, o carte scrisă de... De tine, poate! rîse Vlad. L-l-lasă-l! se rugă Nuțu, curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]