1,897 matches
-
18% din respondenți. Aceștia consideră că în toate situațiile propuse avortul este o măsură niciodată justificată. Sindromul post-avort. Simptomele sindromului post-avort (vinovăție, depresie, aversiune față de partener, tulburări de alimentație etc.) au fost prezente la mai puțin de jumătate din femeile intervievate, indiferent de tipul avortului. Analiza statistică a tuturor acestor simptome a evidențiat faptul că numărul persoanelor asupra cărora avortul nu a avut repercusiuni psihice este de 3,5 ori mai mare decât numărul persoanelor afectate de acest sindrom. Dintre simptomele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au plasat țara În rândul celor „instabile”, alături de Grecia și Italia. În Franța, greutățile economice din iarna anului 1947 s-au tradus În insatisfacția populației față de noua Republică. Într-un sondaj de opinie din 1 iulie 1947, 92% dintre cei intervievați considerau că În Franța lucrurile merg „rău sau destul de rău”. Meditând asupra entuziasmului spulberat din primii ani postbelici, laburistul Hugh Dalton, ministru de Finanțe britanic, nota În jurnalul său: „S-a sfârșit cu diminețile pline de speranță”. Omologul lui francez
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
profesionale pentru persoana care ocupă postul: vechime, promovare etc. Pentru a permite obținerea unor rezultate relevante și imparțiale, interviul trebuie să conțină un număr de maximum 20 de întrebări, foarte clar și concis formulate, care să nu permită formularea de către intervievat a unor interpretări și a unor răspunsuri vagi, ambigue sau foarte ample, cu divagații. De asemenea, întrebările trebuie formulate astfel încât să nu permită anticiparea răspunsurilor, dar să îi ofere titularului de post posibilitatea exprimării libere a opiniilor sale. În urma unui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pentru cei săraci, gradul de intervenție a statului în anumite sectoare ale furnizării bunăstării și raportul individ/stat în asigurarea bunăstării. În ceea ce privește principalul actor implicat în rezolvarea principalelor probleme sociale, datele analizate relevă o așteptare puternică față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse în tabelul 1 arată că populația invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor sociale statul, care ar trebui să acționeze fie prin diferitele sale instituții (Guvern, Parlament, Președinție), fie ca stat în sine, respondenții invocând doar statul, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că în România explicația cel mai larg acceptată pentru existența sărăciei este cea legată de structura socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe locul al doilea în ordinea importanței se află blamarea victimei, 24 % dintre cei intervievați considerând că săracii sunt vinovați pentru situația în care se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării de către populație este cea care face apel la stat, 20% dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
strategiile relevante, în timp ce mediul academic sau partenerii sociali în mai puțin de o treime din cazuri (figura 2). Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Părțile consultate în elaborarea strategiilor care vizează subobiectivele PNAinc Peste jumătate (57%) din strategiile dezvoltate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de strategii relevante pentru politici de reducere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale reprezintă: Document Număr În curs de elaborare 4 Aprobat prin lege sau prin H.G. 10
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin O.M. 4 Aprobat prin Memorandum 2 Document intern, prezentat în cadru oficial, dar neaprobat 4 Document de sine stătător, difuzat pe site 2 Document intern, neprezentat în cadru oficial și nedifuzat 2 Total strategii relevante 28 Toate instituțiile intervievate au declarat că au diseminat în diverse moduri strategiile pe care le-au realizat. Nu au fost diseminate strategiile sub formă de document intern (spre exemplu, strategiile ANT, MMGA și MTCT, prezentate în cadrul sesiunii Dezvoltarea Durabilă a României - Orizont 2025
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau de implementare, documente de sine stătătoare care vizează unul sau mai multe subobiective PNAinc, au fost realizate sau actualizate în perioada 2002-2004. Dacă sunt luate în calcul atât strategiile, cât și planurile de acțiune, se constată că 18 instituții intervievate au elaborat un număr total de 56 de documente distincte relevante pentru 45 de subobiective PNAinc. Doar două subobiective PNAinc nu sunt abordate de nici un astfel de document și nici de Programul de Guvernare. Acestea sunt: asigurarea unor adăposturi temporare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din planurile de acțiune relevante. În schimb, partenerii sociali, dar, mai ales, potențialii beneficiari și mediul academic au fost consultați în mai puțin de o treime din cazuri. Cele mai multe (71%) planuri de acțiune (documente de sine stătătoare) realizate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de planuri de acțiune relevante sunt: Document Număr În curs de aprobare 2 Aprobat prin lege sau prin H.G. 10 Aprobat prin O.M. 6 Aprobat prin ordin al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiectelor, principalul responsabil este plasat chiar la nivelul instituției (ministerului sau agenției), al sistemului instituțional creat la nivel central sau la nivelul structurilor instituției în teritoriu. În timp ce pentru programele permanente principalii responsabili pentru implementare sunt, în majoritate, chiar instituțiile guvernamentale intervievate, pentru programele nepermanente și pentru proiecte responsabilitatea pentru implementare cade, în cele mai multe cazuri, în sarcina sistemului instituțional creat special la nivel central. Colaborare, parteneriate Figura SEQ Figura \* ARABIC 7. Ponderea programelor/proiectelor care au presupus colaborare/parteneriate cuă Notă: Suma
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
67% din cazuri activitățile desfășurate, în 64% respectarea termenelor și în 53% din cazuri modul de gestionare a fondurilor. Cea mai frecventă combinație este compusă din monitorizarea rezultatelor și cea a activităților desfășurate. Respectarea termenelor de implementare Conform reprezentanților instituționali intervievați, în octombrie 2004, termenele stabilite au fost respectate pentru 87% dintre proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În 13% din cazuri termenele au fost depășite, în majoritatea cazurilor din cauza absenței sau întârzierii fondurilor. Depășirea termenelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
traficului de persoane, a exploatării sexuale a copiilor și a adulților și dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor; 4) prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate; 5) asigurarea accesului la apă potabilă și apă curentă. Este de remarcat faptul că instituțiile intervievate au, prin concepție, o orientare preponderent tehnică. În consecință, instituțiile sunt centrate pe realizarea activităților specifice, de natură tehnică, în timp ce efectele sociale ale măsurilor implementate sunt doar marginal luate în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes a PNAinc este tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reprezentativitate) constituie cele mai evidente limite ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. În ciuda acestora, ancheta este una dintre metodele cele mai frecvent utilizate în cercetarea educațională. Interviul este a doua tehnică de anchetă și constă într-un dialog între intervievator și intervievat, prin care se încearcă obținerea de informații relevante pentru o anumită temă de cercetare (Sax, 1968; De Singly et al., 1998). Interviul nu este în nici un caz improvizat, ci presupune activități riguroase de planificare și aplicare, analiză a datelor și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
volumul populației vizate și de structura acesteia (mai diversă sau mai puțin diversă), însă trebuie să fie destul de larg pentru a permite generalizări ale concluziilor cercetării. Evident, el este determinat și de scopul aplicării interviurilor. -Stabilirea modalităților de acces la intervievați (De Singly et al., 1998; Agabrian, 2004) este o etapă importantă în planificarea anchetei și presupune inclusiv contactarea și convocarea acestora în vederea realizării interviului. -Realizarea ghidului de interviu constituie punctul cel mai important al planificării interviului și presupune stabilirea datelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de tipul de interviu, ales la rîndul său în funcție de tema și scopul cercetării. În cazul interviului nestructurat, nu este vorba despre elaborarea unui set de întrebări, ci de stabilirea unor axe tematice ce urmează a fi urmărite în dialog cu intervievații. Întrebările incluse în cadrul unui interviu sînt clasificate în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
argumentare consistentă a opțiunilor, fără a exagera în generalizări. Avantajele anchetei realizate prin intermediul interviului constau în surprinderea complementară a notelor comune și a unicității discursurilor, în evidențierea unor motive care stau la baza unor opinii sau atitudini. De asemenea, interacțiunea intervievat intervievator și posibilitatea acestuia din urmă de a adapta ghidul de interviu constituie un avantaj în măsura în care conduce la obținerea unor date relevante. Pe de altă parte, datele rezultate din realizarea interviurilor sînt adesea discutabile din perspectiva validității și fidelității. Acuratețea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Harvard și din Colegiul Stonehill, Easton, Massachusetts. Le mulțumim în mod deosebit lui Paul Hudon, pentru sugestiile sale editoriale și pentru dactilografierea notelor de subsol și a bibliografiei, precum și lui Ted Karns, pentru ajutorul acordat la alcătuirea indexului. Dintre persoanele intervievate, nici una nu ne-a fost de un mai mare ajutor decît Corneliu Bogdan, ambasador al României în Statele Unite din 1967 pînă în 1976 și mai recent, secretar de stat al Ministrului Afacerilor Externe, în guvernul Frontului Salvării Naționale din România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încredere de 95%) a descoperit că un procent de 22,3 la sută dintre respondenți ar prefera să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre trecutul comunist. Un procent însemnat, de 17 la sută dintre elevii intervievați nu au discutat niciodată în familie despre perioada comunistă, în timp ce un sfert (24,8 la sută) dintre elevi nu au abordat niciodată subiectul comunismului cu profesorii lor în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1949, majoritatea germanilor considerau că "Nazismul a fost o idee bună, dar prost aplicată" (Judt, 2005, p. 58). Mai mult decât atât, T. Judt (2005) menționează datele unui alt sondaj datat noiembrie 1946, în care 37 la sută dintre germanii intervievați au răspuns că "exteminarea evreilor, a polonezilor și a altor non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
convocat în condițiile alin. (3) și, după caz, ale alin. (4), nu împiedică finalizarea evaluării. ��... (6) Întrebările și răspunsurile la interviu se consemnează de către secretariatul comisiei de evaluare într-o anexă la procesul-verbal de ședință, semnată de înaltul funcționar public intervievat și de către membrii și secretariatul Comisiei de evaluare. ... ------------ Art. 62^4 a fost introdus de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.713 din 17 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 881 din 24 decembrie 2008. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240711_a_242040]