73,117 matches
-
de S.Haret a fost și înființarea grădinilor școlare dusă cu succes de învățători. Prin aceste Grădini Școlare experimentale, se încerca introducerea de către învățători, în lumea satelor, deprinderea de a cultiva legume, metode mai bune de cultură pentru pământul lor, introducerea unor culturi noi de plante și pomi. Aceste grădini erau pe pământul școlii. O altă activitate extrașcolară era aceea de povățuitori în caz de boală la lipsa unui medic dar și de sfătuitori în privința creșterii animalelor. Aspectul economic nu a
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
dar și învățarea și practicarea jocului “Oina” la obiectul Sport. La desfășurarea acestui joc a asistat și Spiru Haret, ministrul învățământului de atunci care a făcut o vizită în Târgu Jiu iar după acesta vizită a dat o circulară pentru introducerea jocului “Oina” în toate școlile. O altă inițiativa a profesorului Moisil, apreciată de autorități a fost și introducerea zilelor istorice, cu fastul cuvenit ca sărbători, în special zilele de 24 ianuarie și 9 mai. Această inițiativă a fost dispusă în
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Haret, ministrul învățământului de atunci care a făcut o vizită în Târgu Jiu iar după acesta vizită a dat o circulară pentru introducerea jocului “Oina” în toate școlile. O altă inițiativa a profesorului Moisil, apreciată de autorități a fost și introducerea zilelor istorice, cu fastul cuvenit ca sărbători, în special zilele de 24 ianuarie și 9 mai. Această inițiativă a fost dispusă în toate școlile de către Spiru Haret. Moisil și-a adus contribuția și la înființarea unei biblioteci a gimnaziului iar
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
acestora, cu toate că în perioada domniilor fanariote se observa o accentuare a dependenței față de Înalta Poartă. Această subordonare a Țărilor Române față de Imperiul Otoman s-a reflectat în următoarele aspecte: numirea domnilor direct de către sultan, fără acordul Sfatului domnesc; creșterea haraciului; introducerea mucarerului (darea plătită pentru reinvestirea domnului); pătrunderea elementelor grecești, fidele Imperiului Otoman, în administrație și viața politică; comerț preferențial cu Imperiul Otoman;politica externă a Țărilor Române este stabilită la Istanbul. și, totuși, perioada fanariotă din istoria românilor este și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității, fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Cuvinte-cheie: reguli, nivel constituțional, al alegerii colective și operațional, devălmășie, sistem de resurse, unitatea de resursă 3.1. Introducere În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. În
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelul constituțional, și anume de recunoașterea drepturilor de proprietate individuală izvorâte din contractele de vânzare cumpărare. Codul civil permitea ieșirea din indiviziune și posibilitatea tranzacționării fără restricții a terenurilor. Regulile constituționale au schimbat modul devălmaș de exploatare a resurselor prin introducerea posibilității creșterii numărului de apropriatori de resurse. Creșterea numărului de apropriatori se datorează posibilității tranzacționării drepturilor de exploatare a sistemului de resurse. Creșterea numărului de apropriatori nu este însă singurul motiv pentru care apar probleme în exploatarea sistemului de resurse
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională, schimbări exogene 4.1. Introducere: Un caz special Scopul acestui capitol este de a aduce în atenția cititorilor modelul autohton de autoguvernare locală. Tendința de a subevalua tradiția locală în această privință este destul de frecventă, și totuși, cel puțin parțial, astfel de opinii sunt nefondate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
s-au ocupat anterior de subiect ori de subiecte similare - este posibilă datorită flexibilității cadrului de analiză al primeia. Această calitate i-a fost deseori remarcată și recunoscută (Ostrom, 2005; Aligică și Boettke, 2009; Terpe și Matei, 2009). 4.3. Introducerea cazului Pentru perioada obștii vechi pornim de la metoda dezvoltată de H. Stahl și numită de acesta „arheologie socială”. În esență, ea constă în cercetarea rămășițelor organizărilor arhaice („fosile sociale”, cum le numește el) și compararea lor cu documente sau alte
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
arhaice s-a imprimat instituțional înainte de privatizarea pământurilor într-un aranjament suficient de complex și de rezistent încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat la privatizarea pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin introducerea rotației culturilor și răspândirea unor unelte mai performante) au permis exploatarea sa independentă, adică de către fiecare gospodărie în parte. Argumentul pe care îl avansez la acest punct poate fi explicitat astfel: aranjamentul nu provine dintr-o formă de organizare anterioară
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pădurilor). S-a remarcat că, pe rând, apărarea, diplomația, justiția și poliția au fost progresiv transferate statului. Religia a intrat în domeniul bisericii centrale, pe măsură ce resursele acesteia au crescut. Și pământul cultivabil a început să fie lucrat pe gospodării, odată cu introducerea tehnicii rotației culturilor. Aceste procese de dislocare funcțională au vulnerabilizat nivelul confederal prin aceea că l-au lipsit progresiv de importanță și resurse. Practic, de la începutul secolului al XIX-lea, obștea mare a Vrancei s-a întrunit pentru două scopuri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
XVIII-lea, deși lipsesc datele care să permită o asemenea comparație. Totuși, ceea ce știm este că nivelul confederal și-a îndeplinit funcția de arbitraj în tot acest proces timp de cca 150 de ani și că a dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
1950. Performanța lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Cetăți sfărâmate’’; povestirea,, Dubla crimă de pe strada Speranței’’,poeme din ,, Catapetesme’’ sau din ciclul ,, Ultimul învins’’, ,,Magul care-și caută steaua’’(Paris-1951), ,, Poeme din închisori’’(Madrid 1970); Dintre traducerile lui Nicolae Novac aducem la cunoștință câteva: Tălmăcirea din lirica amerindiană, introducere de George Ciorănescu- Munchen, 1977; Tălmăciri din lirica Americană- Munchen, 1979; Maxime și cugetări-Madrid,1980. Mihai Leonte- poetul armoniei și optimismului s-a născut pe 19 ianuarie 1941, comuna Bunești, județul Suceava și este domiciliat în orașul Moldova Nouă. A
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fi percepută cu fidelitate în ignorarea unei dorințe extreme de interese de afișare a identității. În tornurile monumentale ale acestora, datele despre configurație, semnificațiile ori denumirile obiceiurilor din Banat apar ,aproape sistematic, în finalul capitolelor ori în note. Tot sistematic, introducerea lor se realizează prin recursul la formule de conexiune de genul: prin părțile Banatului însă, tot atunci, româncele din Banat obișnuiesc( s.m., O.H.) sau, pur și simplu, în Banat este datina de... și urmează relatarea unei practice complet diferite
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
indispensabil al afacerilor. În final, apreciem reușită autorului și sperăm că lucrarea va găsi o largă audienŃă în mediul academic, în organizaŃiile profesionale din domeniul juridic și în rândul agenŃilor economici angrenaŃi în schimburi comerciale. Conf. univ. dr. Cristian Morozan Introducere Tema contractului de vânzare cumpărare comercială este în momentul de faŃă mai actuala că oricând. OperaŃiunile comerciale sunt cele mai frecvente operaŃiuni în cadrul unei activităŃi economice. Contractul de vânzare cumpărare comercială constituie un instrument juridic care reglementează cea mai mare
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
sufletească într-o continuă caval cadă a risipirii, a schingiuirii prin excitante, într-un sfâșietor asalt imaginar asupra existenței, în care epuizarea împinge ființa spre revelații care exclud orice împlinire, dar nu zădărnicia și deloc desăvârșirea. Acești oameni sunt o introducere anarhică la sfințenie. Veritabili avocați ai oralității universale, cu ființa răvășită de miracole (ca să creeze măcar în invizibil naturi), ei perpetuează amintiri lipsite de inconvenientul Căderii - pe care, ignorând-o, o recalifică într-o justiție a datului. Ei știu că
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
migală și stăruință”, reflecțiile profesorului Vasile Fetescu reprezintă, cred, chintesența concepției care i-a orientat și îi orientează viața și activitatea, precipitatul condensat al convingerilor sale fundamentale, sau, mai simplu spus, filosofia sa de viață. Întorcând propriile-i cuvinte din introducerea la primul volum, am putea spune că acestea sunt „mărgăritarele” gândirii sale, „pulberea de aur” decantată din zgura unei ample experiențe. Există în acest repertoriu de gândire o dominantă, o constantă ce însoțește ambele cărți - educația. Profesorul Vasile Fetescu, fostul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Norman Manea, Gabriela Adameșteanu, Andrei Șerban sau George Banu, nume mult mai cunoscute marelui public decât autorul volumului Labirintul umbrelor: Expresionismul în cinema. Cel mai recent volum al lui Petre Rado este publicat postum, sau, după cum afirma Carmen Firan în introducere, "apare mai devreme decât era plănuit și în același timp prea târziu". Trebuie spus de la bun început că Iarba verde dintre case este un volum (re)compus și eterogen. Întâlnim aici cronici de film, mici eseuri, interviuri și texte memorialistice
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
Ioan Holban Ca majoritatea prozatorilor generației sale, Gheorghe Crăciun concepe scrisul - în Acte originale. Copii legalizate, Compunere cu paralele inegale, Frumoasa fără corp, Cu garda deschisă, Introducere în teoria literaturii, Reducerea la scară, Aisbergul poeziei moderne, Pupa Russa - ca pe o aventură existențială, scrie mai puțin "epic" și mai mult "analitic ", înainte de a aborda istoria personajelor se îndreaptă spre spațiul propriei ființe, cercetîndu-se pe sine, pe acela
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
În acel moment privirile lor se întâlniră în oglindă". Cele două fraze au periculos de multe adjective, gerunzii și virgule, ca în proza lui Bolintineanu sau Alecsandri. Dinamismul imaginii este dat de două mișcări: căderea unei petale de trandafir și introducerea unei eșarfe albe într-un sertar. Totul se petrece pe un fond de culori grele (negrul, vișiniul). Imaginea va reveni de mai multe ori de-a lungul romanului, căci ea este semnul originar sub care se desfășoară povestea de dragoste
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
2145/1956 privind reglementarea primirii de obiecte din străinătate prin colete poștale; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 986/1958 privind unele măsuri în legătură cu primirea de obiecte din străinătate prin colete poștale; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 403/1961 privind reglementarea introducerii sau scoaterii de bunuri din țară de către călători, publicată în Colecția de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 18 din 11 iulie 1961; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 83/1962 privind aprobarea tarifului vamal pentru persoane fizice, publicată
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
Articolul 10 Prin declarația proviziilor de bord comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat să declare unității vamale următoarele bunuri aflate pe navă: a) armamentul, munițiile, materiile explozive, produsele și substanțele stupefiante, psihotrope și toxice; ... b) alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din țară potrivit normelor legale; ... c) produsele din tutun și băuturile alcoolice, aparținînd navei și membrilor echipajului; ... d) alimentele și obiectele nefolosite, de uz curent, aparținînd navei; ... e) bunurile nefolosite și bunurile care nu sînt de uz personal
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
proviziile și bunurile înscrise în inventar numai la bord și răspunde, împreună cu agentul navei, față de organele vamale pentru lipsurile sau substituirile de bunuri declarate, precum și pentru bunurile nedeclarate. Organele vamale fac mențiune pe declarația proviziilor de bord despre scoaterea sau introducerea pe navă a bunurilor supuse declarării și despre bunurile care se păstrează sau se scot de sub sigiliul vamal. Articolul 22 Cînd o navă descarcă sau încărca mărfuri în două sau mai multe porturi române, organele vamale din aceste porturi fac
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor. În cazul în care operațiunea se încheie prin altă unitate vamală, aceasta este obligată să transmită documentul vamal, în termen de 15 zile, unității vamale prin care operațiunea a fost inițial efectuată. Articolul 109 La introducerea sau scoaterea temporară din țară de bunuri, în afară activității de comerț exterior, fără efectuarea de plăți de orice fel, persoanele juridice sînt obligate să confirme în scris că bunurile sînt necesare pentru realizarea obiectului lor de activitate. Pentru aceste
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]