1,908 matches
-
ajuta să realizeze scopul propus și a revenit la o alimentație moderată. Iisus a postit și El timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți înainte de a începe să predice, apoi și-a reluat viața firească. Ambii au fost ispitiți de cel viclean, Măra, respectiv diavolul. Lui Buddha i s-a oferit stăpânirea asupra lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de zile și patruzeci de nopți înainte de a începe să predice, apoi și-a reluat viața firească. Ambii au fost ispitiți de cel viclean, Măra, respectiv diavolul. Lui Buddha i s-a oferit stăpânirea asupra lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul celor trei tipuri fundamentale de ispite: pofta de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
rațiune sau Temă de luptă, Cărțile sunt mincinoase -, reunite în volumul Teatru (1973). Așa, de pildă, pieseta Cineva trebuie să moară este un „simplu text”, adesea discursiv, cu o alură filosofardă, mimând procese de conștiință. Dramaturgul se lasă și aici ispitit de jocuri de cuvinte și paradoxuri facile. Ideea morală (sacrificiul, răspunderea etc.) e valorificată mai mult prin disponibilitățile ei retorice, ceea ce duce, chiar și sub vălul parabolei, la frazeologie. Succesul lui M. în anii realismului socialist a fost enorm. Lucrările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
pentru că nu au ce respecta În ea”. Există riscul reapariției oamenilor-cîrlig căci, „dacă dintre tinerii care se ridică azi - și printre ei se ivesc, În sfîrșit, după douăzeci de ani În Întuneric talente - se află destui pentru a se lăsa ispitiți de confortul pozițiilor oficiale, case de creație și automobile, delegații În străinătate, covoare mai mult sau mai puțin persane, atunci povestea va fi luată de la capăt. Cu lipsa de solidaritate ce a caracterizat generațiile precedente, cu certuri și denunțuri, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Orfeu de a-și vedea iubita a fost prea puternică și s-a uitat înapoi, în felul acesta pierzând-o pentru totdeauna. (Recent, am citit un poem feminist în care se afirma că Euridice încerca să flirteze cu Orfeu, ispitindu-l să se uite înapoi, deoarece nu dorea în niciun chip să se împovăreze din nou cu un bărbat în viața sa. Nu cred că asta avea în minte autorul mitului!) Ideea mitului este clară: deși ne putem închipui ce
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
noastră, noaptea: e adevărat, mi-era ciudă pe ea că nu o mai doream, că eram decepționat, că o simțeam acolo, lipită de umărul meu... Ducându-mi gândul până la capăt, dezvăluind egoismul acela masculin care mă înspăimânta și totodată mă ispitea, mi-am spus: „De fapt, după ce faci dragoste, femeia trebuie să dispară!” Și mi-am imaginat din nou mâna aceea febrilă căutând hangerul. M-am ridicat brusc în picioare, întorcându-mă spre Charlotte. Aveam să-i pun întrebarea care mă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pricepe și Cel ce păzește sufletul tău știe...” (t.n.) Celelalte ocurente se încadrează mai degrabă în câmpul semantic „Vrednic de încredere”211. Semnificație de bază: cel care ține seama de toate faptele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.4. BohQn: „ispitesc” (SC, Blaj); „scrutează” (Ier), „Cel ce pătrunzi” (Ps 7,9c) (BVA); „ispitesc” (Ier 17,10a), „cerci” (G-R); „cercetezi”, „încerc” (Ier 17,10), „cerci” (Ps 7,10c) (BS); „cercetezi”, „încerc” (Ier 17,10) (C); dokimázÄn (Ier 17,10; 11,20a; 20
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se încadrează mai degrabă în câmpul semantic „Vrednic de încredere”211. Semnificație de bază: cel care ține seama de toate faptele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.4. BohQn: „ispitesc” (SC, Blaj); „scrutează” (Ier), „Cel ce pătrunzi” (Ps 7,9c) (BVA); „ispitesc” (Ier 17,10a), „cerci” (G-R); „cercetezi”, „încerc” (Ier 17,10), „cerci” (Ps 7,10c) (BS); „cercetezi”, „încerc” (Ier 17,10) (C); dokimázÄn (Ier 17,10; 11,20a; 20,12a), etázÄn (Ps 7,9c) (LXX); „scrutans”, „probas” (Ier 11,20a; 17
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și mă cunoști (ted"‘)”. Semnificație de bază: Cel care cercetează și știe totul, spre a judeca (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.6. TokQn: „îndireptează”, „cunoaște” (SC); „îndreptează”, „cunoaște” (Blaj); „Cel ce îndreaptă” (Prov 21,2), „cunoaște” (Prov 24,12) (BVA); „ispitește” (Prov 16,2), „cântărește” (G-R); „Cel ce cercetează” (Prov 16,2), „Cel ce cântărește” (BS, C); LXX a parafrazat evitând să traducă numele; „ponderator” (Vg); „pese” (BJ); „weighs” (RSV). Și acest participiu prezent de la verbul Ö"kan, „a măsura, a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ho theós este o expresie ce revine adesea: „Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la împărtășirea cu Fiul său Isus Hristos...”, „El va va întări până la sfârșit...” (1Cor 1,9.8); „...credincios este Dumnezeu: El nu va îngădui să fiți ispitiți mai mult decat puteți...” (1Cor 10,13); „Însuși Dumnezeul păcii să vă sfințească intru toate și ființă voastră întreaga s...ț să fie păstrată fără prihana pentru venirea Domnului nostru Isus Hristos. Credincios este Cel care va cheamă (pistòs ho kalÄÎn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
goni; dansuri, cântece, formule magice dotate cu aceeași putere; masaj sau alte forme de „manipulare” a corpului celui posedat; acțiuni care sunt neplăcute spiritului intrus (arătarea de substanțe urât mirositoare, Încălzirea, udarea sau lovirea corpului); acțiuni care pot să-l ispitească să iasă din corp (de obicei, arătarea unor alimente atractive); invocarea altui spirit, prietenos, capabil să-l distrugă sau să-l convingă să plece de acolo; extragerea lui, prin tăiere și/sau sugere, din corpul pacientului (vindecătorul trebuie să producă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trasate în următoarele capitole coordonatele specifice esteticii absurdului, pornind de la sumare considerații teoretice și continuând cu sondarea operei lui Caragiale pentru astfel de repere, care îi certifică statutul de precursor în raport cu Urmuz, cu Eugen Ionescu și cu alți scriitori români ispitiți de formulele literare ale absurdului. Capitolul final aduce în prim plan raporturi de descendență mai puțin sau chiar deloc adâncite în studii anterioare, și anume cel dintre Caragiale și Urmuz, respectiv Caragiale și reprezentanții "Școlii de la Târgoviște". Ambele analize evidențiază
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acestui mod al comicului? Într-adevăr, aspecte ale umoristicului se întâlnesc mai rar în opera lui Caragiale, fapt explicabil, dacă avem în vedere predilecția pentru ironie, remarcată și comentată de majoritatea cercetătorilor. Plecând de la unele mărturii biografice caracterizatoare, suntem însă ispitiți să aplecăm balanța predispozițiilor temperamentale caragialiene nu înspre latura cinismului și a malițiozității sarcastice intransingente, ci înspre cea a bunăvoinței conciliante. Acea memorabilă exclamație "nu te mai saturi să-i vezi și să-ți faci haz de ei"202, atribuită
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ca și În alte grădini din Thailanda, Malaysia, Singapore. La ieșirea din Grădina Botanică ne Întâmpină negustorii de fructe proaspete, băuturi răcoritoare și Înghețată, care-și laudă gălăgios marfa. O Înghețată este Întotdeauna binevenită după atâta zăpușeală și alergătură. Ne ispitesc și tarabele din jur Încărcate cu suveniruri, din care se remarcă cele de artizanat autentic. Achiziționez În grabă, fără multă tocmeală, statueta unui dragon din lemn de teck și o mască de ceremonii, mai ales că urma să participăm la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Enciclopedică, București, 1978, p.209). 604 Problema principală este apa de băut, pe care o procură În special din apa de ploaie. Pătrunderea schimburilor moderne a dus și aici la prezența produselor alimentare: zahăr, făină, orez, conserve, locuitorii insulelor fiind ispitiți de a obține hrană gata preparată sau semipreparată. Cu toate aceste dificultăți, insulele de corali au o populație foarte densă. Soarele sta să cumpănească dincolo de piscurile depărtate și viorii ale munților. Mă mistui În necunoscutul larg al naturii, ca o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se poate Împărtăși nimeni cu cele Sfinte. Aceasta o spune cu autoritate și Sfîntul Apostol Pavel, zicând: „Oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat de Trupul și Sângele Domnului. Ci să se ispitească omul pe sine, și așa din pâine să mănînce și din pahar să bea. Că cel ce mănânca și bea cu nevrednicie osândă Își mănâncă și bea, nesocotind Trupul Domnului. De aceea, mulți dintre voi sunt neputincioși și bolnavi și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
pe labe, în hățișuri, și privește nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se-ndură să meargă la vânat; veverița pleacă creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea-ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieșit tiptiltiptil din curătură, și când a ajuns la margine și-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie: „Poate mai întâlnesc un prieten", își zise iepurașul. Și gândul îi răspunse: „Poate mai întâlnești un
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
viață! Într-adevăr construcția socialistă solicită tinerețea perpetuă a sufletului, pe care poetul e dator s-o cânte cum dealtfel o și face. (...) Meritul ideologic remarcabil al lui M. Beniuc cel de azi este de a nu se fi lăsat ispitit de idilism și vulgarism edulcorat și de a fi păstrat sfârcul de bici cu care pleznește și acum nemilos ca Iorgu Iorgovan «șarpele» încă primejdios fiindcă «puie» adică plodește: Ne știm de mult, e lupta veche Din veac în veac
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sacrificii. Face parte din triada feminină: Al` Alath, Al Manath (zeița destinului, a norocului), Al Uzzah (Steaua Dimineții sau Venus). Si'La sunt diavolițe care, în folclorul arab, prind călătorii și se joacă cu ei precum pisica cu șoarecele. Îi ispitesc pe bărbați cu aur, le cântă din fluier și-i face să danseze până la epuizare, până la moarte. Și ele, la rândul lor, sunt vânate și devorate de lupi. Zuleika, în tradiția islamică turco-persană, era fiica lui Taymus, regele Maghrebului, regiune
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în raport cu celelalte femei. De fapt, visul ei de adolescentă era să se împlinească prin iubire și de aceea era în stare de orice exces numai să-l acapareze pe soțul celor șase. Se gătea în fiecare zi pentru el, îl ispitea cu mâncăruri și băuturi alese, îl seducea cu jocuri erotice. În același timp, se distra cu chipeșul slujitor Qin Tong, snopit în bătaie de stăpân. Geloasă pe copilul născut de Vaza, a șasea soție, i-a grăbit, indirect, moartea. Epuizat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de frica sărăciei și a foamei, a început să fure. Sărăcia îmi împietrea inima iar nevoia mă făcea nepăsătoare față de orice.... mărturisea ea, sărăcia mă mâna, lăcomia mă reținea, se justifica ea. Își spunea că Necuratul n-o slăbește, o ispitește și-i dă curajul să perevereze în a deposeda pe alții de lucrurile lor. Fura ceasuri, bijuterii, tacâmuri, baloturi de pânză și dantele. Fura de pe stradă, din hanuri, din prăvălii, de la hoți. Ducea uneori păgubitului lucrurile furate, cerându-i despăgubire
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o trimite în gânduri ca să avanseze în faptele de pocăință. De aceea și-a ales drept caznă părăsirea chiliei pentru a trăi în vârful unui stâlp de piatră. La temelia acestuia veneau oameni bolnavi și se vindecau. Diavolul însă îl ispitea mereu, vedeniile îl urmăreau, Thaïs îi apărea, uneori, ispititoare, sub forma Elenei din Troia. Îndârjit, ar fi vrut să-i ucidă pe toți cei care au iubit-o pe Thaïs. Presimțind că Thais este bolnavă, a plecat la mânăstire în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Arad - 14.VIII.2000, Paris), dramaturg, eseist și poet. Este fiul Auricăi (n. Știrbulescu) și al lui Cornel Omescu, farmaciști. A urmat, în urbea natală, școala primară (1932-1936) și Liceul „Moise Nicoară” (1936-1944), situându-se în fruntea promoției. L-a ispitit ideea de a fi student în litere și drept, însă atracția pentru teatru dovedindu-se mai puternică, în 1944 se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică din capitală. Imediat după absolvire (1948) e angajat la Teatrul Comedia, urcând apoi pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
F. Lucrând la Ciocoii vechi și noi, F. nu și-a pus probleme speciale de tehnică a genului, ca Radu Ionescu, spirit teoretic evoluat, nici măcar precum I. M. Bujoreanu, C. D. Aricescu sau G. Baronzi. Se formase ca autodidact, era ispitit în permanență să-și exhibe cultura, iar între lecturile lui rar poate fi semnalat romanul. În fapt, autorul s-a simțit solicitat indistinct de ideea unei opere ample, capabilă să transporte în „sertarele” ei tot ce acumulase între timp. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
conotație morală distinctă și peiorativă. Dar la nivel local afiliațiile și opozițiile din timpul războiului erau mai complicate și mai obscure decât sugerează etichetele sumare de după război: „colaborare” și „rezistență”. De exemplu, unii flamanzi din Belgia ocupată s-au lăsat ispitiți de promisiunea autonomiei (o ocazie de a scăpa de monopolul elitei francofone asupra statului belgian) și au sprijinit ocupația germană, repetând astfel o greșeală din primul război mondial. Aici, ca și În alte părți, naziștii au jucat cu plăcere cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]