3,057 matches
-
Inferioară, iar în cetăți pune căpetenii, domini, din care se trag până astăzi, în amândouă aceste țări, domnii, dar numai numele le-a rămas sub cruda tiranie turcească. (246) Mircea Eliade notează în Meșterul Manole o concluzie pe care și istoriografia, și imaginarul medieval românesc o confirmă, și anume că în orice cultură există un mit central care o reprezintă și care se găsește în toate marile sale creații (43). Dintr-o istorie trăită sub semnul amenințării și al instabilității, imaginarul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
despre începătorii de seminții" (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 259), prezenți în textele sfinte, dar și în letopisețele rusești și în scrierile care au circulat în spațiul românesc, până la Hresmologhionul lui Paisie Ligaridis (Mazilu 134). În lumina timpului, în istoriografia internă se așează un mileniu tăcut între cele două descălecate: primul, civilizator, al doilea, de reîntemeiere pe structuri ritualice, în spațiul astfel sacralizat al Moldovei și al Munteniei. Letopisețul lui Ureche păstrează și el amintirea unei societăți pastorale, surprinse în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la Curte, pe care o transferă prin reprezentări arhetipale în imaginarul medieval. Masa, cu simbolistica ei mitică, a circularității, a valorilor fraternității și ale întâlnirii familiale, își află modelul creștin absolut în Cina cea de Taină [anti-modelul local, sancționat în istoriografie mai târziu, dar și în imaginarul colectiv, este dat de comportamentul lui Alexandru Lăpușneanu sau al lui Mihnea-vodă în episodul uciderii boierilor la petrecere, pe fundalul relațiilor încordate dintre instituțiile pe care aceștia le reprezentau (Pippidi 164-84)]. Sala Tronului este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vocația eroicului, deși tot prin narațiunile legendare ale confruntărilor armate și prin proiecțiile în imaginar, pe structuri de mit, ale momentelor victorioase; în același timp însă, autorii manifestă un interes particular pentru episoadele sociale, și nu oricum, ci în cadrul unei istoriografii dramatice și moralizatoare: Având Radul-vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pre o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-au ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oamen și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lui Gherasim Putneanul de la Roman (Cuvânt de îngropare vechiului Ștefan voievod ce s-a numit Mare) sau scrierile lui Vartolomeu Măzăreanu, Naum Râmniceanu, Grigore Calimachi sau Nicolae Mavrocordat; ele tind către mitizarea trecutului și a figurilor istorice, reprezentative atât pentru istoriografia cultă, cât și pentru imaginarul popular. Preluarea de către Grigore Ghica și Constantin Mavrocordat a "programelor de cârmuire" ale înaintașilor, refacerea unor construcții înălțate de domnitorii anteriori, cu mult timp în urmă, interesul pentru istoriografie al fanarioților și pentru tradiția culturală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a figurilor istorice, reprezentative atât pentru istoriografia cultă, cât și pentru imaginarul popular. Preluarea de către Grigore Ghica și Constantin Mavrocordat a "programelor de cârmuire" ale înaintașilor, refacerea unor construcții înălțate de domnitorii anteriori, cu mult timp în urmă, interesul pentru istoriografie al fanarioților și pentru tradiția culturală locală anunță, în jurul anului 1750, o nouă etapă de instituționalizare a modelelor de putere și de moralitate creștină autohtonizată, păstrate timp de secole în imaginarul colectiv și în texte. Mărturiile păstrate, în special cele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nivel, al ficțiunilor "literare", culte și populare, care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de mesaj. Discursul oficial (iconografia sau exegetica religioasă, chiar și istoriografia, "formulă" livrescă de mitizare și de memorare a trecutului și a valorilor identitare) este cultivat ca o formă sacră a unei tradiții sacre și servește în primul rând nu atât prozelitismului ortodox, cât "prozelitismului" puterii creștine și programelor sale politice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în mod autoritar întregul tablou al societății. Viziunea istoriei mentalităților asupra lumii premoderne a integrat într-un mod propriu și acest fapt. În general, cercetătorul nu s-a mai poziționat frontal și imobil față de obiectul său de studiu, ca în istoriografia factuală, citind relativ comod cronologiile, ci l-a studiat, precum un biolog, din toate direcțiile, disecându-l până în cele mai mici detalii de viață privată obișnuită. Imaginea lumii medievale și-a pierdut astfel bidimensionalitatea "clasică". Înțeleasă acum ca un corp
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
medieval tot ca pe un poliedru, al cărui centru absolut ar putea să fie, la o primă vedere, puterea. Interpretările dezvoltate și urmărite minuțios în opera sa științifică din prima parte a carierei, în monografii și în studii dedicate hagiografiei, istoriografiei, prozei oratorice, pareneticii sau fenomenelor culturale păreau să fi acoperit, practic, întreaga mărturie scrisă despre evul mediu local. În definitiv - s-ar întreba astăzi chiar și un student la filologie -, ce se mai poate scrie despre aceste vechi texte românești
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
del potere a celor patru cărți ale lui Dan-Horia Mazilu ar putea arăta și astfel: Blestemul Văduvia a desface (Legea) a respecta (Legea) Fărădelegea Voievodul a nu respecta (Legea) a face (Legea) Acest spectacol nu se poate juca pe scena istoriografiei "clasice". Regimul lui de vizibilitate, secund, nu este accesibil decât prin intrarea Autorului și a Spectatorului în spațiul din scenă, dincolo de ecranul ideologic. De la unica putere la pluralitatea rolurilor, la egalizarea temporală, la ștergerea disonanțelor vocale, de la tablou la un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale acțiunilor desfășurate în regiune de împăratul Traian, care a avut de înfruntat efectiv în campania sa de la Dunărea de Jos doar contingente ale dacilor, ale bastarnilor și ale încă unui neam de germanici „strâns asemănători” cu aceștia, în care istoriografia ulterioară i-a recunoscut pe buri, în urma unei îndelungate dezbateri, care rămâne totuși deschisă. Despre bastarni, pe care îi considera nomazi 20, Pârvan afirmă că „acești celto-germani [sunt] supuși fie dacilor, spre vest și nord, fie sarmaților, spre est, în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
I, 134-142; Massoff, Teatr. rom., II-III, passim; Brădățeanu, Istoria, I, 9-11; Vrabie, Folcloristica, 128-133; Brădățeanu, Comedia, 130-133; Köteles Pál, Iosif Vulcan a Kisfaludy Társaságban, București, 1970; Ist. teatr. Rom., II, passim; Lidia Băncescu, Scrisori către Iosif Vulcan, Sibiu, 1971; Bucur, Istoriografia, 61-62; Ist. lit., III, 551-553; Alexandru Crișan, Familia (1865-1906), Timișoara, 1973, passim; Bârlea, Ist. folc., 195-197; Lucian Drimba, Iosif Vulcan, București, 1974; Fanache, Întâlniri, 191-194; Dicț. lit. 1900, 918-920; Mancaș, Teatrul, 37-51; Popa, Tectonica, 201-204; Marian Barbu, Romanul de mistere
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
PCF și l-a atribuit în 1944. Totuși, această memorie glorioasă, oficială chiar, a fost contrazisă în mod sistematic de povestirile unor opozanți*, ale unor ex* și ale unor disidenți*, de o întreagă literatură critică* și de o parte a istoriografiei. Dar forța comunismului la putere a împiedicat multă vreme aceste voci dispersate să facă auzite anumite adevăruri. și dintr-o dată în 1989-1991, totul se schimbă. Sistemul mondial comunist, care părea atât de puternic, invulnerabil chiar, se prăbușește, privând memoria oficială
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Germania, Institutul Memoriei Naționale din Polonia, Institutul de Investigare a crimelor comunismului din România preiau controlul arhivelor și le pun la dispoziția publicului în condiții reglementate legal. Numărul istoricilor antrenați în studierea lor este destul de mare acum pentru ca o nouă istoriografie să poată ființa pe baze incontestabile. Principalii criminali - Lenin*, Stalin*, Hrușciov*, Andropov*, Ejov, Serov Beria etc. - fiind morți, justiția nu se mai poate pronunța și nu mai este posibil să se organizeze, ca în 1945, „procese Nürnberg” pentru fiecare regim
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Astăzi, ei au la dispoziție și o mare cantitate de „carne umană” considerată de Marc Bloch drept vânatul de soi al istoricului. Punând la dispoziția cercetătorilor milioane de pagini, exhumarea surselor a pus capăt multor polemici care au dat culoare istoriografiei timp de decenii; în prezent nu mai există nici un fel de contestare a foametei din Ucraina anilor 1932-1933, nici a asasinării ofițerilor polonezi la Katyn, nici a celor 700000 de victime ale Marii Terori din 1937-1938, nici... nici. S-ar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
administrație are și propriile ei arhive, care pot fi consultate la Arhivele de Stat ale Federației Ruse. Ministerele Apărării și ale Afacerilor Străine, precum și FSB (succesorul KGB) își păstrează fondurile lor, greu accesibile. Acest ansamblu documentar stă la baza înnoirii istoriografiei comunismului sovietic. în fostele democrații populare, accesibilitatea arhivelor e variabilă: în fosta RDG, orice cetățean poate avea acces la dosarul său întocmit de poliția politică*, după o procedură precisă; în Bulgaria sau în România, accesul la dosare este încă dificil
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cazarmă” și de „apucăturile de subofițer”. Alții, în sfârșit, își publică memoriile sau, mai rar, își aduc contribuția la istoria comunismului: în 1964, cu teza sa Originile Partidului Comunist Francez, Annie Kriegel inaugurează cercetările universitare asupra PCF; Franșois Furet zdruncină istoriografia marxizantă a Revoluției Franceze; Alain Besanșon explorează rădăcinile leninismului. Vom regăsi un fenomen identic la stângiști după consumarea fazei intense a evenimentelor din mai 1968*. Unul din cazurile cele mai simptomatice este cel al lui Boris Souvarine care, în Buletin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PCUS din iunie 1957, mareșalul Jukov afirmă că, de pe 27 februarie 1937 până pe 12 noiembrie 1938, 38.679 de persoane au fost trimise la moarte personal de către Stalin, Molotov și Kaganovici. Dar noua perioadă glaciară brejneviană împiedică alte noi dezvăluiri. Istoriografia occidentală a fost vreme îndelungată divizată în privința realității Marii Terori: istoricul britanic Robert Conquest a publicat în 1968 o lucrare devenită clasică și care încerca să cuprindă amploarea tragediei, în timp ce unul dintre principalii susținători ai unei istorii „sociale” a URSS
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a Cărții negre a comunismului, care a contribuit la căderea tabuului constând în aruncarea unui văl pudic peste dimensiunea criminală a comunismului marxist-leninist. în felul acesta, abordarea critică a comunismului este tot mai puțin subiectivă și se bazează pe o istoriografie documentată care nu face decât să confirme necesitatea și pertinența interogațiilor filosofice asupra comunismului secolului XX. MARȘUL CEL LUNG La originea Marșului celui Lung se află conflictul politic și apoi militar care, începând din 1926-1927, opune guvernul naționalist condus de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
devine totuși al treilea partid, după Democrația Creștină (DC) și PSI. PCI se străduiește să instaureze o „democrație progresivă”, noțiune la care Togliatti se gândise încă din timpul războiului din Spania și a cărei originalitate - subliniată neîncetat de PCI și istoriografia ce-i este loială - e întru totul relativă, deoarece se dovedește asemănătoare cu ceea ce propuneau atunci cei mai mulți dintre conducătorii comuniști din Europa de Est și Franța; aceasta consta în inventarea unei alte căi decât cea adoptată de sovietici pentru a se îndrepta
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
chinez, și, în același timp, cel care deținea și cele mai numeroase talente: nu i-a lipsit decât capacitatea de a inventa și de a impune o strategie originală. Adulat în China de astăzi, este totuși tratat din ce în ce mai rău de istoriografia occidentală. ANEXE BIBLIOGRAFIE APPELBAUM (Anne), Goulag, une histoire, Grasset, 2005. ARENDT (Hannah), les Origines du totalitarisme, Gallimard, 2002. ARON (Raymond), le Marxisme de Marx, LGF. BAFOIL (Franșois), Europe centrale et orientale, mondialisation, europîanisation et changement social, Presses de Sciences Po
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apeluri telefonice către un număr normal sau prin accesarea paginii web HYPERLINK "http://www.celmaimareroman.ro" www.celmaimareroman.ro) a celui mai important român. În viață? Mort? Din literatură (adică scriitor)? Din medicină? Din politică? Din sport? Din istorie sau istoriografie? Nu contează, mare să fie! După principiul american Big is beautiful. După cum ai observat, de ceva timp, mass-media valahă este muncită de obsesia întocmirii a tot felul de ierarhii, topuri, clasamente. Aproape că nu există revistă de high-life care să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de ce se întîmplă, ci și care sînt agenții întîmplărilor. Dificultatea în identificarea acestora este crescută datorită claselor sociale, națiunilor, civilizațiilor etc., care nu primesc decît printr-o referință indirectă participarea la acțiune a unui mare număr de indivizi, astfel încît, istoriografia, de exemplu, recurge la relatare atît pentru a-și realiza discursul explicativ, cît și pentru a scoate din anonimat instituțiile existente în trecut. Povestirea pe care o receptează sau o produce furnizează subiectului un model dinamic ce a fost alterat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
complementar, tipurile secvențiale grupează texte sau subansamble textuale ce corespund diferitelor sarcini cognitive și lingvistice care solicită moduri deosebite de organizare a enunțului. Ele traversează genurile și se diversifică în mod specific; tipul narativ, de exemplu, abundă în literatură, în istoriografie, în presă, rapoartele poliției, discuțiile medicale, conversații etc. În schimb, mai multe moduri de prezentare ale genului de discurs romanesc conțin în proporții variabile segmente ce țin de tipurile narațiune, descriere, explicare și argumentare. Aceste patru tipuri permit caracterizarea fiecărui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
teologi sau credincioși, ci și de istorici sau comunitatea științifică în general, este nevoie ca ea să respecte anumite norme metodologice, care, la rândul lor, creează limitări epistemologice. De la Herodot la Tucidide și de la Tacitus la von Ranke și Collingwood, istoriografia a suferit numeroase modificări din dorința de a situa narațiunea istorică cât mai aproape de adevăr. Principiile istoriografiei moderne, care vizează și relația dintre credință și istorie, au fost formulate de istoricul german Ernst Troeltsch la începutul secolului trecut, în eseurile
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]