2,207 matches
-
confecționat din platină iradiată care se găsește la Biroul International de Măsuri și Greutăți din Sèvres. Secunda (s): Durata unui număr de 9 192 631 770 perioade ale radiației corespunzătoare tranziției intre cele doua nivele hiper-fine ale stării fundamentale a izotopului cu numărul de masă 133 al cesiului. Amperul (A): Intensitatea curentului electric constant care străbate doi conductori rectilinii, paraleli, de lungime infinită și de secțiune circulară neglijabilă, situați în vid la distanta de 1 m, care produce o forță de
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni. Dimensiunea nucleului este mult mai mică decât dimensiunea atomului însuși; masa unui atom este determinată, aproximativ, doar de masa protonilor și neutronilor și aproape fără nici o contribuție din partea electronilor. Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni din nucleu. Diferiți izotopi ai aceluiași element au proprietăți chimice foarte similare deoarece reacțiile chimice depind aproape în întregime de numărul de electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
nucleului este mult mai mică decât dimensiunea atomului însuși; masa unui atom este determinată, aproximativ, doar de masa protonilor și neutronilor și aproape fără nici o contribuție din partea electronilor. Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni din nucleu. Diferiți izotopi ai aceluiași element au proprietăți chimice foarte similare deoarece reacțiile chimice depind aproape în întregime de numărul de electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un eșantion chimic particular pot fi separați folosindu-se o instalație centrifugă sau
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
din partea electronilor. Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni din nucleu. Diferiți izotopi ai aceluiași element au proprietăți chimice foarte similare deoarece reacțiile chimice depind aproape în întregime de numărul de electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un eșantion chimic particular pot fi separați folosindu-se o instalație centrifugă sau un spectrometru de masă. De exemplu, prima metodă este folosită în producerea uraniului îmbogățit din uraniu natural, iar a doua metodă este folosită în datarea cu
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
Un nucleu atomic este cu atât mai stabil cu cât energia medie de legătură dintre nucleoni este mai mare, situație ce se întâlnește cu precădere la nucleele conținând: 2, 8, 20, 28, 50, 82, 126... ("numere magice") protoni sau neutroni. Izotopul Pb-208, de exemplu, are 82 protoni și 126 neutroni. Dacă un nucleu are prea puțini sau prea mulți neutroni, el poate fi instabil și se va dezintegra după o perioadă de timp oarecare. De exemplu, la câteva secunde după ce au
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
un neutron din nucleul de azot într-un proton și un electron. Elementul (atomul) se schimbă deoarece inițial a avut șapte protoni (fapt pentru care era „azot”), iar acum are opt protoni (fapt pentru care este „oxigen”). Multe elemente au izotopi care rămân stabili timp de săptămâni, ani sau miliarde de ani. Raza unui nucleon (neutron sau proton) este de ordinul 1 fm = 10 m. Raza nucleară poate fi aproximată prin: "R" = "R""A" unde " A" este numărul de masă și
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
V ml de must concentrat care să conțină o cantitate cunoscută de zaharuri (aproximativ 170 g) în vasul pentru fermentare. Se completează până la 1 l cu (1000 - V) ml de apă din sursa de apă obișnuită cu același procent de izotopi ca pentru probele de must natural. Se adăugă drojdie uscată (1 g) (punctul 3.2.1) și 3 g de DIFCO - Bacto Yeast Nitrogen Base fără aminoacizi. Se omogenizează și se procedează ca mai sus. 3.2.2.3. Must
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
ca mai sus. 3.2.2.3. Must concentrat rectificat Metoda este similară celei de la punctul 3.2.2.2, umplând până la 1 litru cu (1 000-V) ml de apă din sursa de apă obișnuită cu aceluiași procent de izotopi, dar dizolvând și 3 g de acid tartric. Notă: Se reține o probă de 50 ml de must sau must tratat cu bioxid de sulf, must concentrat sau must concentrat rectificat în scopul unei posibile extracții de apă și determinării
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
must poate fi realizată foarte simplu prin distilare azeotropă, folosind toluen. 3.3. Pregătirea probei de alcool pentru determinarea RMN 3.3.1. Reactivi N, N - tetrametil uree (TMU); se utilizează o probă de TMU standard cu o proporție de izotopi D/H dată și verificată. Această probă poate fi furnizată de: Directorate-General for Science, Research and Development, Community Bureau of References, 200 rue de la Loi, B-1049 Bruxelles 3.3.2. Metoda de lucru - sondă RMN cu diametrul de 15 mm
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
Standardizarea și verificarea spectrometrului 4.2.1. Standardizarea Realizarea standardizării obișnuite pentru omogenitate și sensibilitate, în conformitate cu specificațiile producătorului. 4.2.2. Verificarea valabilității standardizării Se folosesc probe de etanol standard, indicat de literele C, V și B, având concentrații de izotopi diferite, dar standardizate cu precizie. Acestea au următoarea semnificație: - C: alcool din zahăr de porumb sau trestie - V: alcool din vin - B: alcool din sfeclă Probele sunt furnizate de Biroul comunitar de referință. Urmând metoda descrisă la punctul 4.3
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
medie de zece repetiții pentru fiecare spectru trebuie să fie mai mică de 0,01 pentru raportul R și mai mică de 0,3 ppm pentru (D/H)I și (D/H)II . Valorile medii obținute pentru diverșii parametrii ai izotopilor (R, (D/H)I, (D/H)II) trebuie să fie compatibile cu abaterile standard corespunzătoare pentru repetabilitate date, pentru parametrii respectivi și pentru cele trei standarde alcoolice, de Biroul comunitar de referință. Dacă nu sunt comparabile, se repetă măsurările. 4
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
RMN al amestecului apă - TMU, se utilizează următoarea relație: - cu - - și , vezi punctul 3.4.2. - (D/H)st = raportul izotopic al standardului intern (TMU) indicată pe recipientul furnizat de Biroul comunitar de referință. 5.3. Pentru fiecare parametru al izotopilor se calculează media a zece determinări și intervalul de încredere. Programele opționale (cum ar fi SNIF - RMN) adecvate spectrometrului computerizat permit realizarea acestor calcule pe loc. Notă: Dacă, după standardizarea spectrometrului, există o diferență sistematică între valorile medii obținute pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
se calculează media a zece determinări și intervalul de încredere. Programele opționale (cum ar fi SNIF - RMN) adecvate spectrometrului computerizat permit realizarea acestor calcule pe loc. Notă: Dacă, după standardizarea spectrometrului, există o diferență sistematică între valorile medii obținute pentru izotopii caracteristici alcoolurilor standard (punctul 4.2.2) și valorile indicate de Biroul comunitar de referință, în intervalul deviației standard, pot fi aplicate următoarele corecții pentru obținerea valorilor adevărate pentru orice probă X. Interpolarea trebuie făcută luând valorile pentru proba standard
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
zahărului din trestie sau din porumb: unde: = raportul izotopic pentru originea geografică I a zahărului din trestie sau porumb; = 110,514 tv = tăria alcoolică a vinului analizat (X). 6.1.2. Must, mustul concentrat și mustul concentrat rectificat Valorile parametrilor izotopilor pentru alcoolul extras conform punctului 3.1 din produsul fermentat obținut (punctul 3.2) din must, must concentrat sau must concentrat rectificat sunt examinate conform instrucțiunilor de la punctul 6 "Interpretarea rezultatelor" (punctul 6.1.1) și comparate cu alcoolul extras
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
că ea poate fi amorsată și controlată pe calea reacției în lanț: neutroni liberi eliberați de fiecare eveniment de fisiune pot declanșa în continuare alte evenimente care, la rândul lor eliberează mai mulți neutroni și pot determina mai multe fisiuni. Izotopii chimici care pot să susțină o reacție de fisiune în lanț se numesc combustibili nucleari și se spune că sunt fisili. Cel mai comun combustibil nucleare este U (izotopul uraniului cu masa atomică 235) și Pu (izotopul plutoniului cu masa
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
lor eliberează mai mulți neutroni și pot determina mai multe fisiuni. Izotopii chimici care pot să susțină o reacție de fisiune în lanț se numesc combustibili nucleari și se spune că sunt fisili. Cel mai comun combustibil nucleare este U (izotopul uraniului cu masa atomică 235) și Pu (izotopul plutoniului cu masa atomică 239). Acești combustibili se sparg în elemente chimice (produși de fisiune) cu mase atomice apropiate de 100. Majoritatea combustibililor nucleari suferă fisiuni spontane extrem de rar, dezintegrându-se în
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
mai multe fisiuni. Izotopii chimici care pot să susțină o reacție de fisiune în lanț se numesc combustibili nucleari și se spune că sunt fisili. Cel mai comun combustibil nucleare este U (izotopul uraniului cu masa atomică 235) și Pu (izotopul plutoniului cu masa atomică 239). Acești combustibili se sparg în elemente chimice (produși de fisiune) cu mase atomice apropiate de 100. Majoritatea combustibililor nucleari suferă fisiuni spontane extrem de rar, dezintegrându-se în principal prin reacții alfa/beta timp de milenii
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
de altele cu viteză foarte mare. În evenimentele de fisiune nucleară, nucleele se pot sparge în orice combinație de nuclee mai ușoare, dar cel mai comun eveniment este spargerea în nuclee de mase aproximativ egale, în jur de 120; funcție de izotopi și proces, cel mai comun eveniment este fisiune asimetrică în care un nucleu rezultat are o masă de aproximativ 90 - 100 uam (unități atomice de masă) și celălalt nucleu de aproximativ 130 - 140 uam. Deoarece forțele nucleare tari acționează pe
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
compune cu forța de repulsie proton-proton. Produșii de fisiune au, în medie, aproximativ același raport de neutroni și protoni ca și nucleul „părinte” și de aceea sunt în mod normal instabile (deoarece au în mod proporțional prea mulți neutroni în comparație cu izotopii stabili de mase similare). Aceasta este cauza fundamentală a problemei deșeurile înalt radioactive din reactoarele nucleare. Produșii de fisiune tind să fie emițători beta, eliberând electroni rapizi în vederea conservării sarcinii electrice în urma transformării neutronilor excedentari în protoni, în interiorul nucleului produsului
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
de stocare până la dezintegrarea lor în produși stabili neradioactivi. Multe elemente grele, cum ar fi uraniu, toriu și plutoniu, suferă ambele tipuri de fisiuni: fisiunea spontană, ca o formă a dezintegrării radioactive și fisiunea indusă, o formă a reacției nucleare. Izotopii elementari fisionează când sunt loviți de un neutron liber (rapid) se numesc fisionabili; izotopii care fisionează când sunt loviți cu neutroni lenți (neutroni termici) sunt numiți fisili. Câțiva fisili particulari și izotopii ușor de obținut (ca U și Pu) se
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
fi uraniu, toriu și plutoniu, suferă ambele tipuri de fisiuni: fisiunea spontană, ca o formă a dezintegrării radioactive și fisiunea indusă, o formă a reacției nucleare. Izotopii elementari fisionează când sunt loviți de un neutron liber (rapid) se numesc fisionabili; izotopii care fisionează când sunt loviți cu neutroni lenți (neutroni termici) sunt numiți fisili. Câțiva fisili particulari și izotopii ușor de obținut (ca U și Pu) se numesc combustibili nucleari deoarece ei pot să susțină o reacție în lanț și pot
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
și fisiunea indusă, o formă a reacției nucleare. Izotopii elementari fisionează când sunt loviți de un neutron liber (rapid) se numesc fisionabili; izotopii care fisionează când sunt loviți cu neutroni lenți (neutroni termici) sunt numiți fisili. Câțiva fisili particulari și izotopii ușor de obținut (ca U și Pu) se numesc combustibili nucleari deoarece ei pot să susțină o reacție în lanț și pot fi obținuți în cantități destul de mari pentru a fi utilizați. Toți izotopii fisionabili și fisili suferă și un
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
numiți fisili. Câțiva fisili particulari și izotopii ușor de obținut (ca U și Pu) se numesc combustibili nucleari deoarece ei pot să susțină o reacție în lanț și pot fi obținuți în cantități destul de mari pentru a fi utilizați. Toți izotopii fisionabili și fisili suferă și un număr mic de fisiuni spontane care eliberează un număr mic de neutroni liberi (rapizi) în interiorul eșantionului de combustibil nuclear. Neutronii emiși rapid din combustibil devin neutroni liberi, cu un timp de înjumătățire de aproape
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
dar dacă sunt mai mulți neutroni sau cel puțin masa critică, atunci numărul neutronilor este controlat mai degrabă de fizica reacției în lanț. Valoarea masei critice a unui combustibil nuclear depinde puternic de geometrie și materialele ambiante (înconjurătoare). Nu toți izotopii fisionabili pot susține o reacție în lanț. De exemplu, U, cel mai abundent al uraniului, este fisionabil dar nu fisil: el suferă fisiuni induse când este lovit de un neutron energetic cu o energie cinetică de peste 1 MeV . Dar prea
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
un neutron energetic cu o energie cinetică de peste 1 MeV . Dar prea puțini neutroni produși de fisiunea U sunt suficient de energetici pentru a induce o următoare fisiune în U, astfel încât nu este posibilă o reacție în lanț pentru acest izotop. În schimb, bombardând U cu neutroni termici există posibilitatea ca aceștia să fie absorbiți, obținându-se U, izotop care se dezintegrează prin emisie beta către Pu; acest proces este folosit pentru a obține Pu în reactoarele regeneratoare, dar nu contribuie
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]