2,156 matches
-
lor teritoriale cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. 28. Din analiza jurisprudenței transmise de curțile de apel, cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, au fost constatate aspectele arătate în continuare. 29. Într-o orientare jurisprudențială, instanțele au reținut că gazele de șist sunt asimilate gazelor naturale, intră sub incidența prevederilor Legii nr. 238/2004 și aparțin domeniului public al statului. Potrivit art. 3 alin. (2) și anexei la Legea nr. 213/1998 , bogățiile subsolului în
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
cu noi categorii de gaze naturale, pe măsura dezvoltării sectorului petrolier, s-ar ajunge la concluzia că activităților de explorare, dezvoltare și exploatare a gazelor de șist nu le-ar fi aplicabile prevederile acestei legi. 30. Într-o altă orientare jurisprudențială, instanțele au reținut că gazele de șist nu formează obiect al proprietății publice conform Legii nr. 238/2004 și nici nu au fost declarate de interes național prin alt act normativ. Astfel fiind, gazele de șist fac parte din domeniul
DECIZIE nr. 25 din 29 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
față de cererile principale a căror soluționare a ocazionat efectuarea cheltuielilor, cereri principale care intrau sub incidența dispozițiilor legale de exceptare de la plata cheltuielilor de judecată. Cererea de recurs în interesul legii a fost însoțită de hotărâri judecătorești exemplificative. 2. Examenul jurisprudențial 2.1. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că atunci când cheltuielile de judecată sunt solicitate pe cale accesorie (în procesul în care au fost efectuate), își găsește aplicare regula cuprinsă în art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
a ocazionat efectuarea cheltuielilor, cereri principale care intrau sub incidența dispozițiilor legale de exceptare de la plata cheltuielilor de judecată. Cererea de recurs în interesul legii a fost însoțită de hotărâri judecătorești exemplificative. 2. Examenul jurisprudențial 2.1. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că atunci când cheltuielile de judecată sunt solicitate pe cale accesorie (în procesul în care au fost efectuate), își găsește aplicare regula cuprinsă în art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
atac în astfel de situații." 3. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că punctul de vedere care rezultă din prima orientare jurisprudențială, respectiv acela că cererile prin care cheltuielile de judecată sunt solicitate pe cale separată, au natura unor cereri principale, evaluabile în bani, pentru care se datorează taxa judiciară de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) Legea nr. 146/1997 , cu
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
părților, această obligație să nu reprezinte, în cazuri particulare, un impediment efectiv pentru accesul la justiție. 6. Doctrina în materie În literatura de specialitate, cu referire la problema de drept supusă analizei, au fost exprimate argumente care susțin prima orientare jurisprudențială, arătându-se că "atunci când cererea de cheltuieli de judecată este formulată pe cale separată, vor fi urmate regulile de competență de drept comun, pretenția nemaiputând fi considerată accesorie, pentru ca, prin efectul prorogării de competență să fie în căderea instanței învestite cu
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
și, în consecință, nu intră sub incidența art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările și completările ulterioare. Cu referire la argumentul principal expus de instanțele care s-au pronunțat în sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale, respectiv existența unui raport de accesorialitate față de cererile principale inițiale, cereri inițiale care prezintă particularitatea că au beneficiat, în temeiul unor prevederi legale, de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, se constată că, pentru justificarea în drept a soluției
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 (anexa nr. 169). ... A fost arătată opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că încadrarea juridică corectă este cea exprimată de prima orientare jurisprudențială, respectiv că "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice care deține în afara antrepozitului fiscal (deși nu are calitatea de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate și care provin din contrabandă", este cea a unui concurs ideal între
DECIZIE nr. 17 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii vizând problema de drept: "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
există un punct de vedere unitar cu privire la "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deține în afara antrepozitului fiscal (deși nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate și care provin din contrabandă". 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național cu privire la interpretarea și aplicarea art. 296^1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal și art. 270 alin. (3) din Codul vamal, respectiv încadrarea juridică a
DECIZIE nr. 17 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii vizând problema de drept: "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 (anexa nr. 169). ... A fost arătată opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că încadrarea juridică corectă este cea exprimată de prima orientare jurisprudențială, respectiv că "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice care deține în afara antrepozitului fiscal (deși nu are calitatea de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate și care provin din contrabandă", este cea a unui concurs ideal între
DECIZIE nr. 17 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii vizând problema de drept: "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
a promovat soluția concursului de infracțiuni pentru cazurile în care anterior se recunoaște doar un concurs de texte. 5. Opinia procurorului general Soluția propusă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul orientării jurisprudențiale potrivit căreia " Încadrarea juridică a faptei persoanei fizice care deține în afara antrepozitului fiscal (deși nu are calitatea de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate și care provin din contrabandă" este cea a unui concurs ideal între
DECIZIE nr. 17 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii vizând problema de drept: "încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258028_a_259357]
-
Genetice Judiciare, se dispune prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 și în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiționat sau sub supraveghere. 2. Examenul jurisprudențial Colegiul de conducere al Curții de apel Brașov a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 , a fost relevată o practică neunitară. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Într-
DECIZIE nr. 18 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii, vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257770_a_259099]
-
de drept invocate, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov nu a exprimat un punct de vedere. 5. Opinia procurorului general Soluția propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul orientării jurisprudențiale potrivit căreia prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 poate fi dispusă și în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiționat sau sub supraveghere. În susținerea
DECIZIE nr. 18 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii, vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257770_a_259099]
-
cărei executare este suspendată condiționat sub supraveghere, constituie un argument suplimentar în susținerea punctului de vedere expus. 6. Raportul asupra recursului în interesul legii Proiectul de soluție propus prin raportul întocmit în cauză a vizat prima soluție identificată de examenul jurisprudențial, în sensul că prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa Legii nr. 76/2008 poate fi dispusă și în ipoteza în care executarea acesteia este suspendată condiționat sau sub supraveghere. În
DECIZIE nr. 18 din 18 noiembrie 2013 privind examinarea recursului în interesul legii, vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257770_a_259099]
-
atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare". Așadar, această derogare este aplicabilă, deopotrivă, controlului a priori și a posteriori de constituționalitate și vizează obiectul acestui control; - a doua derogare, de sorginte jurisprudențială, se referă la competența Curții Constituționale de a-și extinde controlul de constituționalitate "cu privire la textul care a preluat soluția legislativă criticată în condițiile în care [Curtea - sn] a analizat și a constatat neconstituționalitatea textului legal abrogat cu care a fost
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2011). Așadar, această derogare, aplicabilă numai controlului a posteriori de constituționalitate, vizează obiectul acestuia; - a treia derogare, tot de sorginte jurisprudențială, se referă la norma de referință în cadrul controlului de constituționalitate, respectiv textele Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011
DECIZIE nr. 55 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259174_a_260503]
-
celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are doar valoare infraconstituțională. Cu alte cuvinte, regimul de protecție instituit pe cale jurisprudențială de către Curtea Constituțională este unul sporit în domeniul acestui tip de hotărâri ale Parlamentului. ---------- *1) A se vedea deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Din expunerea motivelor de neconstituționalitate invocate în susținerea excepției, Curtea observă că autoarea acesteia critică, în mod indirect, Decizia nr. 27 din 14 noiembrie 2011 , pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, arătând că soluția jurisprudențială, obligatorie pentru instanțele de judecată, pronunțată cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, în temeiul căreia dispozițiile legii speciale, și anume titlul VII din Legea nr. 247/2005 , se aplică prioritar față de legea generală, respectiv art. 480 și următoarele
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii privind chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită. În cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar, Ministerul Public, după expunerea argumentelor de drept și jurisprudențiale, a arătat că soluția propusă chestiunii de drept ce face obiectul sesizării este următoarea: dispozițiile art. 6 alin. (1) din Codul penal sunt aplicabile, în condițiile recunoașterii de instanța română competentă, a hotărârilor de condamnare pronunțate de un alt stat
DECIZIE nr. 13 din 5 iunie 2014 privind solicitarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept vizând aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal cu privire la hotărârile de condamnare pronunţate de un alt stat faţă de cetăţeni români aflaţi în executarea acelei pedepse pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, sau Decizia nr. 270 din 10 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008). 49. Date fiind aceste limite legislative și jurisprudențiale, această cerere adresată Curții Constituționale excedează competenței sale de soluționare în cadrul atribuției referitoare la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre autoritățile publice. Astfel, prin pronunțarea unei decizii în condițiile solicitate de prim-ministrul României, Curtea nu ar soluționa
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 . 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept ce formează obiectul judecății. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială se
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept ce formează obiectul judecății. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială se consideră că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea de daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a creanțelor rezultate din hotărârile judecătorești executorii, iar aceste daune moratorii constau în dobânda legală, ce se cuvine fără ca titularul creanței să
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
a eșalona sau de a stabili un mod de executare a creanțelor constatate prin hotărâri judecătorești, fiind analizată, prin prisma dreptului comun și în absența unor norme exprese contrare, doar problema reparării prejudiciului produs prin întârzierea plății. Potrivit acestei orientări jurisprudențiale s-a arătat că este admisibil cumulul dobânzii legale cu actualizarea acelorași sume cu indicele de inflație, deoarece cele două măsuri au natură juridică diferită și, în acest fel, nu se ajunge la o dublă reparare a prejudiciului, ci, dimpotrivă
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
cu indicele de inflație, deoarece cele două măsuri au natură juridică diferită și, în acest fel, nu se ajunge la o dublă reparare a prejudiciului, ci, dimpotrivă, se asigură repararea integrală a prejudiciului. 3.2. Într-o a doua orientare jurisprudențială se consideră că, de principiu, creanța decurgând din hotărâri judecătorești vizând drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar este producătoare de dobânzi pentru executarea sa cu întârziere, indiferent de faptul că s-a garantat titularului și actualizarea creanței cu indicele
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
de bani datorate, și anume actualizarea creanței cu indicele prețurilor de consum, exclude posibilitatea acordării și a dobânzii legale. 4. Opinia procurorului general Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că a doua orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii, pentru următoarele argumente: Examenul jurisprudențial a relevat faptul că divergența în soluționarea problemei de drept rezultă dintr-o apreciere diferită asupra a 3 elemente: posibilitatea cumulului dintre actualizarea sumelor de bani, prevăzută
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]