4,444 matches
-
urmează pe Dedal în Sicilia și, pentru a-l găsi, imaginează un tertip ingenios. Știind că numai Dedal cunoaște taina Labirintului, regele cretan merge din cetate în cetate, promițând o avere celui care va reuși să treacă un fir prin labirintul unei cochilii. Dedal este singurul care reușește să treacă proba, găurind cochilia și introducând o furnică de care legase un fir subțire. I-a prezentat apoi obiectul regelui Cocalos, iar acesta lui Minos, care a știut astfel că l-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apoi obiectul regelui Cocalos, iar acesta lui Minos, care a știut astfel că l-a găsit pe cel pe care îl căuta. în această legendă totul este, fizic, redus la scară și, simbolic, reprodus la scară. Cochilia melcului și, respectiv, Labirintul cretan sunt două „semne” care se definesc reciproc. Pentru poetul Theodorides, cochilia este „labirintul mării”, iar pentru filologul Hesychios, labirintul este „un loc în formă de scoică”. Nu numai cochilia este un microlabirint, dar și ființa care o locuiește (luându
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a găsit pe cel pe care îl căuta. în această legendă totul este, fizic, redus la scară și, simbolic, reprodus la scară. Cochilia melcului și, respectiv, Labirintul cretan sunt două „semne” care se definesc reciproc. Pentru poetul Theodorides, cochilia este „labirintul mării”, iar pentru filologul Hesychios, labirintul este „un loc în formă de scoică”. Nu numai cochilia este un microlabirint, dar și ființa care o locuiește (luându-i forma) pare a fi un „monstru” în miniatură, un mic balaur taurocefal, un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îl căuta. în această legendă totul este, fizic, redus la scară și, simbolic, reprodus la scară. Cochilia melcului și, respectiv, Labirintul cretan sunt două „semne” care se definesc reciproc. Pentru poetul Theodorides, cochilia este „labirintul mării”, iar pentru filologul Hesychios, labirintul este „un loc în formă de scoică”. Nu numai cochilia este un microlabirint, dar și ființa care o locuiește (luându-i forma) pare a fi un „monstru” în miniatură, un mic balaur taurocefal, un melc cu „coarne bourești” (74). Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
printr-un microlabirint” să fie de sorginte orientală. În orice caz, o probă identică este rezolvată identic de eroul unui vechi basm tibetan. Lüdongzan a legat un capăt al firului de piciorul unei furnici, a împins apoi furnica pe gura labirintului, iar în partea cealaltă a picurat câteva boabe de miere. Când a mirosit mierea, furnica a alergat spre ieșire, ducând cu ea firul de ață, străbătând astfel întregul labirint (18, p. 158). Având în vedere cele de mai sus, aș
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
firului de piciorul unei furnici, a împins apoi furnica pe gura labirintului, iar în partea cealaltă a picurat câteva boabe de miere. Când a mirosit mierea, furnica a alergat spre ieșire, ducând cu ea firul de ață, străbătând astfel întregul labirint (18, p. 158). Având în vedere cele de mai sus, aș putea fi tentat să o consider pe Ariadna un personaj secundar (cvasiinutil chiar) în economia mitului. La prima vedere, rolul ei mito-simbolic pare să fie derizoriu, iar cel anecdotico-literar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să îl ofere celui de al doilea, este în măsură să dea de gândit. Din nou a fost Dedal nedreptățit ? La urma urmei, Dedal a imaginat două soluții distincte și corecte la o ecuație irezolvabilă pentru toți ceilalți - ieșirea din Labirint. Până la urmă, conștient sau nu, ambele au fost atribuite altor eroi : firul - Ariadnei, iar zborul - lui Icar. Am văzut ce i-a determinat, probabil, pe oameni să-l prefere pe Icar lui Dedal. Dar în cazul Ariadnei ? Să se fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Haosului. Vezi în acest sens posibila înrudire dintre cuvântul latin texo („a țese, a împleti”), cel sanscrit taks („a tăia cu securea”) (22, p. 21) și cel grecesc taxis („ordine”). Am văzut deja analogia (formală, dar și simbolică) dintre planul labirintului și pânza de păianjen. Fratele Ariadnei, Minotaurul, devorează victimele prinse în „păienjenișul” Labirintului, la fel cum păianjenul își devorează victimele prinse în pânza sa. Pe de altă parte, după unele variante ale legendei, Ariadna s-ar fi spânzurat (Plutarh, Thezeus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a împleti”), cel sanscrit taks („a tăia cu securea”) (22, p. 21) și cel grecesc taxis („ordine”). Am văzut deja analogia (formală, dar și simbolică) dintre planul labirintului și pânza de păianjen. Fratele Ariadnei, Minotaurul, devorează victimele prinse în „păienjenișul” Labirintului, la fel cum păianjenul își devorează victimele prinse în pânza sa. Pe de altă parte, după unele variante ale legendei, Ariadna s-ar fi spânzurat (Plutarh, Thezeus, XX), tipică reprezentare simbolică a păianjenului suspendat în aer de propriul său fir
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și nu lui Dedal) rolul de a-i fi oferit eroului ghemul și soluția folosirii lui sunt parcă mai aproape de adevăr : „Ariadna, îndrăgostindu- se de el, i-a dat un fir și l-a învățat cum să străbată prin întortocherile Labirintului” (Plutarh, Thezeus, XIX), sau De-o fecioară ajutat, cu un fir ce mereu l-înfășoară, Al lui Egeu fiu [= Tezeu] găsi ușa anevoioasă prin care Nu mai trecuse-ndărăt nici unul din cei dinainte-i (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 175-177). 4. „Legarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
i.-e. *gherdh = „a împleti, inclusiv a împleti garduri, a îngrădi” (vezi coradicalul rom. gard, alb. gardh) (23, p. 69). Numele regelui frigian poate fi pus în legătură și cu gr. chorde și lat. chorda („coardă, intestin” - vezi sugestia de labirint a viscerelor), lat. cortex („înveliș, scoarță”) sau cu țesături legate cu sfori : ngr. kortis („cort”), lat. cortina („cortină”), germ. Gardine („perdea”) etc. (55). Printre eroii care mânuiesc nu numai armele războinice, ci și pe cele magice, de „legare”, îl amintesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
autori clasici, Cerberul era un balaur ; cf. Pausanias, Călătorie în Grecia, III, 25, 4). Am ales acest exemplu nu numai pentru că este vorba de același tip de katabasis-anabasis prin care trece Tezeu, care intră, răpune (leagă) Minotaurul și iese din Labirint, dar și pentru că „Tezeu a încercat - cu multă râvnă - să imite isprăvile lui Heracles [...], cuprins - zice-se - de o nestăpânită dorință de a nu se lăsa mai prejos decât fusese Heracles” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, IV, 59). în ceea ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cretan (vezi această imagine reprezentată pe vechi vase grecești, în 24, p. 145). Datele biografice și simbolice ale taurului de la Marathon nu se deosebesc esențial de cele ale Minotaurului. Pe de altă parte, chiar înfruntarea lui Tezeu cu taurul din Labirint este destul de insolită. Faptul că-l găsește dormind nu trebuie să ne mire. Este o imagine simbolică tipică de reprezentare a stihiei haotice în starea de nonmanifestare. Dar lupta propriu-zisă cu Minotaurul - care ar fi trebuit să fie motivul central
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pausanias. De altfel, unele date ale formei arhaice a scenariului mitic în discuție par să fi supraviețuit și în relatări mai târzii ale mitului. Astfel, cronicarul bizantin Ioannes Malalas (secolul al VI-lea) relatează că Minotaurul s-a ascuns în Labirint (o peșteră labirintică în munte) și că „Tezeu l-a urmărit și [...], după ce l-a scos din vizuină, l-a ucis de îndată” (Malalas, Chronographia, IV, 108 ; cf. 6, I, p. 144). Această relatare grăbită și neglijentă are totuși nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
l-a scos din vizuină, l-a ucis de îndată” (Malalas, Chronographia, IV, 108 ; cf. 6, I, p. 144). Această relatare grăbită și neglijentă are totuși nu numai meritul de a afirma un fapt esențial (Minotaurul a fost sacrificat în afara Labirintului, și nu înăuntrul său), dar și pe acela de a lăsa să se bănuiască un alt fapt, la fel de esențial : ca să scoată monstrul din „vizuină”, Tezeu trebuia, în prealabil, să-l îmblân- zească pe cale magică, să-l „lege”. Ceea ce este cert
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trebuia, în prealabil, să-l îmblân- zească pe cale magică, să-l „lege”. Ceea ce este cert în reprezentarea iconică a lui Bathycles (legarea Minotaurului) este subînțeles în relatarea lui Malalas, iar ceea ce este cert la acesta din urmă (sacrificarea Minotaurului în afara Labirintului) este subînțeles la Bathycles. Mă pot încumeta acum să încerc să reconstitui o posibilă formă arhaică a scena- riului mitic : Tezeu l-a „legat” pe Minotaur și l-a scos viu din Labirint, după care l-a sacrificat, probabil în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la acesta din urmă (sacrificarea Minotaurului în afara Labirintului) este subînțeles la Bathycles. Mă pot încumeta acum să încerc să reconstitui o posibilă formă arhaică a scena- riului mitic : Tezeu l-a „legat” pe Minotaur și l-a scos viu din Labirint, după care l-a sacrificat, probabil în public, pe un altar din centrul cetății. Mare parte dintre aceste motive se regăsesc redate explicit în colindele românești „de flăcău”, în care junele participă la o vânătoare mito-rituală cu evidente conotații inițiatice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
eroul trebuie să găsească și să țină „urma leului” : Din forma inelului (60) Luai urma leului Și-o luai și o aflai, Colea-ncoaci, colea-n coleare, Colea-n vârful munților, Sub poalele brazilor (29, p. 70). Ca și în legenda Labirintului, eroul găsește fiara în stare latentă („adormit, nepomenit”). Armele tranșante pe care și le pregătise eroul se dovedesc a fi inutile pentru că cele două personaje se înfruntă „în lupte, că-s mai drepte” (29, p. 78). După o „zi de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
devorat 99 de voinici (sau a răpit o fecioară). Iorgovan, care trebuie „să deschidă drumurile”, își comandă la faur arme redutabile (buzdugan, sabie), dar ele se dovedesc ineficiente în lupta cu „șarpele negru”. Acesta se ascunde în pădure, într-un labirint silvestru : Și-n dumbravă s-ascundea, Și de urmă nu-i mai da. Eroul dă foc pădurii de jur-împrejur („De trei părți foc i dădea,/ Trei dealuri foc ocolea”), orbind astfel șarpele, care i se supune de bună voie. Monstrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sărea pe tocu-i, Alerga un mânz pe coadă, Azvârlea un ren sălbatic (32, p. 735). Väinämöinen rostește un descântec de îmbunare a divinităților pădurii și de legare magică a fiarei. Pentru a găsi ursul, pentru a străbate căile întortocheate ale labirintului silvestru, eroul este călăuzit de fecioara Mielikki, stăpâna pădurilor, care îl ghidează (ca Ariadna pe Tezeu) printr-un „fir” de semne : Mândra fată-a celor codri, Sluga tânără din codru Arătatu-mi-a cărarea, îmi tot puse pari în cale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sat, unde îl sacrifică (abia acum sunt folosite armele tranșante), carnea animalului fiind apoi mâncată, în mod ritual, de întreaga colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic labirint natural, silvestru. Locul „firului de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de întreaga colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic labirint natural, silvestru. Locul „firului de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii (întotdeauna frate și soră), abandonați noaptea în pădure și pândiți de fiare sălbatice, se călăuzesc la întoarcere după
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a vrăji”) ; lat. fascinatio = „fermecare, vrăjire”, iar fascio = „a înfășura, a lega cu fâșii” ; sanscr. yukti = „a lega, a uni”, dar și „mijloc magic” ș.a.m.d. (7, p. 151). În aceste cazuri, omologia acțiunilor este dublată de omonimia noțiunilor. Labirintul silvestru și legarea magică prin rugă se regăsesc și în Epopeea lui Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și în Epopeea lui Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui Huwawa, întâi el să le pășească. Ghilgameș străbate labirintul silvestru în căutarea monstrului tauromorf Huwawa. Urmând „calea arătată” și ajungând în fața fiarei, Ghilgameș se roagă zeului Șamaș, care îl „leagă” (82) pe monstru : Și îi e cu neputință să se miște înainte, Nici nu e în stare să se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zonei, în vederea cosmizării ei : „îți voi tăia ție cedri... și case pentru tine clădi-voi din cedrii aceia”. Și Iason desțelenește, ară și seamănă zona unde a înjugat taurii.) Am comentat mai înainte analogia simbolică dintre monstrul stihial și ținutul (labirintul) în care acesta sălășluiește. Amândoi sunt ipostaze/intruziuni ale Haosului în Cosmos și, ca atare, eroul îi distruge (răpune, ordonează) pe amândoi, în același timp, cu aceeași armă și chiar prin același gest. Episodul comentat se încheie astfel : Ghilgameș nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]