6,022 matches
-
sub piele ca să-și depună acolo ouăle; ouă care se vor transforma în larve și mai târziu în viermi; viermi care se vor hrăni cu carne vie, acoperind trupul cu răni puturoase. Erau zile de lupte nesfârșite, când cu o lamă de ras, un ac și cu răbdare, trebuia să deschidă acolo unde se simțea prima mâncărime, să scormonească grijuliu, să rupă punga cu ouă, să le lase să iasă cu lichidul lor uleios, să urmărească acea căpușă până să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
adânci, zăpezi veșnice și văi roditoare, lacuri liniștite și torente năvalnice, terenuri deșertice și blânde pășuni mănoase... Și pe ici, pe colo, în locurile cele mai nebănuite, acoperișurile roșii ale unor cătune izolate, câmpuri desțelenite, țarcuri în care alpaca și lamele au luat locul oilor și al caprelor. Anzii apăreau între selvă și mare ca un zid de netrecut prin care timide cărărui ale indigenilor se cățărau legând o vale de altă vale și un sat de alt sat, sărind peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Nu prea era nimic de găsit pe înălțimi, cu excepția vreunei văi izolate sau a unei mine părăsite și nimeni nu s-a îngrijit să ducă civilizația și progresul până pe culmi. Indienii, vârâți în ponchourile lor, combătând frigul cu excremente de lamă ca unic combustibil, omorându-și foamea cu cartofi înghețați și un pumn de porumb și mei, trăiau așteptând ziua când albii își vor aminti de ei, când vor construi șosele, când vor aduce mașini-unelte pentru modernizarea agriculturii, când îi vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu-i un turist care s-a Îmbătat și-a căzut În canal, Guido. Brunetti clătină din cap În semn de aprobare tacită. Ce-ar putea face una ca asta? Întrebă el, Înclinând din cap spre rană. — Un cuțit. Cu lamă lată. Iar cel care-a făcut-o este fie foarte priceput, fie foarte norocos. — De ce spui asta? Întrebă Brunetti. — Nu vreau să scormonesc prea mult locul, nu până ce nu-l voi deschide și nu voi vedea clar despre ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Mergând spre bar, Brunetti Începu să dea ordine. — O să ne trebuiască scafandri, doi la număr. Pune-i să scotocească În apă unde a fost găsit cadavrul. Vreau să aducă la suprafață orice ar putea fi o armă: un cuțit cu lama lată de aproximativ trei centimetri. Dar s-ar putea să fi fost altceva, chiar și o bucată de metal, așa că pune-i să aducă la suprafață orice ar fi putut provoca o rană ca aia. Unelte, orice. — Da, domnule, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
șase plombe și-o extragere de nerv. E-o lucrare de-acum câțiva ani și nu Încape Îndoială cu privire la tehnica folosită. E sută la sută americană. Brunetti știa că nu avea rost să-l Întrebe dacă e sigur. — Ce altceva? — Lama avea o lățime de patru centimetri și era lungă de cel puțin cincisprezece. Vârful a străpuns inima, exact cum am crezut. S-a strecurat chiar printre coaste, nici măcar nu le-a zgâriat, așa că cel care-a făcut-o știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de patru centimetri și era lungă de cel puțin cincisprezece. Vârful a străpuns inima, exact cum am crezut. S-a strecurat chiar printre coaste, nici măcar nu le-a zgâriat, așa că cel care-a făcut-o știa că trebuie să țină lama la orizontală. Iar unghiul a fost perfect. Făcu o pauză de-o clipă, apoi adăugă: — Dat fiind c-a fost pe partea stângă, aș spune că făptașul a fost dreptaci sau cel puțin s-a folosit de mâna dreaptă. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Îngrijite de altcineva decât el Însuși. — Șeful Brunetti? zise el și se ridică În picioare În spatele pupitrului. Lui Brunetti, bărbatul Îi lăsa impresia că tocmai ieșise de sub duș sau din cadă: pielea lui era Întinsă, strălucitoare, de parcă tocmai lăsase jos lama de ras ca să-i strângă lui mâna. Cât dădură mâinile, Brunetti Îi observă ochii de-un albastru clar, translucid, culoarea pe care o avusese laguna cu douăzeci de ani În urmă. — Sunt foarte bucuros că ați putut veni din Veneția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
la biroul său, frunzări numărul din Panorama pe care-l avusese În servietă și-i oferi lui Bocchese cam jumătate de oră să verifice amprentele. Când expiră timpul, coborî la laborator, de data asta găsindu-l pe Bocchese că ține lama unui cuțit de tăiat pâinea lipită de discul rotitor al mașinăriei. Când Îl văzu pe Brunetti, acesta Închise polizorul, dar ținu cuțitul În mână, Încercându-i tăișul cu degetul mare. — Asta-i o slujbă În plus pe care ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
prost, unul în care victima stă (bineînțeles, nu putea fi altfel) în cadă, în spatele perdelei de plastic ieftin, se săpunește cu simț de răspundere și observă înspăimântată umbra unui braț, brațul ține neapărat, dar neapărat, domnii mei, un cuțit cu lama lungă, aproape nesfârșită, perdeaua este trasă brusc într-o parte și atunci intervine țipătul, mai mult sau mai puțin real - depinde de actriță, preselecția este întotdeauna dură în astfel de cazuri sau se induce o astfel de concluzie de către cei
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
astfel de cazuri sau se induce o astfel de concluzie de către cei de la PR -, exact asta trăia și el acum, cu deosebirea esențială că dușul îl făcuse dimineața și nu trăsese nimeni perdeaua pentru a-i înfige un cuțit cu lamă lungă într-o anumită zonă a corpului, niciodată în inimă - victima trebuie torturată în prealabil, dacă moare instantaneu pleacă spectatorii din sală, nemulțumiți, dați-ne banii înapoi, PĂCĂLICILOR! -, încercă să se miște și firele lipicioase îl strânseră suplimentar, poate că
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
un răspuns care întârzia să apară, ca și cum ceva l-ar fi oprit pe drum și nu i-ar mai fi permis să ajungă la destinație. Când trecu din nou prin fața benzinăriei, nu observă mașina parcată. La volan, Detectivul desfăcu o lamă de gumă și o introduse în gură. Îl urmări pe scriitor cu privirea. O umbră pe o șosea. Clătină din cap și țuguie buzele. - Prea multe coincidențe. Aici e ceva necurat... Displayul laptopului se lumină brusc. Acel fișier se deschise
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dosarul clasat. După aceea, exact ca în producțiile de la Hollywood, detectivul respectiv mergea la bar, se așeza la tejghea, se îmbăta și pleca acasă cu o damă planturoasă. Punându-și răbdarea la încercare, stătuse câteva minute bune și ronțăise o lamă de gumă, gândindu-se la următoarea mutare de pe tablă. Guma avea un gust puternic (artificial, totuși) de căpșune, iar în minte îi veniseră imediat câteva imagini excitante în care rolul principal îl avea, bineînțeles, Lucia. Scuturase din cap a dezmeticire
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dădu semnal stânga, apoi se îndreptă către ieșirea din orășel. Își propuse să îl aștepte pe scriitor în fața benzinăriei, doar așa, din pură curiozitate, cu toate că i se făcuse o poftă nebună de o bere... Și de sex. Desfăcu o altă lamă de gumă și porni radioul. 4 Evenimentele se derulaseră cu repeziciune, ca și cum Doamna cu Coasa (am putea să-i spunem direct Doamna cu Gazul, chiar dacă suspansul dispare ca prin farmec, însă asta nu schimbă cu nimic destinul viitoarei victime) nu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mea improbabilă - Magicianul, Agentul Imobiliar, Omul cu Tatuaj, Huiduma, Vecinul, Detectivul, chiar și Lucia... Și tu, Lucia? (Și tu, Brutus? Cuțitul se înfige în stomac, centimentru cu centimetru, dar nu curge nicio picătură de sânge. Totuși, durerea este reală, fiindcă lama cuțitului taie țesuturile cu o poftă teribilă, faptul că sângele nu șiroiește nu trebuie să amăgească victima, probabil că Magicianul a pocnit din nou cele două degete, mijlociul și degetul mare, declanșând un nou coșamr sau, poate, revenirea în realitatea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mâinile la urechi. Nu pentru că ar fi detestat melodia respectivă, ci pentru că o percepea ca fiind o altă formă de tortură (rafinată) inventată de Magician, inepuizabil atunci când era vorba despre înfipt ace ascuțite în creierul nefericitei victime. Ace, cuțite cu lamă ascuțită sau cine știe ce alte instrumente de tortură extrase la minut din inconfundabilul jobenu. El și Lucia dansaseră pe acordurile melodiei Volare, în seara aceea minunată de vară când se cunoscuseră, încetul cu încetul, după ce ea acceptase invitația lui (făcută cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în buzunarul interior al impermeabilului carnețelul pe care notase ultimele informații, apoi reveni la mașină. Deschise portiera, aruncă haina de ploaie pe bancheta din spate, se așeză pe scaun și trase centura de siguranță peste piept. Apoi desfăcu încă o lamă de gumă și răsuci cheia în contact, iar motorul începu să toarcă. Ștergătoarele dansară legănat, dintr-o parte în alta, tună deasupra urașului, iar alte gheare de foc brăzdară celul. Și tună din nou. În spatele Detectivului, pe banchetă, lângă impermebilul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
fost găsit unii spun că printr-un miracol în grădina mănăstirii franciscane S. Francesco al Monte alle Croci, de mai sus de Florența. Cand a realizat că este arestat, Rinaldeschi a încercat să se sinucidă, înfingându-și pumnalul în piept. Însă, lama a lovit o coastă, cruțându-i viața. Prizonierul rănit a fost transportat la Florența pentru a fi închis, se pare că în Palatul Podestà sau Bargello, unde a fost interogat de către Cei Opt pe data de 21 iulie, probabil seară
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
printre dărâmăturile bolții, autorul cercetării a găsit câteva creuzete din lut (fragmentare și parțial întregite). Lipsa fragmentelor ceramice și numeroasele dovezi arheologice (cuptorul de redus minereu, lupele din fier, creuzetele din lut, un tipar din lut pentru turnat sfere, o lamă din fier-posibil sfredel, o bară de bronz-probabil de la un lingou și o cute - pl. XXXV) sugerează că L15 de la Dodești a servit ca atelier pentru prelucrarea metalelor (pl. XXIII). Bârnele carbonizate și urmele de foc de pe podeaua acestei case-atelier indică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o perforație, necesară agățării obiectului. Piesa este asemănătoare, din punct de vedere al formei, cu obiectul descoperit la Giurcani-Găgești (Vaslui) și identică cu exemplarele de la Hlincea - Iași și Murgeni - Vaslui. Cuțitul din fier de la Codreni-Roșiești este de tip comun, cu lama dreptunghiulară în secțiune, având mânerul lipsit de plăsele și cu partea metalică păstrată pe jumătate. Numeroase analogii, dintre care specificăm doar câteva, la Epureni, Giurcani și Negrești (Vaslui). Toporul descoperit la Bălteni este din fier, cu corpul îngust și alungit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secțiune, având mânerul lipsit de plăsele și cu partea metalică păstrată pe jumătate. Numeroase analogii, dintre care specificăm doar câteva, la Epureni, Giurcani și Negrești (Vaslui). Toporul descoperit la Bălteni este din fier, cu corpul îngust și alungit, iar lama dreptunghiulară. Potrivit formei, aparține tipului III și, pe baza asemănării cu exemplarul de la Curcani - Călărași, se datează în secolul IX. Cosorul din fier s-a găsit într-o stare bună de conservare, în preajma ruinelor unei cetăți hallstattiene, de la Vutcani. De
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperite la Tăvădărești (punctul Marginea de vest a satului) și Țepu (punctul Vatra satului) sunt din fier și specifice tipului I. Primul (găsit în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole) are muchia dreptunghiulară, cu aripioare la gaura ovală de prindere, lama curbată și tăișul îngust. Cel de-al doilea este similar primului, cu diferența că este mai lung, iar suprafață tăișului mai mare. Întrucât este des întâlnit în cultura Dridu, are cele mai numeroase analogii. Pe lângă similitudinile anteriore, mai adăugăm la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt vârfurile de săgeți și cuțitele. Primele sunt din fier, cu peduncul, de tipuri diferite, unele cu trei aripioare (la Banca), răspândite la slavi și unguri, dar prezente și la alte populații migratoare (pecenegii). Cuțitele, executate tot din fier, au lama dreaptă și păstrează pedunculul de fixare a mânerului (în siturile de la Banca și Grivița) - pl. LXXII/7, 8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre elementele de harnașament cele mai numeroase sunt zăbalele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
15.135). Bibliografie: Maxim-Alaiba 1981, p. 459-461; Maxim-Alaiba, Marin I. 1987-1989, p. 225; Teodor 1997c, p. 44. b) Teritoriul localității: în condiții necunoscute, s-a descoperit întâmplător pe teritoriul satului un topor din fier având corpul îngust, lung și cu lama dreptunghiulară. Trăsăturile sale indică datarea obiectului în secolul IX. Informație D. Gh. Teodor, 1996. Piesa se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35/6). 159. Brăhășești (comuna Brăhășești), județul Galați a) Vatra
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fig. 14/1), 174 (fig. 15/6); Coman 1980c, p. 99; Teodor 1997c, p. 59. 161. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: în condiții necunoscute, pe teritoriul satului, s-a găsit un cuțit din fier, cu lama dreptunghiulară în secțiune și cu mânerul fragmentar, datat în secolul IX. Cercetare Gh. Coman, 1967. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 373 (fig. 163/14). b) Pe teritoriul satului: întâmplător, pe teritoriul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]