KorAP: Find »[drukola/base=laser & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...183 >

4,553 matches

Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994

peste 8 mm, în prezența hidronefrozei, a colicilor prelungite, a infecției și febrei. Tipul de intervenție urologică depinde de dimensiunile și localizarea calculului: litotriție extracorporeală (fragmentarea cu ultrasuneteFig. 65A,B, Planșa II), ureteroscopie (Fig.66A,B, Planșa II), litotriție cu laser (calculi peste 3 cm), nefrolitotomie percutană pentru calculi coraliformi (Fig. 67), chirurgia de extracție deschisă. INSUFICIENȚA RENALĂ ACUTĂ Generalități, definiție Insuficiența renală acută (IRA) este o afecțiune amenințătoare vital, cu incidență variabilă în funcție de categoria de pacienți la care apare. Astfel

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
cu experiență pentru a depista leziunile precoce și pentru a monitoriza evoluția acestora. Examenul fundului de ochi este recomandat a se efectua cu pupila dilatată pentru a surprinde cât mai corect leziunile specifice. Tratamentul curativ constă, în principal, în fotocoagulare laser cu ajutorul unui dispozitiv special, focal sau panretinian. În caz de hemoragie vitreană gravă sau decolare de retină se poate practica vitrectomia. Nefropatia diabetică Nefropatia diabetică sau boala renală diabetică este o complicație microangiopatică cu potențial de evoluție către boală renală

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

în stadiul avansat, în funcție de forma morfologică, aspectul este cel la unei ulcerații profunde, formațiuni polipoide sau a unei stenoze asimetrice. Tratamentul curativ este rezecția chirurgicală (esofagectomia); dacă tumora nu este rezecabilă și în prezența metastazelor, tratamentul paliativ (endoprotezare, terapie cu laser, dilatare etc) este similar carcinomului celular scuamos, cu mențiunea că adenocarcinomul este mai puțin sensibil la radioterapie și chimioterapie. CURS 2 1. BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN Cadru nosologic. Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) reprezintă totalitatea simptomelor produse de refluxul conținutului

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
la bolnavii simptomatici sau în prezența complicațiilor. Pentru diverticulul Zenker tehnicile chirurgicale includ miotomia cricofaringiană și diverticulectomia cu sau fără miotomie. La bolnavii cu risc chirurgical major, s-au încercat diferite tehnici endoscopice, ectomia făcându-se prin electrocoagulare, diatermie sau laser. Diverticulii esofagieni mijlocii nu necesită, obișnuit, nici o formă de tratament; pentru diverticulii epifrenici, tratamentul chirurgical va fi dictat de amploarea manifestărilor clinice. ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL Ulcerul gastric sau duodenal (U.G., U.D.) reprezintă afecțiuni cronice, cu evoluție clasică

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
constând în introducerea prin canalul de biopsie al endoscopului a probei și orientarea acesteia pentru contact direct cu leziunea; se aplică curentul în pulsiuni repetitive. Hemostaza inițială se obține în 88% din cazuri cu o recurență de 29%. Coagularea cu laser sau argon - folosește un fascicul laser sau plasmă-argon pentru coagulare și hemostază; avantajele metodei constau în ușurința manipulării metodei și lipsa necesității contactului direct cu țesutul în suferință. Hemostaza inițială s-a obținut la peste 90% din pacienți. Tehnici de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
biopsie al endoscopului a probei și orientarea acesteia pentru contact direct cu leziunea; se aplică curentul în pulsiuni repetitive. Hemostaza inițială se obține în 88% din cazuri cu o recurență de 29%. Coagularea cu laser sau argon - folosește un fascicul laser sau plasmă-argon pentru coagulare și hemostază; avantajele metodei constau în ușurința manipulării metodei și lipsa necesității contactului direct cu țesutul în suferință. Hemostaza inițială s-a obținut la peste 90% din pacienți. Tehnici de sclerozare - constau în injectarea submucoasă de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
nu rămâne neidentificat nici un cancer. Un alt avantaj major este posibilitatea de a preleva biopsii (deci de a furniza diagnostic anatomopatologic) și de a îndepărta leziunile polipoide pediculate sau sesile prin polipectomie sau distrugându-le prin „hot biopsy”, coagulare cu laser sau argon. Trebuie specificat că leziunile maligne diagnosticate de colonoscopie tind să fie mai frecvent în stadii precoce, decât cele identificate de clisma baritată. B. Investigații efectuate pentru stabilirea extinderii Ecografia abdominală (eventual, dar nu necesar tomografia computerizată sau rezonanța

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

și caracter curat care a culminat cu realizarea lor profesională, azi oferind aproape toată gama intervențiilor cunoscute în domeniu. Nu au omis din lucrare noile realizări tehnice, metodele hibride, chirurgia video-asistată, roboții în revascularizarea miocardică, terapia genică, revascularizare miocardică cu laser, chirurgia coronarelor pe cord bătând, chirurgia miniinvazivă din care unele au fost practicate de autori în premieră în România. Personalitatea celor doi s-a impus rapid, încât toată Moldova îi apreciază și nu mai apelează la alte centre decât Iași

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coronare native nu mai este nimic de făcut la unii bolnavi, s-a avansat ideea stimulării formării de noi vase la nivelul miocardului, cu alte cuvinte inducerea angiogenezei. Suspectată a fi la baza rezultatelor favorabile obținute prin revascularizarea transmiocardică cu LASER (52), se speră ca în viitor angiogeneza să poată reprezenta o opțiune terapeutică pentru miocardul ischemic. Speranțe vin din sfera geneticii, rezultatele studiilor experimentale efectuate până în prezent îndreptățind continuarea cercetărilor în acest domeniu. Prin inginerie genetică s-a reușit sintetizarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a zonei ischemice la pacienții cu ischemie miocardică cronică fără răspuns la alte mijloace terapeutice. Există și experimente în care s-a studiat efectul obținut asupra miocardului ischemic prin asocierea terapiei genetice de inducere a angiogenezei și revascularizarea transmiocardică cu LASER. Injectarea factorului de creștere în aria de miocard supusă revascularizării cu LASER a fost urmată de o creștere a densității capilarelor, spre deosebire de zonele de miocard unde nu s-au administrat factori angiogenici, ceea ce demonstrează că asocierea mai sus amintită stimulează

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
alte mijloace terapeutice. Există și experimente în care s-a studiat efectul obținut asupra miocardului ischemic prin asocierea terapiei genetice de inducere a angiogenezei și revascularizarea transmiocardică cu LASER. Injectarea factorului de creștere în aria de miocard supusă revascularizării cu LASER a fost urmată de o creștere a densității capilarelor, spre deosebire de zonele de miocard unde nu s-au administrat factori angiogenici, ceea ce demonstrează că asocierea mai sus amintită stimulează semnificativ neoangiogeneza în vecinătatea canalelor transmiocardice (54). Dincolo de entuziasmul generat de rezultatele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de această nouă metodă, inducerea angiogenezei, nu vor putea beneficia bolnavii la care există suspiciunea unei neoplazii, iar cei ce vor fi supuși acestui tratament vor fi în permanență urmăriți pentru detectarea precoce a oricăror proliferări maligne. Revascularizarea transmiocardică cu LASER Revascularizarea transmiocardică cu LASER este o metodă relativ recent intrată în practica medicală curentă, adresată bolnavilor cu cardiopatie ischemică care în ciuda simptomatologiei clinice și a alterării calității vieții nu pot fi tratați prin mijloace convenționale de revascularizare miocardică (angioplastia percutană

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
inducerea angiogenezei, nu vor putea beneficia bolnavii la care există suspiciunea unei neoplazii, iar cei ce vor fi supuși acestui tratament vor fi în permanență urmăriți pentru detectarea precoce a oricăror proliferări maligne. Revascularizarea transmiocardică cu LASER Revascularizarea transmiocardică cu LASER este o metodă relativ recent intrată în practica medicală curentă, adresată bolnavilor cu cardiopatie ischemică care în ciuda simptomatologiei clinice și a alterării calității vieții nu pot fi tratați prin mijloace convenționale de revascularizare miocardică (angioplastia percutană transluminală și operația de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în 1969 (57) că sângele nu poate trece din cavitatea ventriculului în miocard datorită condițiilor presionale caracteristice cordului uman. Oricum, succesul pe termen lung al metodei era compromis datorită coagulării rapide a sângelui și închiderii canalelor transmiocardice. Dezvoltarea unor sisteme LASER cu CO2 cu energie mare a făcut posibilă trecerea la aplicarea clinică a metodei. Se creează cu ajutorul LASER-ului canale transmurale de circa 1 mm la nivelul zonelor ischemice ale ventriculului stâng. Interacțiunea LASER-țesuturi a făcut obiectul unor studii aprofundate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
uman. Oricum, succesul pe termen lung al metodei era compromis datorită coagulării rapide a sângelui și închiderii canalelor transmiocardice. Dezvoltarea unor sisteme LASER cu CO2 cu energie mare a făcut posibilă trecerea la aplicarea clinică a metodei. Se creează cu ajutorul LASER-ului canale transmurale de circa 1 mm la nivelul zonelor ischemice ale ventriculului stâng. Interacțiunea LASER-țesuturi a făcut obiectul unor studii aprofundate (58) care au folosit tehnici speciale de fotografiere a canalelor formate și microscopia optică și cu birefringență pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la nivelul zonelor ischemice ale ventriculului stâng. Interacțiunea LASER-țesuturi a făcut obiectul unor studii aprofundate (58) care au folosit tehnici speciale de fotografiere a canalelor formate și microscopia optică și cu birefringență pentru studiul histologic al țesutului traversat de fasciculul LASER. S-a putut astfel constata că adâncimea canalelor crește logaritmic cu timpul (durata pulsației). Măsurătorile de presiune au arătat apariția unor gradiente în timpul pulsației LASER, care corespund cu formarea canalelor, precum și cu colapsuri locale sau parțiale ale acestora. Creșterea duratei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
formate și microscopia optică și cu birefringență pentru studiul histologic al țesutului traversat de fasciculul LASER. S-a putut astfel constata că adâncimea canalelor crește logaritmic cu timpul (durata pulsației). Măsurătorile de presiune au arătat apariția unor gradiente în timpul pulsației LASER, care corespund cu formarea canalelor, precum și cu colapsuri locale sau parțiale ale acestora. Creșterea duratei pulsației are un efect mic asupra grosimii de țesut ce poate fi străbătut, dar amplifică în schimb distrugerea termică din jurul canalelor create. Grosimea zonei de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
creștere angiogenici în vecinătatea canalelor. Citokinele stimulate de leziunea termică pot fi de asemenea responsabile de inducerea angiogenezei. Ca rezultat al acestor transformări se dezvoltă, cresc și se interconectează structuri de tip capilar. Spre deosebire de majoritatea vaselor intramiocardice, canalele create cu ajutorul LASER-ului ca și neocapilarele din interiorul acestora au o distribuție rectangulară față de fibrele miocardice, conectând zonele subepicardice cu cele subendocardice. În acest fel se realizează probabil o egalizare a presiunii de perfuzie miocardică între cele două compartimente, ceea ce duce la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
opinia unor autori, închiderea canalelor nu apărea imediat ante-mortem deoarece modificările care apar la nivelul acestora necesită timp. Din acest motiv nu se poate spune că există o legătură directă între deces și ocluzia canalelor (59). Indicațiile revascularizării transmiocardice cu LASER Deși există o serie de controverse privind indicațiile revascularizării transmiocardice cu LASER, în prezent procedeul se adresează: bolnavilor cu boală cardiacă ischemică în stadiu terminal sub terapie medicamentoasă maximală la care mijloacele de revascularizare directă sunt contraindicate din cauza afectării difuze

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
apar la nivelul acestora necesită timp. Din acest motiv nu se poate spune că există o legătură directă între deces și ocluzia canalelor (59). Indicațiile revascularizării transmiocardice cu LASER Deși există o serie de controverse privind indicațiile revascularizării transmiocardice cu LASER, în prezent procedeul se adresează: bolnavilor cu boală cardiacă ischemică în stadiu terminal sub terapie medicamentoasă maximală la care mijloacele de revascularizare directă sunt contraindicate din cauza afectării difuze a arterelor coronare (diabet zaharat, hipercolesterolemie severă); bolnavilor rămași simptomatici după operația

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
după multiple angioplastii percutane transluminale. După unii autori (61) nu au indicație în etapa actuală: bolnavii cu boală vasculară a grefei după transplantul cardiac; bolnavii cu cardiomiopatie la care se suspicionează, fără a fi dovedită, o microangiopatie. Revascularizarea transmiocardică cu LASER are drept consecință o ameliorare semnificativă a simptomatologiei și creșterea toleranței la efort la aproximativ două treimi din pacienți. Ameliorarea perfuziei miocardice a fost evidențiată cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni, a scintigrafiei și ecocardiografiei de stres. Există studii care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asemenea semnificativ numărul internărilor pentru angină în primul an postoperator comparativ cu ultimul an preoperator. Unii autori semnalează în perioada postoperatorie imediată apariția disfuncției miocardice care impune suport inotrop și terapie diuretică (63). Deși riscul perioperator în revascularizarea transmiocardică cu LASER depinde în principal de stadiul afecțiunii cardiace și de starea generală a pacientului, disfuncția ventriculului stâng nu este un criteriu de excludere atât timp cât a fost identificat miocard viabil (64). Rezultatele favorabile ale acestei metode de revascularizare indirectă a miocardului ridică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o serie de bolnavi (65). Spre deosebire de metodele de revascularizare directă, acest tip de intervenție nu duce la repararea imediată a zonelor de miocard ischemic, recuperarea acestora fiind un proces insidios. Nursingul în perioada perioperatorie la pacienții supuși revascularizării transmiocardice cu LASER are o multitudine de fațete, incluzând necesitatea evaluării neagresive a capacității de efort, controlul eficient al durerii, sfaturi privind modul de viață. De aceea este importantă o apreciere realistă a acestei chirurgii, care să permită ghidarea adecvată a pacientului pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
modul de viață. De aceea este importantă o apreciere realistă a acestei chirurgii, care să permită ghidarea adecvată a pacientului pe durata spitalizării și pregătirea acestuia în vederea deplinei recuperări după externare (66). Dacă în tratamentul ischemiei cronice revascularizarea transmiocardică cu LASER a intrat în practica medicală, pentru ischemia acută a miocardului există deja studii experimentale privind efectele pe termen scurt și lung ale metodei (67), care au evidențiat limitarea extinderii infarctului și ameliorarea funcției regionale și globale a ventriculului stâng. Aspecte

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pentru ischemia acută a miocardului există deja studii experimentale privind efectele pe termen scurt și lung ale metodei (67), care au evidențiat limitarea extinderii infarctului și ameliorarea funcției regionale și globale a ventriculului stâng. Aspecte tehnice ale revascularizării transmiocardice cu LASER Din punct de vedere tehnic, abordul ventriculului stâng se face printr-o toracotomie laterală în spațiul IV intercostal stâng, bolnavul fiind poziționat în decubit lateral drept, după ce a fost intubat orotraheal și s-a introdus sonda pentru ecocardiografie transesofagiană. Se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]