2,103 matches
-
g/l alcool pur în sânge, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă." Constituția României - Art. 61 alin. (1) - Rolul și structura (Parlamentului) "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." - Art. 126 alin. (3) - Instanțele judecătorești "(3) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale." - Art. 147 alin. (1) și (4) - Deciziile Curții Constituționale "(1) Dispozițiile
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
466 din 29 iunie 2015, și Decizia nr. 285 din 23 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 25 iunie 2015. 26. Cu acel prilej, Curtea a reținut, în esență, că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 641 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267052_a_268381]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 28 octombrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265871_a_267200]
-
efectivă a unui drept de proprietate. 13. Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât aceste norme stabilesc drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, în virtutea dreptului autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, fără a se putea reține că prin aceasta s-ar încălca principiul supremației Constituției. Arată că, în jurisprudența
DECIZIE nr. 821 din 26 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269097_a_270426]
-
323 din 13 mai 2015, și Decizia nr. 481 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 12 noiembrie 2014. 15. Cu acel prilej, Curtea a reținut, în esență, că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 664 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexei nr. 2 la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268995_a_270324]
-
să combine dispozițiile Codului penal din 1969 cu cele ale actualului Cod penal, contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Interpretarea potrivit căreia legea penală mai favorabilă presupune aplicarea instituțiilor autonome mai favorabile este de natură să înfrângă exigențele constituționale, deoarece, în caz contrar s-ar rupe legătura organică dintre instituțiile de drept penal aparținând fiecărei legi succesive
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
conținutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realitățile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992 , verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
conținutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realitățile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992 , verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
civilă apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât prevederile din Legea nr. 63/2011 supuse controlului de constituționalitate stabilesc drepturile salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar pentru viitor, în virtutea dreptului autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, precizează că deciziile invocate în motivarea excepției
DECIZIE nr. 754 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale anexelor nr. 2 şi 3b la lege, precum şi a Legii nr. 63/2011 în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268149_a_269478]
-
Cauza Lelas împotriva Croației, paragraful 58). 27. De asemenea, prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, paragraful 15, Curtea a statuat că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, statele se bucură de o largă marjă de apreciere
DECIZIE nr. 754 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale anexelor nr. 2 şi 3b la lege, precum şi a Legii nr. 63/2011 în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268149_a_269478]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. ... (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 9 decembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267212_a_268541]
-
muncă ce ar îndeplini condițiile respective, constatate pe cale judecătorească. Printr-o asemenea practică s-ar încălca principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituția României, precum și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. 83. Dimpotrivă, legiuitorul a limitat faza jurisdicțională, reglementând în art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2011 , cu modificările ulterioare, posibilitatea ca, în anumite etape ale procedurii administrative, părțile interesate să poată recurge la acțiunea în contencios
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
Constituție, care îndrituiește legiuitorul să stabilească prin lege competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. În virtutea acestor prevederi, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, fapt ce nu constituie o ingerință a puterii legiuitoare în activitatea judecătorească (a se vedea în Decizia nr. 100 din 1 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011). Curtea Constituțională a statuat în acest sens că, potrivit art. 126 alin
DECIZIE nr. 713 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2), art. 178 alin. (1) şi art. 247 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279423_a_280752]
-
lege, deși reprezintă un act normativ cu forță juridică inferioară acesteia; dreptul de proprietate trebuie să aibă ca izvor un anumit mod de dobândire a proprietății, unul dintre acestea putând fi legea stricto sensu, ca act normativ adoptat de puterea legiuitoare. Este de neconceput ca o lege să reglementeze contractul, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate privată asupra construcției, iar o hotărâre a Guvernului, ce ar trebui să fie dată în baza legii și în aplicarea ei, să reglementeze
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
prezența unei limitări a monopolului parlamentar în materia legiferării, ci că Guvernul s-ar transforma în legiuitor primar, ceea ce ar încălca, evident, dispozițiile art. 61 alin. (1) teza a II-a din Constituție, care consacră rolul Parlamentului de "unică autoritate legiuitoare a țării". Nu se pot reține nici invocările autorilor sesizării cu privire la existența unor motive extrinseci de neconstituționalitate ce rezultă din nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților referitoare la termenul de depunere a raportului de către comisiile sesizate pentru dezbaterea în fond a
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
de excepție, de esența acesteia fiind supunerea ordonanțelor spre aprobarea Parlamentului prin lege, fără să existe vreo dispoziție constituțională care să traseze limitele în care Parlamentul poate interveni. O astfel de prevedere ar contraveni, oricum, calității Parlamentului de "unică autoritate legiuitoare a țării". 20. Guvernul, în Dosarul nr. 2.719A/2016, a transmis punctul său de vedere prin Adresa cu nr. 5/7.295/2016, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 11.700 din 28 noiembrie 2016, prin care invocă jurisprudența
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă în procedura legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală, în cadrul căreia fiecare dintre cele două
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
Livia Doina Stanciu - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Varga Attila - judecător Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef 1. Pe rol se află examinarea cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum și dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cerere formulată de președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se întemeiază pe prevederile
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 , acordă cuvântul reprezentantelor Consiliului Superior al Magistraturii care solicită să se constate existența unor conflicte juridice de natură constituțională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum și dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, determinate de adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
realizare a echilibrului puterilor în stat. 12. Față de cele menționate, reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii solicită admiterea cererii și pronunțarea unei decizii prin care să se constate existența atât a conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare, cât și a conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească, precum și dispunerea măsurilor pe care Curtea Constituțională le va socoti necesare și utile pentru restabilirea ordinii constituționale, care trebuie să existe între autoritățile statului. 13. În
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
autoritățile statului. 13. În continuare, președintele Curții Constituționale dă cuvântul reprezentantului Președintelui României, autor al sesizării în Dosarul nr. 359E/2017, care face precizarea că aspectele învederate instanței constituționale cu privire la conflictul juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare constituie critici formulate din perspectiva competenței autorității care a legiferat, iar nu critici de neconstituționalitate a actului normativ în sine. Astfel, Guvernul are competența plenară de reglementare secundară, inerentă activității executive. Legiferarea primară delegată se poate realiza doar în condițiile
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
4) din Constituție, întrucât Guvernul nu a justificat îndeplinirea cerințelor constituționale referitoare la competența sa de legiferare primară. 14. Reprezentantul Președintelui României susține că Curtea Constituțională trebuie să constate că a existat un conflict juridic între autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare și să stabilească jaloanele în cadrul cărora Guvernul poate legifera, atâta timp cât persistă o stare de incertitudine cu privire la existența, pe viitor, a unor efecte juridice ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , aflată în procedură decizională parlamentară, alături de Ordonanța de
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
cele două autorități publice sub aspectul respectării procedurii de elaborare și adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 . 17. Referitor la pretinsul conflict de natură constituțională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare - Parlamentul, pe de altă parte, reprezentatul Camerei Deputaților susține că acesta nu a existat, Guvernul îndeplinind o atribuție prevăzută expres de norma constituțională cuprinsă în art. 115 alin. (4). Arată, de asemenea, că argumentele privind neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
excepții improprii de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 . Opiniile sau avizele formulate în procedura de elaborare și adoptare a actelor normative, cu toate că pot avea o înrâurire importantă în această procedură, nu pot înfrânge competența autorității legiuitoare de a adopta actele normative. Ad similis, sunt chiar deciziile Curții Constituționale, recte Decizia nr. 405/2016 prin care instanța constituțională a decis neconstituționalitatea dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal într-o anumită interpretare, deși toate punctele de
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
constituționale. Cu alte cuvinte, orice subiect de drept abilitat să inițieze o procedură legislativă sau să intervină în această procedură prin emiterea de avize nu își poate exercita competențele decât în limitele stabilite de Constituție, fără a încălca atribuțiile autorității legiuitoare, singura în măsură să decidă cu privire la oportunitatea și conținutul legiferării. 22. În fine, se mai arată că dacă s-ar admite ideea că un act normativ emis cu nerespectarea procedurilor constituționale poate determina incidența răspunderii penale a persoanelor implicate în
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]