1,920 matches
-
ci și de modul în care a știut să surmonteze provocările dramatice ale vieții. Ceea ce se distilează cu certitudine este că asistăm la o perioadă de reevaluare profundă, ceea ce seamănă cu un fel de bilanț lucid și responsabil. Apelând la lexicul lui Levinson și al colaboratorilor săi (1978), criza maturității este un examen de calitate al structurii existențiale pe care individul și-a întemeiat viața de până acum (cu toate liniile de forță ce îi dau contur), pentru ca, imediat după consumarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ci și de modul în care a știut să surmonteze provocările dramatice ale vieții. Ceea ce se distilează cu certitudine este că asistăm la o perioadă de reevaluare profundă, ceea ce seamănă cu un fel de bilanț lucid și responsabil. Apelând la lexicul lui Levinson și al colaboratorilor săi (1978), criza maturității este un examen de calitate al structurii existențiale pe care individul și-a întemeiat viața de până acum (cu toate liniile de forță ce îi dau contur), pentru ca, imediat după consumarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnaletc "O extindere și o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de suprafață. Mai precis, dintre cele două tipuri de energie existente (constituțională și cea destinată activității), ea o revitalizează pe cea dintâi. Tipul de relaxare pe care îl vizează sofroterapia este unul mai profund, de tip tetha, care figurează în lexicul ei sub termenul conștiință sofroliminală și care se instalează la aproximativ 6 Hz. (Abrezol, 1988). După inducerea acestei stări de liniștire se administrează repetat sugestiile pozitive, care semnifică o reprogramare a inconștientului, cu beneficii remarcabile asupra pacientului, în toate planurile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în teoria sistemelor, argumentează, din perspectiva fizicii cuantice, existența „câmpului akashic”(acel câmp cosmic care tezaurizează întreaga informație a universului, dar și energia care generează totul) și despre care marii mistici de pretutindeni vorbesc din cele mai vechi timpuri). în lexicul modern, el a primit denumirea de „câmp al punctului 0”sau „câmp A”. Invocarea acestui concept, în această descendență ideativă, nu s-a făcut gratuit, întrucât existența câmpului A explica de ce mintea unui om poate relaționa cu mintea și corpul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a comunității a Început să-și găsească expresia În schimbări de vocabular. Cuvantul eu a Început să apară mai frecvent În literatura Începutului de secol XVIII, Împreună cu prefixul self (auto). „Dragostea de sine”, „autocunoaștere”, „autocompătimire” și-au găsit calea În lexicul popular. Autobiografia a devenit un nou și gustat gen literar. Autoportretele au devenit populare În artă. Chiar mai interesant, micile oglinzi personale, care erau puțin folosite În Evul Mediu, au Început să fie produse În număr din ce În ce mai mare odată cu jumătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
străină foarte bogată a problemei; limbile foarte diferite (multe fiind foarte puțin cunoscute) pentru care a fost studiat fenomenul ergativității; perspectivele teoretice diverse din care a fost/este privită această temă: tipologie lingvistică, gramatică cognitivă, sintaxă (numeroase modele teoretice), semantică, lexic, studiul discursului; găsirea unei punți între aceste domenii. Ultimul aspect este și cel mai solicitant: termenul ergativitate are două accepții, aparent fără legătură directă, desemnând, pe de o parte, un tip de limbi (ergative), diferite de limbile familiare nouă (care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbului. Concluzia mai generală este că structurile creierului care reprezintă GU sunt supuse unui proces de maturizare. 4.6.2. Sorace (2004: 251−254) arată că achiziția limbajului constituie un test important pentru a verifica ce se întâmplă la interfața Lexic−Sintaxă. Dacă se iau în calcul teoriile "proiecționiste" (vezi supra, 4.3.), copiii sunt predispuși să observe componentele de sens verbal relevante din punct de vedere sintactic. Anumite componente de sens sunt privilegiate − de exemplu, copiii sunt sensibili mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate fi controlat din exterior, sunt verbe intranzitive care nu participă la alternanța cauzativă. Verbele cromatice, verbele de comunicare, verbele de emisie de sunete sunt clase coerente semantic, dar nu și gramatical. Prin urmare, problema trebuie studiată la nivelul interfeței Lexic−Sintaxă. 5.2.4. Hale și Keyser (1993: 55) arată că relația dintre structurile tranzitive și cele cu încorporare este un fenomen de alternanță lexicală. Autorii (Hale și Keyser 1993: 82) susțin că verbele ergative pot proiecta atât grila verbală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
C., Geoffrey K. Pullum (eds.), 1998, Handbook on Amazonian Languages, Berlin - New York - Amsterdam, Mouton de Gruyter. Desclès, Jean-Pierre, 1998, "Transitivité sémantique et transitivité syntaxique", în: A. Rousseau (éd.), p. 161−180. Dimitrescu, F. (coord.), 1978, Istoria limbii române. Fonetică. Morfosintaxă. Lexic, București, Editura Didactică și Pedagogică. Dixon, R. M. W., 1979, "Ergativity", Langage. Journal of the Linguistic Society of America, 55, 1, p. 59−138. Dixon, R. M. W., 1987, "Studies in Ergativity. Introduction", Lingua, 71, p. 1-16. Dixon, R. M.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Unaccusative Analysis of Reflexives", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 159-180. Reinhart, Tanya, Tal Siloni, 2005, "The Lexicon-Syntax Parameter: Reflexivization and other Arity Operations", Linguistic Inquiry, 36, 3, p. 389−436. Reinheimer Rîpeanu, Sanda, 2001, Lingvistica romanică. Lexic − fonetică − morfologie, [București], All. Reis Silva, Maria Amelia, Andrés Pablo Salanova, 2000, "Verbo y ergatividad escindida in Mẽbeêngôkre", în: H. van der Voort, S. van de Kerke (eds.), Indigenous Languages of Lowland South America, Leiden, CNVS, p. 225-242. Roberts, Ian
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coral) atunci când se dorește - precum în cazul unor mise mozartiene - un tempo mai accelerat. Subliniem faptul că missa-cantata folosea întreg vocabularul idiomei muzicale catolice din perioada la care ne referim, nu numai modelul arhaic alla Palestrina: practic, era folosit întreg lexicul întâlnit la marea majoritate a muzicienilor. Prin „stil ecleziastic”, mulți înțelegeau tocmai acest limbaj global care, prin manierele sale mixte (de la contrapunctul sever, la melodia galantă de factură rococo), se diferenția de stilul teatral, acesta din urmă privilegiind modurile moderne
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și la ,,Cahiers jaunes” (cu cronică de film). A mai semnat Ernest Spirt, Ernest Cosma și Armând Lanson. În epoca debutului sau românesc S. pare atașat, cel putin formal, paradigmei clasice de poezie, atent la prozodie și muzicalitate, cu un lexic apropiat de al lui Ion Barbu din perioada lui parnasiana. ,,Geometria” versului deconspira că modele tutelare pe Gérard de Nerval și pe Stéphane Mallarmé. Dar, ca și la Tristan Tzara, cel dinainte de dadaism, tiparul ,,academizant” îmbracă o recuzita și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
la momentul retrospectivei poetice, V. își va retipări placheta debutului cu mențiunea că „are rolul uverturii”, atrăgând astfel atenția asupra îmbogățirii în timp a propriului repertoriu liric. A semnat și cu pseudonimele Ion Necula, Bruno Siriani. Cu marcate reminiscențe din lexicul eminescian, dar și din Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Pillat, lirica de tinerețe a lui V. cultivă motivul voiajului pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
interpretat ca un angajament de "co-cetățenie" mai curînd anarhistă decît aflată sub tu-telă. În ciuda abținerii masive a elvețienilor în timpul nenumăratelor lor consultări electorale, limbajul oamenilor politici ca și al presei atestă acest fapt. Vocabula cea mai plină de semnificație, din lexicul politic nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă la Suveran, adică la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
istoriografic este În Întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum ar fi cel al unei științe exacte, ci de faptul că nu există nici măcar un lexic comun la care istoricii să facă apel cu precădere. Școala, universitatea etc. nu fac nimic În acest sens și cel mai adesea consideră scrisul o Însușire naturală a elevilor și a studenților lor. În consecință, scrisul și interpretarea istoriei În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
caietul omagial” Poezii lui Grigore Ancu (1941). Eseul semnat de A. împreună cu Virgil Treboniu se voia o deducție matematică a legii poeziei pure și, totodată, un manifest liric „al generației de la 1930”, însă ideile iau o turnură aberantă, pe care lexicul, excesiv de prețios, nu o poate acoperi. Cele cinci poeme amalgamează maniere diverse, incompatibile adesea, verbozitatea strivind și cele câteva sclipiri de sensibilitate lirică. Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
a lui P. este vădită, de asemenea, în modul cum a stabilit textul studiului Personalismul energetic al lui C. Rădulescu-Motru (1984), nota la ediție ocupându-se, în zeci de pagini, de grafii, fonetică, fonetica sintactică, morfologia, formarea cuvintelor, sintaxa și lexicul operei avute în vedere. Încă în intervenția intitulată Imixtiunea incompetentă în structura edițiilor, apărută în revista „Luceafărul” (1980), ulterior și în alte articole din „România literară”, P. și-a exprimat dezacordul față de amputarea textelor clasice și a semnalat dificultățile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și evidențiază funcția de comunicare a limbajului uman îl fac să fie congruent cu preocupările de teorie și practica a traducerii. Semantica funcțională părăsește concepția naivă după care conștiința realizează pasiv o „copie” a structurii obiective a lumii reale, iar lexicul este un repertoriu de cuvinte, reflexe directe ale ideilor ce oglindesc lumea reală, dar ea se distanțează și de ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia fiecare limbă decupează diferit realitatea, iar structurile lingvistice predetermina, orientează și chiar organizează viziunea noastră despre lume19
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a descoperi acest mod / aceste moduri diferă de la un cercetător la altul. Claude Germain găsește interesantă ipoteza lui Granger: un câmp semantic ar trebui să constea în confruntarea mai multor organizări diferite, total sau în parte, ale aceleiași părți de lexic. Aceste organizări sunt numite de el „puncte de vedere”. Și Louis Leboucher, încă din 196329, atribuie dificultatea de a structura lexicul sub formă de sistem faptului că structura unui câmp e determinată din puncte de vedere diferite care se întretaie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
semantic ar trebui să constea în confruntarea mai multor organizări diferite, total sau în parte, ale aceleiași părți de lexic. Aceste organizări sunt numite de el „puncte de vedere”. Și Louis Leboucher, încă din 196329, atribuie dificultatea de a structura lexicul sub formă de sistem faptului că structura unui câmp e determinată din puncte de vedere diferite care se întretaie sau care lasă lacune. Același cuvânt poate fi înregistrat simultan din puncte de vedere diferite. În opinia lui Germain, punctele de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în literatura pedagogică mondială, figurează și problematica nivelului ortografic și de punctuație al elevilor. Regulile de scriere corectă a limbii, deci ortografia și punctuația, pot fi însușite și puse în aplicare doar atunci când se recunoaște bine structura limbii respective, fonetica, lexicul, morfologia și sintaxa, deoarece în funcție de acestea se stabilesc principiile scrierii unei limbi. Se știe că procesul de formare a deprinderilor de scriere corectă este un proces de lungă durată. Începe chiar din clasa I, iar la sfârșitul clasei a IV
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]