4,839 matches
-
și respectiv verb copulativ? Exemplificați. 8. Transforma propozițiile de mai jos, după caz, în propoziții simple sau dezvoltate: Ninge afară. Mingea era roșie cu buline. Iarnă, primăvara, vara și toamnă sunt anotimpuri. Tuna. 9. Scrie adjectivele care aparțin aceleiași familii lexicale că și următoarele cuvinte: a se sili - mângâiere - linie 10. a. Alcătuiți un dialog în care să utilizați o propoziție dezvoltată formată din două cuvinte; b. Alcătuiți un dialog în care să folosiți două propoziții cu predicat neexprimat. Bineînțeles că
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
în textele literare, contribuind astfel la dezvoltarea deprinderilor de vorbire și scriere corectă. Fiecare text pentru analiză trebuie să fie înțeles de elevi, atât luat separat cât și în context. Analiza poate fi orală sau scrisă, parțială sau completă, fonetica, lexicala, gramaticala (morfologica sau sintactica). ANALIZA FONETICA se practică foarte intens în primele două clase primare. Poate urmări: stabilirea numărului de sunete și de litere dintr-un cuvânt; identificarea unor sunete învățate; recunoașterea numărului de silabe dintr un cuvânt. ANALIZA LEXICALA
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
lexicala, gramaticala (morfologica sau sintactica). ANALIZA FONETICA se practică foarte intens în primele două clase primare. Poate urmări: stabilirea numărului de sunete și de litere dintr-un cuvânt; identificarea unor sunete învățate; recunoașterea numărului de silabe dintr un cuvânt. ANALIZA LEXICALA se poate utiliza spre exemplu la formarea familiei de cuvinte, când, operând prin comparație, elevii își pot da seama de deosebirile dintre cuvintele aparținând aceleiași familii. Exemplu: învăț învățat, învățătoare, neînvățat, învățătură, învățământ. ANALIZA MORFOLOGICA cunoaște două stadii corespunzătoare nivelului
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
scrierii, copilul dobândește „conștiința limbajului” (R. Vinccent). Principala caracteristică a dezvoltării limbajului în ciclul primar rezidă în faptul că limba devine obiect de învățământ, fiind însușită în mod conștient, sistematic, pe baze științifice, sub toate aspectele sale mai importante: fonetic, lexical, gramatical, stilistic etc. prin dezvoltarea limbajului, copilul își mărește posibilitățile generale de a învăța, de a acumula cât mai multă experiență socială. În același timp, trebuie să avem în vedere și nivelul de normalitate al vorbirii, principalele tulburări de limbaj
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
reiese și din faptul că ceea ce s-a numit limbaje specializate sau tipuri de limbaj, nu sunt altceva decât specializări ale limbajului natural. Limbajul natural va fi „materia brută” asupra căreia se va acționa prin operații de selecție sau îmbogățire lexicală, de precizare și stabilire sau dimpotrivă de vaguizare și metaforizare (în cazul limbajului poetic) a semnificației termenilor și expresiilor, precum și alte operații, iar ca „produs finit” vom avea o anumită „specializare discursivă” a acestuia, un anumit „jargon”. O determinare a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o secvență discursivă întrucât, pe lângă formarea gramaticală a propozițiilor, aceasta cere de mai multe ori și o coeziune gramaticală determinată de o serie de expresii numite „mărci de coeziune”. Acestea ar fi: Recurența, repetarea integrală sau parțială a unor elemente lexicale, uneori chiar transformate. Paralelismul, repetarea unor structuri sintactice, dar completate cu elemente lexicale noi. Parafraza, repetarea conținutului într-o formă lingvistică diferită. Pro-formele, substituirea unor elemente lexicale prin „înlocuitori” fără sens propriu. Elipsa, repetarea unei structuri și a conținutului ei
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
multe ori și o coeziune gramaticală determinată de o serie de expresii numite „mărci de coeziune”. Acestea ar fi: Recurența, repetarea integrală sau parțială a unor elemente lexicale, uneori chiar transformate. Paralelismul, repetarea unor structuri sintactice, dar completate cu elemente lexicale noi. Parafraza, repetarea conținutului într-o formă lingvistică diferită. Pro-formele, substituirea unor elemente lexicale prin „înlocuitori” fără sens propriu. Elipsa, repetarea unei structuri și a conținutului ei cu omisiunea unor părți lingvistice, etc. (cf. E. Vasiliu, 1990:30). Unii autori
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de coeziune”. Acestea ar fi: Recurența, repetarea integrală sau parțială a unor elemente lexicale, uneori chiar transformate. Paralelismul, repetarea unor structuri sintactice, dar completate cu elemente lexicale noi. Parafraza, repetarea conținutului într-o formă lingvistică diferită. Pro-formele, substituirea unor elemente lexicale prin „înlocuitori” fără sens propriu. Elipsa, repetarea unei structuri și a conținutului ei cu omisiunea unor părți lingvistice, etc. (cf. E. Vasiliu, 1990:30). Unii autori consideră însă, că doar prezența acestor „mărci de coeziune” într-un șir de enunțuri
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cel al epistemologiei: problematica metaforei a devenit un topos central în cunoaștere. Metafora a încetat pe de o parte să fie un mit poetic, devenind principiu explicativ în știință, iar pe de altă parte să se cantoneze doar la nivel lexical, pentru a intra în câmpul teoriei discursului.” (Daniela Rovența-Frumușani, 2000:118). Putem spune, așadar, că suntem martorii unei emigrări inter-domenii, accentul deplasându se de pe metafora retorică și poetică pe metafora științifică, iar ca efect constatăm o metamorfoză dinspre metafora estetică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
comună și limba de specialitate! Orice societate care este constituită ca o comunitate lingvistică, comportă diferite straturi sociale. Toate categoriile existente, varietățile regionale și sociale, sunt “elemente ale limbii generale a acestei comunități“. Această stratificare se reflectă în variații fonetice, lexicale, sintactice și semantice; comunicarea între diferitele grupuri sau în cadrul lor, se face prin intermediul limbilor de specialitate. Altfel spus, există o limbă generală a unei comunități, care cuprinde în totalitate toți termenii existenți în acea limbă, o serie de limbi
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității care vizează însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală. În momentul de față ia amploare ideea comunicării totale, care presupune și recomandă toate mijloacele posibile de stabilire a contactelor între oameni: limbaj oral, scris, mimico- gestual, toate semnele evocatoare, desenul etc. Comunicarea totală nu este o limbă
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
forma frământărilor de limbă, urmărind să predomine sunetul impostat. S-au folosit mult povestirile, prin ele s-a urmărit corectarea vorbirii sub aspect articulator, dar și formarea deprinderii de a se exprima în propoziitii scurte, corecte sub toate aspectele (fonetic, lexical, gramatical), exersând în același timp memoria, gândirea, atenția. S-au utilizat povestirile illustrate, pe tablouri, care au fost commentate pe rând și apoi s-a închegat o povestire scurtă, respectând succesiunea momentelor principale înfățișate prin ilustrații. 3. Apoi a urmat
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
planul adaptării și integrării în grupul de copii, reeducându-se și chiar dispărând unele efecte ale sindromului de instituționalizare, precum și în ceea ce privește recuperarea retardului de limbaj și a corectării pronunției defectuoase. Uneori mai apar: pronunțarea defectuoasă la nivel de cuvânt, construcții lexicale incorecte sau incomplete, dar manifestă preocupări reale pentru autocorectare precum și o atenție deosebită pentru exprimarea proprie. Orientarea școlară pentru învățământ special ( Școala speciala “Constantin Păunescu”) a determinat persoanasuport să ia decizia de a sprijini fetița (chiar dacă a separat-o de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
relativ lentă pe parcursul primelor două luni de terapie dar am putut constata o evoluție bună spre sfârșitul de an școlar. Progresele vizibile au fost în planul adaptării și integrării în grup. Uneori apar: pronunțarea defectuoasă la nivel de cuvânt, construcții lexicale incorecte sau incomplete, dar manifestă preocupări reale pentru corectare și o atenție deosebită pentru exprimarea proprie. Concluzii: Comparațiile în ceea ce privește evoluția copilului au demonstrat un lucru de netăgăduit: utilizarea unor softuri educationale pot reduce și ameliora pronunția defectuasă, pot îmbogăți vocabularul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
relativ lentă pe parcursul primelor două luni de terapie dar am putut constata o evoluție bună spre sfârșitul de an școlar. Progresele vizibile au fost în planul adaptării și integrării în grup. Uneori apar: pronunțarea defectuoasă la nivel de cuvânt, construcții lexicale incorecte sau incomplete, dar manifestă preocupări reale pentru corectare și o atenție deosebită pentru exprimarea proprie. Concluzii: Comparațiile în ceea ce privește evoluția copilului au demonstrat un lucru de netăgăduit: utilizarea unor softuri educationale pot reduce și ameliora pronunția defectuasă, pot îmbogăți vocabularul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
se adresează unor destinatari necunoscuți, prin presa scrsă, radio, TV, internet etc. După statutul interlocutorilor: * Verticală (șef-subaltern); * Orizontală( partenerii au același statut); După codul folosit: * Verbalăinformația este transmisă prin cuvânt și prin tot ce ține de acesta sub aspect fonetic, lexical, morfosintactic, fiind specifică omului; este cea mai studiată formă a comunicării umane; are formă orală și scrisă, folosind așadar canalul auditiv și vizual; * Paraverbalănu poate exista decât în interdependență și concomitent cu cea verbal, constând în caracteristicile vocii, particularitățile de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
detaliului ce poate destructura unitatea textuală și problemei libertății necontrolabile a descrierii, libertate favorizată de capacitatea limbii de a genera construcții lingvistice într-un lanț infinit 34. Pasajul descriptiv antrenează astfel un "efect de listă", concretizat prin repetarea aceleiași unități lexicale, ceea ce conduce la configurarea a două tendințe marcante ale oricărei practici descriptive: calitatea de a fi exhaustiv și calitatea de a fi decriptiv. O descriere manifestă tendința de a fi exhaustivă atunci când încearcă să epuizeze calitățile obiectului/persoanei ce se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
perfect mimetică a tuturor componentelor scenei plastice. În ciuda acestui realism extrem al descrierii, semnificația fragmentului este departe de a fi una ornamentală, decorativă. Dimensiunea hermeneutică a descrierii ekphrastice nu este dată de ordonarea elementelor plastice, ci de comentariul lor. Registrul lexical, de pildă, al descrierii șiragului de orbi construiește un univers subordonat ideii de moarte, extincție totală, apocalipsă (cerul de un albastru inutil, inutilul toiag, nicăieri, înclinat). Enumerația, procedeul stilistic la care recurge prima parte a descrierii ekphrastice, așază în centrul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cele mai accentuate fenomene ce îi diferențiază pe copii la intrarea în școală. Mediul din care provine copilul și capacitățile sale intelective, imprimă un anumit nivel al dezvoltări limbajului. Diferențele apar mai evident pe latura exprimării, a foneticii, a structurii lexicale, a nivelului exprimării. Mai cu seamă în scris se manifestă omisiuni de grafeme, înlocuiri, dezacorduri gramaticale, nerespectarea punctuației, exprimări incomplete, în general competența lingvistică este mai dezvoltată decât performanța, ea fiind întreținută de limbajul pasiv al copilului. Vocabularul activ și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
complexă a limbajului contextual. Copilul poate să efectueze operații în plan mintal, verbalizând acțiuni și raporturi pe care le-a savârșit pe plan concret (obiectual). În grădiniță are loc un proces complex de socializare a limbajului sub toate aspectele: fonetic, lexical, gramatical, fluiditate, expresivitate cu accent permanent pe dezvoltarea auzului și percepției fonetice, îmbunătățirea percepției auditive și a discernământului auditiv, formarea abilitații de a distinge cuvintele în propoziții și a pronunța corect sunetele, obișnuirea cu ritmul silabic al cuvintelor, formarea unor
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
papiloame/papilomuri) se explică prin presiunea formei termenilor (medicali) existenți în limbă (fibroame). - Că tiparul Ø - e, fără a avea forța lui Ø - uri, continuă a fi activ în limbă, ne-o dovedește și posibilitatea încă funcțională de a diferenția lexical perechi de omonime parțiale. Astfel, alături de foarte vechile coarne - cornuri, coate - coturi sau de mai recentele neologice arce - arcuri, complexe - complexuri, se creează, sub ochii noștri, noi perechi de omonime parțiale, precum: activuri ["grup de activiști"] - *active ["bunuri"], mobiluri ["obiective
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în care poziția ierarhică, statutul, vârsta, cunoașterea reciprocă dintre interlocutori, tema de discuție sunt variabile care lasă interlocutorilor libertatea de a negocia gradul în care "se formalizează". Câteva diferențe dintre discursul formal și cel informal sunt marcate și prin selecțiile lexicale operate în clasa pronumelor: frecvența anaforelor/deicticelor, utilizarea celor două serii paralele de demonstrative, tendința de reorganizare a sistemului politeții pronominale, constituirea unor opoziții discursive între diverse forme pronominale. 4.1. Opoziția de frecvență în utilizarea deicticelor/anaforicelor Folosirea pronumelui
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
comunicării poate fi afectat de emoție. În dialogul următor dintre un funcționar public și un client, enervarea și tendința de dominare discursivă a interelocutorului se reflectă în discurs prin folosirea inconsecventă a demonstrativelor, pe fondul păstrării altor mărci sintactice și lexicale ale stilului formal: B: # din cauza ASTA plătim estimat MAre# <F deci grija dumneaVOAstră:> da: DECI estiMAtu care este cel mai mare consumul la: # B: da A: a: cît a fost? ((privind pe factura întinsă de A)) opta: doișpe milioane plus
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sau de la altceva↑ (IVLRA: 83). Pronumele relative intră în structura unor locuțiuni pronominale nehotărâte (nu știu care, nu știu cine, nu știu ce), substituie nehotărâte din seria oricine, orice, oricare (îi voi da (ori)ce va dori; să vină (ori)cine vrea) sau intră în combinații lexicale cu semnificație indefinită: transportu, trenu, avionu, cu ce au venit (38). În structuri exclamative negative ( Cine nu l-a vizitat!; Ce nu i-a spus!; Câte nu i-a arătat!,), pronumele hibride au valoarea unui cuantificator indefinit (multă lume, toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
relație (Cât despre rezultat, mă interesează foarte tare), reluarea subiectului prin pronume neutru (Rezultatul, asta mă interesează), construcțiile scindate (Ceea ce mă interesează este rezultatul), structurile cu dublă negație nu ... decât (N-a venit decât el). În timp ce toate aceste strategii fonetice, lexicale și sintactice de focalizare sunt comune și altor poziții sintactice, lexicalizarea prin pronume personal a categoriei vide este specifică subiectului. 11 Această ipoteză este susținută și de următoarele exemple, în care absența dublării se justifică prin intenția discursivă a vorbitorului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]