3,668 matches
-
-i decît o imensă deziluzie de esență feminină. O lume care eludează tot ce e profund sau înspăimîntător. Și rezolvă orice problemă anulînd-o, transformînd-o în lozincă și limbaj de lemn. Suferința, închinarea și mila devin lupta pentru existență, conștiință civică, liberalism. Pînă și loviturile prin care-și selectează elita sînt pizmașe și ipocrite căci țelul ei nu e eternitatea ci luxura. Acest V. este o variantă pe care-o secretă V. tînăr, îndurerat. Imaginile lor se unesc și se despart odată cu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Pentru scurt timp. Cum am mai zis, dac-o să avem vreme, o să vă povestesc.) Fusesem Claire, administratoarea. Fusesem Claire, soția. Iar acum eram Claire, soția părăsită. Și pot să vă spun că gândul ăsta nu-mi pica bine deloc. În ciuda liberalismului cu care mă mândream) mereu crezusem că nevestele părăsite erau femei care locuiau în apartamente din blocuri sociale, că soții lor, care luau pauză numai ca să le învinețească ochii, plecau cu o sticlă de vodcă, cu banii de cadouri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
polițiștii sînt și ei expuși acelorași ispite ca și civilii, dar ei trebuie să-și Înfrîneze mai bine pornirile primare, pentru a servi drept exemple morale Într-o societate tot mai atacată de influența omniprezentă a comunismului, a infracționalității, a liberalismului și a josniciei morale În general. La comanda diviziei ce servea drept garanție a moralității poliției era nevoie de un model de rectitudine morală, iar căpitanul Edmund J. Exley, erou de război și erou În cazul crimelor de la Nite Owl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cerearea lui Giuliano Amato și Massimo D'Alema de a se "construi" o casă pentru toți reformiștii, în care "socialiștii să se întîlnească cu creștin-democrații pentru care rămînerea în PPE este din ce în ce mai dificilă, precum și cu cele mai moderate curente ale liberalismului și cu cultura apărătorilor mediului"278. Aceste forțe politice ar împărtăși ideea "de a guverna societatea europeană sub marca egalității drepturilor, a valorii persoanelor și a libertăților". În orice caz, ar fi bine să se evite închiderea identitară în social-democrația
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ANTONIO ROSMINI, spirit european prin formarea sa culturală, este mereu deschis vastității izvoarelor cunoașterii, dialogului și înțelegerii vieții, în aprofundatele și temeinicele sale studii asupra istoriei gîndirii creștine. Întreaga sa viața (1797-1855) și operă reflectă atmosfera europeană a restaurației, a liberalismului și a revoluțiilor anului 1848. Antonio Rosmini, Delle Cinque Piaghe della Santa Chiesa. Massimi di Perfezione Cristiana (c) 1989, Edizioni Rosminiane Sodalitas (c) 2007, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
J.R. Derre, op. cit., p. 407. Despre relația dintre Lamennais și înaltele ierarhii ecleziastice, documente de mare importanță în P.Dudon, Lamennais et le Saint-Siège (1810-1834), Paris, 1910. În special Verucci (pp. 190-192) a insistat în clarificarea ambiguităților concepțiilor lamennaisiene față de liberalism, referindu-se la eternele sale idealuri teocratice. În această privință, deși într-o manieră mai mult aluzivă, se exprimă și marele cunoscător al legăturilor lui Lamennais cu Belgia, A. Simon, în La politique religieuse de Leopold I, Bruxelles, 1953, p.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
înființat o cooperativă de credit care a stat la baza organizării altor cooperative de credit asemănătoare, al căror număr a ajuns în anul 1861 la 340 de unități. În realizarea practică a acestor cooperative Schulze-Delizsch a fost influențat de ideile liberalismului economic și politic promovate de către Fr. Bastiat și J. H. Carey. Dintre principiile care au stat la baza organizării și funcționării cooperativelor de credit de acest tip amintim: numărul nelimitat de membri din toate păturile sociale, proveniți din regiuni cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperatist cu acela socialist. Cu toate acestea, o parte dintre întemeietorii mișcării cooperatiste, în special cei din Germania, erau adepți ai gândirii economice liberale. Pe de altă parte chiar promotorii mișcării marxist leniniste considerau cooperația "o instituție care întrupează principiile liberalismului economic"21 Având în vedere că promotorii cooperației moderne erau de orientări politice diferite, în literatura de specialitate s-au dezbătut și raporturile care au existat între mișcarea cooperatistă și partidele politice. Doi autori italieni, B. Rigizzi și R. Porcari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperative și partidele politice prezintă aspecte diverse: istorico-ideologice, economico-politice și instituționale. Aspectul istorico-ideologic este demonstrat de faptul că toate cooperativele au luat ființă din anumite mișcări ideologice. Între aceste mișcări, care s-au transformat ulterior în partide politice, amintim: socialismul, liberalismul radical, catolicismul social (în Italia), țărănismul (în România). Foarte importantă este schimbarea petrecută în doctrina socialistă, din care s-au inspirat primele cooperative. Aceasta s-a legat după cel de-al doilea război mondial de partidul comunist a cărui doctrină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperației germane datează încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Calea dezvoltării mișcării cooperatiste din această țară a fost favorizată de mai mulți factori între care amintim: revoluția economică și socială care a condus gradual țările europene de la absolutism spre liberalism, apoi spre noile idei socialiste; aplicarea ideilor răspândite de către revoluția franceză; experiența engleză în domeniu; apariția ideologiilor liberale, socialiste și creștine; prăbușirea vechilor structuri rurale care a permis țăranilor să dobândească dreptul de proprietate asupra pământului, deschizând noi căi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperației agricole olandeze. 6. Belgia Punctul de plecare în organizarea pe baze cooperatiste a activităților agricole în Belgia se situează între anii 1878-1880 ca urmare a unei crize generate de trecerea de la o politică de protecționism clasic la una de liberalism. Această trecere a condus la importuri masive de cereale din America și Rusia, constrângând agricultura belgiană să adopte măsuri pentru perfecționarea metodelor de producție și creșterea productivității. Primele forme cooperatiste din agricultura belgiană aveau ca obiective principale: instruirea agricultorilor în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ordini universale pe care mama Rusia vrea să o instaureze în lume pot fi la fel de fanatici și lipsiți de remușcări ca și acei călugări care se considerau cu de la sine putere singura măsură a binelui. Prin urmare, crezi că acest liberalism ce și-a arătat limitele este singura soluție? Lupii vor mânca întotdeauna mieii. Eu nu sunt atât de orgolios să mă ridic împotriva lui Dumnezeu, să domin și să transform. Merg pe principiul Dubito, ergo cogito, cogito ergo sum88. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
deci și Uniunii Sovietice, cât și țărilor E.C.E. Planul Marshall a fost primit cu căldură în Europa Occidentală, dar și în Europa de Est, în special de către Cehoslovacia. În același timp, U.R.S.S., refuzând să participe la o întreprindere bazată pe principiile liberalismului și temându-se că participarea țărilor-satelit le va face vulnerabile la influența occidentală, a respins Planul Marshall, antrenând în această inițiativă și țările E.C.E. Această decizie a accentuat divizarea Europei, dându-i și o dimensiune economică. În replică la constituirea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a fost condiționată de „spectacolul’ disputei dintre cele două superputeri - animate de antagonismul capitalism-socialism, de permanența rivalităților și conflictelor, desfășurate în forme variate și, mai ales, în modalități indirecte, dintre cele două tipuri de sisteme sociale, unul proiectat din perspectiva liberalismului, altul din cea a comunismului. Europa, ce deținuse roluri-cheie de la marile descoperiri geografice și până în ajunul celui deal război mondial în stabilirea destinelor celor mai multe popoare, a traversat, după 1945, situația cea mai gravă din epoca modernă. „Invadată” de datorii, copleșită
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a întors de la studiile sale pariziene, ziarul era în culmea înfloririi. Ca admirator fervent al patronului său și ca angajat al ziarului, tînărul ziarist a scris fără efort pe linia politică hotărîtă de Nae. De pildă, din atacurile lui la adresa liberalismului, și mai ales la adresa lui Duca, s-ar putea alcătui o antologie consistentă. Încîntat că ziarul său nu este unul de informație, ci unul "de opinie", ceea ce îi îngăduie o mare libertate de mișcare, Sebastian își dă cu părerea, cu mare
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
Democrația este depășită, cu valorile ei cu tot, iar comentatorul politic nu varsă nici o lacrimă pe mormîntul ei, deoarece o consideră imorală, coruptă, vorbăreață, echivalînd cu "înfumurare, lipsă de omenie, desconsiderare sălbatecă a celor mulți". Faptul că se bazează pe liberalism - pe care Sebastian, în tradiția Cuvîntului, îl detesta - este viciul ei de fond: "Păstrător al statului democrat, parlamentar și juridic, liberalismul este formalist. Justificarea lui este condiționată integral de burghezie și de capitalism". După cum se vede din acest citat, ca
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
imorală, coruptă, vorbăreață, echivalînd cu "înfumurare, lipsă de omenie, desconsiderare sălbatecă a celor mulți". Faptul că se bazează pe liberalism - pe care Sebastian, în tradiția Cuvîntului, îl detesta - este viciul ei de fond: "Păstrător al statului democrat, parlamentar și juridic, liberalismul este formalist. Justificarea lui este condiționată integral de burghezie și de capitalism". După cum se vede din acest citat, ca și lui Nae Ionescu, lui Sebastian i se pare că parlamentul este o instituție desuetă. Revoluția. În locul "formalismului" și "legalismului" liberal
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
nu le sînt) drepturile; la fel cum o știu și cei care aplică legea (vezi Dyson, 1980: 122 ș.u.). Tribunalele pot sancționa acțiunile guvernanților, dacă ele contravin legii. Zakaria (1997: 27) se folosește de aceasta pentru a afirma că liberalismul constituțional, iar nu alegerile libere, definesc ideea de democrație: "Modelul occidental este cel mai bine simbolizat nu de plebiscitul popular, ci de judecătorul imparțial". Se recunoaște în mod aproape unanim că țara care organizează alegeri, dar în care nu se
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
acestea acele foi există. Și dacă n-ar exista n-ar fi plăcintă. Asemănarea e cam vulgară, dar are meritul de a fi potrivită. Condițiile plăcintei noastre constituționale, a libertăților publice, de care radicalii se bucură atâta, sunt economice; temelia liberalismului adevărat este o clasă de mijloc care produce ceva, care, puind mâna pe o bucată de piatră, îi dă o valoare înzecită și însutită de cum o avea, care face din marmură statuă, din in pânzătură fină, din fier mașine, din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este o știință, iar subprefectul de azi nu știe mai mult decât a scrie neortografic și a încurca slovele tipărite pe hârtie fără a ști ce zice într-însele. A administra? Dar întrebatu-s-au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciuni și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le deluge. Cât lumea n-avem să trăim, nu-i așa? Cât vom trăi, să ne curgă laptele-n păsat... După aceea, bun e Dumnezeu si va avea grijă de clasele pe care le sărăcim și le stoarcem. Acesta e liberalismul la noi în țară. Cei care nu sunt nimic, nu reprezentează, nimic, nu au nimic formează o societate pe acții (un abonament la "Romînul" sau la "Telegraf"), formează apoi comitete prin județe, un fel de filiale, cu liste exacte a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o chilă de fraze liberale, atâtea chile ne țin mărfurile importate din străinătate, atâtea chile ne țin tinerii ce-și pierd vremea prin străini, atâtea mii de chile ne ține Constituția, atâtea ne țin legile franțuzești, cu un cuvânt toate liberalismurile. Prisoasele economiilor individuale constituiesc o sumă certă. Daca vei hrăni cu ele câteva mii de stârpituri liberale, de unde îți mai rămân condițiile pentru întreținerea unei culturi sănătoase și temeinice? Două sute de nebuni mănâncă desigur mai mult decât un singur înțelept
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numele și forma de "stărostii de breaslă". Deci salus re[i]publicae summa lex esto. Puțin ne pasă pe baza căror principii metafizico-constituționale s-ar fi putut realiza bunul trai al claselor României, destul că avem dovadă că pe valea liberalismului mergem tocmai demprotivă. Căci statul are nevoie de clase puternice, și liberalismul le-au adus la sapă de lemn. Înainte de 30 - 40 de ani aveam o clasă puternică de țărani, nu bogată, dar cuprinsă, și începuturile unei clase de mijloc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
summa lex esto. Puțin ne pasă pe baza căror principii metafizico-constituționale s-ar fi putut realiza bunul trai al claselor României, destul că avem dovadă că pe valea liberalismului mergem tocmai demprotivă. Căci statul are nevoie de clase puternice, și liberalismul le-au adus la sapă de lemn. Înainte de 30 - 40 de ani aveam o clasă puternică de țărani, nu bogată, dar cuprinsă, și începuturile unei clase de mijloc. Azi țăranul scade pe zi ce merge, proprietarul, ale cărui interese sunt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pun în primejdie o formațiune istorică care trăiește de șapte sute și mai bine de ani, și trăiește numai prin încordarea cea mai mare, fie a brațelor, fie a isteției poporului românesc. Tot d-nia lor sânt aceia cari, printr-un exagerat liberalism și prin legiuiri cosmopolite, au prefăcut țara într-un loc neutru de colonizare pentru toate elementele străine de primprejur; cari, prin favorizarea culpabilelor comitete revoluționare bulgărești, au grăbit soluțiunea unei cestiuni ce trebuia să se rezolve numai de cătră noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]