4,823 matches
-
se manifestă în cadrul oricărui tip de comunicare verbală (Rastier, 1989: 37), codificări care oricum nu țin de o teoretizare strict lingvistică și pe care mă văd obligat, din această cauză, să o las pentru un timp la o parte. Cu toate că lingvistica textuală operează acum o separare provizorie a producției de enunțuri de condițiile socio-istorice, ea nu este fundamentată totuși pe o iluzorie concepție autonomistă a studiului limbajului. Cercetările asupra categorizărilor umane creează o punte de legătură între cunoașterea lumii și cunoașterea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și (orto)grafic, lexical, gramatical, semantico-logic. Ipoteza categorizărilor (prototipice) de bază nu are sens decât în contextul limbajului conceput ca un sistem complex, compus din subsisteme sau module relativ autonome, aflate totodată în interacțiune unele cu altele. Modulele studiate în lingvistică prin metode clasice sunt cel fonetic-fonologic, morfologic, lexical, sintactic, semantic și pragmatic. Îmi propun aici să încerc o reorganizare a acestor subsisteme într-o teorie de ansamblu. Planurile de organizare ale textualității țin seama de caracterul profund eterogen al unui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
posibilitatea de teoretizare a acestei diversități și a acestei eterogenități, mă refer la diferitele planuri de organizare textuală și definesc textul drept o structură compusă din secvențe. Revenind la aceste două aspecte, este necesar să definim un cadru teoretic; obiectivul lingvisticii textuale este relativ simplu: orientarea analizei lingvistice, dincolo de fraza complexă și de perechile de fraze și, oricât de dificil ar putea părea, acceptarea situării la frontierele lingvisticii, cu scopul de a se ține seama de eterogenitatea oricărei compoziții textuale. 2
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Revenind la aceste două aspecte, este necesar să definim un cadru teoretic; obiectivul lingvisticii textuale este relativ simplu: orientarea analizei lingvistice, dincolo de fraza complexă și de perechile de fraze și, oricât de dificil ar putea părea, acceptarea situării la frontierele lingvisticii, cu scopul de a se ține seama de eterogenitatea oricărei compoziții textuale. 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității Organizarea secvențială, care ne va reține pentru moment atenția, reprezintă doar unul din planurile de organizare a textualității. Următoarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
trebuie din nou luate în considerare diferite planuri, cele care corespund texturii microlingvistice, obiectul tradițional al stilisticii. La un prim nivel, fiecare unitate (propoziție-frază) este structurată din punct de vedere morfo-sintactic. Acest nivel este cel descris în mod tradițional de către lingvistică, subliniind doar că autonomia sintaxei este totuși relativă. Într-adevăr, din punct de vedere sintactic și semantic, un enunț precum cel de la (5) nu este neapărat inacceptabil: (5) Varza mănâncă rândunica. Într-o lume în care varza ar fi recategorizată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
influență asupra agentului verbului. Prin urmare, este necesar ca o semantică a lumilor posibile (A3) să fie asociată sintaxei. Conexitatea înlănțuirilor de propoziții (fenomene de legare locale) trebuie analizată în cadrul tensiunii textuale: asigurarea reluării-repetiției (continuitatea textuală) garantând progresia. Lucrările de lingvistică devenite de acum clasice descriu pe larg fenomenele de pronominalizare (Pisica.... Ea...), articularea (O pisică....pisica...), referențializarea deictică contextuală (O pisică.... Această pisică...), nominalizarea (O pisică intră.... Intrarea pisicii...), substituția lexicală (O pisică...Animalul...), reformularea (Această pisică este o felină
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau eliptice. O mie și una de nopți, Legenda Sfântului Graal, un poem, o scurtă conversație sau un discurs politic, toate sunt, în egală măsură, structuri secvențiale. Este ceea ce Bahtin numește eterogenitatea compozițională a enunțurilor: Unul din motivele pentru care lingvistica nu ține seama de formele enunțurilor îl reprezintă extrema eterogenitate a structurii lor compoziționale și a expansiunii lor (întinderea discursului) care poate merge de la replica monolexematică până la roman sau un număr de tomuri. Caracterul variabil al expansiunii este valabil și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de înlănțuire care, în ultimă instanță, face posibilă (sau imposibilă) inserția anumitor propoziții într-o secvență narativă. Această constrângere globală, precum și caracteristicile gramaticale transformă propozițiile (11) și (18) în nuclee narative, iar propozițiile (12), (19) și (21) în expansiuni descriptive. Lingvistica textuală se impune aici, mai mult decât oriunde, fără a exclude, pentru unele cazuri speciale, considerațiile lingvisticii clasice. Propoziția enunțată (sau clauza) este o unitate textuală identificată pe baza celor trei aspecte complementare, rezumate în schema ce urmează 10. Schema
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Această constrângere globală, precum și caracteristicile gramaticale transformă propozițiile (11) și (18) în nuclee narative, iar propozițiile (12), (19) și (21) în expansiuni descriptive. Lingvistica textuală se impune aici, mai mult decât oriunde, fără a exclude, pentru unele cazuri speciale, considerațiile lingvisticii clasice. Propoziția enunțată (sau clauza) este o unitate textuală identificată pe baza celor trei aspecte complementare, rezumate în schema ce urmează 10. Schema 3 * Aspectul referențial sau construirea unei reprezentări discursive. Dacă am separa reprezentarea discursivă de enunțare (de subiectiv
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
La rândul său, Searle vorbește despre "conținut descriptiv", susceptibil de a primi o anumită valoare de adevăr. La acest prim nivel, propoziția reprezintă o predicație: atribuirea de proprietăți unei persoane. Așa cum a semnalat Benveniste, fapt lăsat destul de devreme uitării de lingvistica structurală, "referința este parte integrantă a enunțării " (1974: 82). Paul Ricoeur împărtășește aceeași opinie, venind cu o precizare importantă: Textul [...] nu există în afara referinței; rolul lecturii ca interpretare va fi tocmai cel de a construi referința"(1986: 141). A enunța
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
enunț disponibil și destinat asumării de tip polifonic, într-o înlănțuire reactivă dată. Dintr-un punct de vedere general, înainte de toate, trebuie să subliniem faptul că o propoziție descriptivă elementară precum: (29) Marchiza are mâinile fine. inteligibilă prin semnificația sa lingvistică intrinsecă, dar lipsită de sens în afara situației și/sau luată izolat, poate deveni foarte bine element al unei secvențe argumentative: (30) Marchiza are mâinile fine, dar nu-mi place de ea. în care (29) a devenit un argument (p) pentru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
7). În plus, structura internă, în ciuda scurtei sale întinderi, este o structură mai complexă decât cea din exemplele care au inserate două procese. Insist asupra acestui exemplu pentru că Harald Weinrich, care o analizează în Le Temps (1973: 112-115), adoptând perspectiva lingvisticii textuale, nu intră deloc în detaliile structurii textuale, ci utilizează categoriile descrierii povestirii absolut elementare. Singurul element care mi se pare bine analizat de către H. Weinrich se referă la trecerea de la universul legendei la universul interacțiunii (tradus în mod neadecvat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin ele să poată fi definite diversele tipuri de descrieri. Criteriul referențial va putea fi regăsit însă în lucrările succesorilor săi, deși aceștia se rezumă doar la principalele categorii care cuprind trăsături umane (portretul) sau non-umane (descrierea propriu-zisă). În planul lingvisticii textuale, respingerea unei orientări normative va avea drept consecință renunțarea la orice demers în acest sens, ceea ce nu va face decât să împiedice o reflecție generală asupra funcționării specifice a procedurilor descriptive 17. Teoretizând secvențialitatea descriptivă și lăsând la o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
forme prototipice a secvenței argumentative de bază. Pentru a trece de la schema procedurală elementară despre care am discutat mai devreme, atunci când încercăm să definim unitatea secvențială prototipică, vom pleca de la o definiție avansată de către O. Ducrot, însă în contextul unei lingvistici non textuale: Un număr mare de texte literare, mai ales cele aparținând secolelor XVII și XVIII, se prezintă sub forma unor raționamente. Obiectul lor este fie cel de a demonstra, fie de a respinge o teză. Pentru aceasta, ele pleacă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
decât dialogal. Astfel vom încerca să abordăm în altă manieră această problematică, punându-ne întrebarea dacă am putea imagina un nucleu prototipic comun tuturor formelor de dialog. 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal Așa cum nota Catherine Kerbart-Orecchioni în secțiunea de lingvistică din primul volum al prezentării de sinteză L'Interaction verbale, teza noastră constă, în esență, în a "repera regulile care guvernează organizarea unei conversații" (1990: 198). Așa cum este firesc, o mare parte a principiilor de organizare lingvistică (coerență, reperaj enunțiativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care identifică locutorul și un număr de ordine care face legătura dintre fiecare intervenție cu fiecare locutor.) Structura unei secvențe-schimb poate fi binară, așa cum am putut deja observa, dar poate fi și ternară: A1 Ce citești ? B1 O carte de lingvistică textuală. A2 Lingvistică textuală!/ Ah da!/Ia te uită!/Foarte bine!/Ptiu drace! Avem astfel triada: intervenție inițiativă (A1) + intervenție reactivă (B1) + intervenție "evaluativă" (A2). Variantele celei de-a treia intervenții pleacă de la simpla reluare în ecou până la morfemele care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și un număr de ordine care face legătura dintre fiecare intervenție cu fiecare locutor.) Structura unei secvențe-schimb poate fi binară, așa cum am putut deja observa, dar poate fi și ternară: A1 Ce citești ? B1 O carte de lingvistică textuală. A2 Lingvistică textuală!/ Ah da!/Ia te uită!/Foarte bine!/Ptiu drace! Avem astfel triada: intervenție inițiativă (A1) + intervenție reactivă (B1) + intervenție "evaluativă" (A2). Variantele celei de-a treia intervenții pleacă de la simpla reluare în ecou până la morfemele care au valori, într-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este necesară, dar încetinește mersul povestirii. (1988: 84) Deoarece textul teatrului clasic presupune prezența unor secvența narative, se cuvine să arătăm modalitățile de descriere a acestor secvențe mono-logale, și, mai ales, modul lor de inserție în textul dialogal. Pentru o lingvistică textuală, studiul monologului narativ are o dublă intenție: insistă, pe de o parte, asupra problematicii inserției secvențelor eterogene de tip: [conversație [povestire] conversație] și permite, pe de altă parte, o vizualizare a naturii profund dialogice a schimburilor narative. Prin ceea ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală, constatăm că este vorba mai puțin de o singură descriere-reprezentare a unui personaj, cât de o dinamică în interiorul fiecărei reprezentări: se dă mai întâi o dinamică în interiorul fiecărei fraze-secvență, apoi modificarea frazei-secvență (P3) în fraza-secvență (P4), apoi (orientarea argumentativă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam În curs de apariție: Pragmatica discursului, Anne Reboul și Jacques Moeschler LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
gnoseologic. Ca student al Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale (rniversitatea București), Ioan Petru Culianu aprofundează latina cu prof. Cicerone Poghirc, sanscrita - cu prof. SerJiu Al-George, sanscrita și hindi - cu prof. Prabuddh Vidyasagar (eyderabad). învață greaca, araba și ebraica; lingvistica generală și 164 limbile romanice, precum și cultura indiană. Citește scrieri semnate de M. Eliade, precum și tratate despre yoga și despre morfologia sacrului. încurajările marelui profesor îl determină pe studentul Culianu să se consacre istoriei religiilor. Luând în considerație și debutul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Colecția ACADEMICA 31 Seria Știin]ele limbajului Această carte a fost editată cu sprijinul MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE ȘI AL AMBASADEI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. JEANMICHEL ADAM este profesor de lingvistică franceză la Universitatea din Lausanne și fondator al Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului. Dintre principalele lucrări publicate amintim: Le Texte narratif (1994); Les textes: types et protoypes (1992); Linguistique textuelle. Des genres de discours aux
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]