1,945 matches
-
1 sau infiltrarea carcinomatoasă a ductelor biliare segmentare. Intensitatea icterului este mai pronunțată în colangiocarcinoamele extrahepatice, dar semnificația prognostică a icterului în colangiocarcinoamele intrahepatice este mai rezervată [22]. Uneori, o palpare atentă depistează „complexul atrofie-hipertrofie”, cu proeminența evidentă a unui lob hepatic. Se datorează obstrucției biliare unilobare și trombozei vasculare portale ipsilaterale (atrofia lobului vascularizat de ramura portală trombozată cu hipertrofia compensatorie a lobului contralateral) [5]. MANIFESTĂRILE PARANEOPLAZICE Sunt foarte rare și există doar câteva comunicări în literatură: diabetul zaharat, hipoglicemia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
în colangiocarcinoamele extrahepatice, dar semnificația prognostică a icterului în colangiocarcinoamele intrahepatice este mai rezervată [22]. Uneori, o palpare atentă depistează „complexul atrofie-hipertrofie”, cu proeminența evidentă a unui lob hepatic. Se datorează obstrucției biliare unilobare și trombozei vasculare portale ipsilaterale (atrofia lobului vascularizat de ramura portală trombozată cu hipertrofia compensatorie a lobului contralateral) [5]. MANIFESTĂRILE PARANEOPLAZICE Sunt foarte rare și există doar câteva comunicări în literatură: diabetul zaharat, hipoglicemia, hipercalcemia, porfiria cutanată tardivă, tromboflebita migratorie și acantosis nigricans [5]. Spre deosebire de asocierea binecunoscută
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
intrahepatice este mai rezervată [22]. Uneori, o palpare atentă depistează „complexul atrofie-hipertrofie”, cu proeminența evidentă a unui lob hepatic. Se datorează obstrucției biliare unilobare și trombozei vasculare portale ipsilaterale (atrofia lobului vascularizat de ramura portală trombozată cu hipertrofia compensatorie a lobului contralateral) [5]. MANIFESTĂRILE PARANEOPLAZICE Sunt foarte rare și există doar câteva comunicări în literatură: diabetul zaharat, hipoglicemia, hipercalcemia, porfiria cutanată tardivă, tromboflebita migratorie și acantosis nigricans [5]. Spre deosebire de asocierea binecunoscută dintre diabet zaharat și cancer pancreatic, prezența diabetului cu crize
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
2, 36]. Metastazele apar mai frecvent în ganglionii limfatici regionali celiaci și pancreatico-duodenali, în ficat și peritoneu. Metastazele extraabdominale sunt neobișnuite [37]. Complicațiile Apar în urma extensiei tumorale și cauzează decesul pacienților. Aceste complicații se clasifică în: vasculare (tromboze cu atrofia lobului hepatic ipsilateral), ale obstrucției biliare (hemobilie, angiocolită, insuficiență hepatică, abcese hepatice, șoc septic). Angiocolita poate să fie uneori iatrogenă, secundară intervențiilor de drenaj biliar [19, 38]. Prognosticul Majoritatea pacienților cu colangiocarcinom extrahepatic avansat vor deceda în decurs de 3-6 luni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
față diafragmatică, plată, în contact cu diafragmul, formată din 1/3 dreaptă a ventriculului drept, șanțul interventricular posterior, 2/3 stângi din ventriculul stâng, o porțiune din atriul drept aflată la intrarea venei cave inferioare. Raporturile feței diafragmatice pericardul; diafragma; lobul hepatic stâng; fornixul gastric. * margine superioară - rădăcina vaselor mari se orientează oblic de la al 3-lea cartilaj costal drept spre al 2-lea cartilaj costal stâng, formând marginea superioară. O linie dusă suprasternal prin spațiul 2 intercostal poate aproxima baza
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
orificii mici de deschidere a venelor cardiace minime (vene thebesiene). Venele pulmonare drepte se deschid pe peretele drept al atriului stâng, dar există cazuri însă în care venele pulmonare drepte sunt în număr de 3, provin fiecare de la câte un lob pulmonar și își mențin independența până la deschiderea în atriul stâng. Venele pulmonare stângi sunt organizate similar și se deschid în peretele posterior. Orificiile celor 4 vene pulmonare sunt localizate în apropierea unghiurilor atriului stâng. Valva bicuspidă (mitrală) și orificiul ei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a sternului; superior, la stânga proiecția marginii anterioare a plămânului stâng, o linie curba cu concavitatea inferior și medial, ce unește cartilajul costal IV din stânga cu proiecția vârfului cordului; inferior: matitatea cardiacă se continuă fără limită clară de demarcație cu matitatea lobului stâng hepatic, proiecția întinzându-se până în dreptul cupolei diafragmatice ~ spațiul V intercostal stâng. Proiecția cordului pe coloana vertebrală Cordul se proiectează posterior în dreptul vertebrelor T4 - T8, vertebre cunoscute sub numele de vertebrele cardiace ale lui Giacomini: T4 este vertebra vaselor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în spațiul IV i.c., lateral de linia medioclaviculară; pacienții cu tumori abdominale mari, meteorism abdominal, ascită în cantitate mare, sarcină, paralizie de diafragm stâng prezintă șocul apexian în spațiul III-IV i.c.; pacienții cu emfizem pulmonar, tumoră pulmonară în lobul superior au șocul apexian în spațiul V i.c.; pacienții cu dextrocardie sau situs inversus au plasat șocul apexian în spațiul V i.c. pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție se decelează matitatea cardiacă absolută, cordul fiind în contact direct cu peretele toracic și matitatea cardiacă relativă, când între cord și peretele toracic este inserat lobul pulmonar stâng. Sunetul mat este perceput prin percuția matității absolute, în restul teritoriului cardiac auzindu-se un sunet submat. Descoperirea matității relative înseamnă stabilirea dimensiunilor reale ale cordului. Forma și orientare. Cordul are formă de triunghiulară, cu vârful superior și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la nivel diafragmatic. Tehnică. Se stabilește șocul apexian și se percută radiar, notânduse unde sunetul cardiac devine mat, respectiv submat. Aria matității absolute. baza triunghiului este dată de linia ce unește șocul apexian cu limita superioară a matității hepatice, a lobului stâng hepatic; această latură este situată la nivelul spațiului V i.c. stâng. latura dreaptă a triunghiului este delimitată de marginea stângă a sternului; latura stângă a matității descrise este curbilinie, cu concavitatea medial și inferior, și unește cartilajul IV
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de americanul Aldrich (n.1861); în 1902, Ernest Henri Starling (1866 - 1927) și Sir William Madock (1860 - 1924) izolează secretina duodenală; tot un englez, fiziologul Sir Henry Hallet Dale (n.1875) izolează ocitocina, hormon stocat și dat în circulație de lobul posterior hipofizar care stimulează contractilitatea uterină și ejecția de lapte din glanda mamară. Ea a fost purificată și sintetizată ca octopeptid, format din aminoacizi levogiri. În 1904, Frederich Solz (n. 1860), biochimist german, reușește sinteza adrenalinei numită și epinefrină cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
inventează un cod secret de gesturi prin care să comunice cu iubita în sala banchetului, unde capricioasa Corina se află în compania soțului ei: să-și atingă obrazul dacă în clipa aceea își amintește de iubirea lor, să-și atingă lobul urechii dacă vrea să-i reproșeze ceva iubitului ei. Poetul îndrăgostit este atât de gelos pe soțul ei, încât o îndeamnă să se ferească de îmbrățișările lui, de sărutările lui, să-i ucidă dorința prin refuzurile ei. O îndeamnă să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
amine precursor uptake and decarboxilation). Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
corticale. Zona internă (medulară) este deschisă la culoare, cu aspect striat, datorat anselor Henle paralele, ducturile colectoare și vasele medulare. Zona medulară poate fi împărțită în porțiune externă, mai apropiată de cortex și porțiune internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
deschisă la culoare, cu aspect striat, datorat anselor Henle paralele, ducturile colectoare și vasele medulare. Zona medulară poate fi împărțită în porțiune externă, mai apropiată de cortex și porțiune internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un grad mai mare de detaliu (fig. 92). Artera renală se divide în mai multe artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
opuse, poate cerul și infernurile. Numele acestor zei sunt Împărțite În două serii, una de șaisprezece, pe margine (așa-numita „bandă periferică”), și una de doisprezece (la rândul ei Împărțită În două grupuri de câte șase) În partea interioară, astfel Încât lobul drept, pornind de la processus pyramidalis (caput iecinoris al surselor), să conțină cele opt, respectiv șase divinități favorabile (până la incisura umbilicalis, fissum din izvoare), iar lobul stâng cele opt (și șase) divinități defavorabile. În această optică, opozițiile radicale Între sfera htoniană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu 0% la pacienții supuși unei colecistectomii simple [22, 23]. Mulți autori sugerează cel puțin o hepatectomie centrală (rezecția completă a segmentelor IVb și V). Alții propun o trisegmentectomie centrală (rezecția segmentelor IV, V și VIII) cu sau fără rezecția lobului caudat sau hepatectomie extinsă dreaptă (rezecția segmentelor IV, V, VI,VII și VIII) [22]. Ca și în stadiul I, ar trebui efectuată, cel puțin, limfadenectomia ligamentului hepatoduodenal. Unii chirurgi efectuează o limfadenectomie extinsă îndepărtând ganglionii limfatici celiaci, mezenterici superiori și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
auditive. Legătura directă și de importanță deosebită pentru funcția sexuală o are cu hipofiza, într-un sistem de coordonare neuroendocrină, (WAGNER W. 1974, YADAV M. 1988). Prin numeroase filete nervoase provenite din nucleii supraoptici și paraventriculari, hipotalamusul face legatura cu lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza), constituind conexiunea neurohipofizară, prin care se transmite hormonul ocitocic și vasopresina de la hipotalamus, care se acumulează apoi în neurohipofiză (BOITOR , I., 1979, BOITOR, I., 1984, GARY, B., HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, ELDON, J., 1991). Hipotalamusul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
bine vascularizat, mai ales la nivelul nucleilor hipotalamici, unde există un plex capilar primar de la care pleacă vase mai mari ce se reunesc în trunchiuri care se îndreaptă infero-caudal prin tija hipofizei și se termină în hipofiză. În jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei) se formează un plex capilar secundar, rezultând în acest fel un sistem vascular port hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecrețiile din celulele nucleilor hipotalamici către hipofiză. Stimulii senzoriali externi ajung să determine impulsuri nervoase la nivelul centrilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gonadotropinelor; P-RH și P-IH - hormonul de eliberare și respectiv de inhibare a prolactinei; Ocitocina. Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Releasing Hormons - RH, Releasing Factors - RF sau Gonadorelina) este un decapeptid care prin sistemul port hipotalamo-hipofizar ajunge în adenohipofiza (lobul anterior al hipofizei) unde induce secreția celor două gonadotropine: FSH - hormonul de stimulare foliculară; LH - hormonul de luteinizare. Ocitocina este un hormon peptidic sintetizat în pericarionii nucleilor hipotalamici (supraoptic și paraventricular). Fiind cuplată cu neurofizina, proteină specifică, ocitocina este transportată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
hormonul de stimulare foliculară; LH - hormonul de luteinizare. Ocitocina este un hormon peptidic sintetizat în pericarionii nucleilor hipotalamici (supraoptic și paraventricular). Fiind cuplată cu neurofizina, proteină specifică, ocitocina este transportată dea lungul axonilor prin conexiunea neurohipofizară și este depozitată în lobul posterior al hipofizei (neurohipofiză), iar de aici este eliberată în circulație. Ocitocina este preluată de uter, glanda mamară, urină și mușchii scheletului. Timpul de înjumătățire în sânge este de 2-4 minute. În uterul animalelor există substanțe de tip chemotripsină, tripsină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Granulocitele neutrofile sunt cele mai numeroase leucocite 25-40% la bovine, 50-60% la cabaline, 3045% la ovine și caprine, 40-60% la suine, 50-80% la pisică, 60-75% la câine, etc. (Cotea V. Corneliu, 2001Ă. Sunt celule sferice cu nucleu polimorf, având 2-5 lobi, legați prin filamente subțiri de cromatina. Caracteristică lor esențială constă în prezența în citoplasma a unor IOAN PAUL70 granule care conțin stocuri de proteine indispensabile rolului lor de apărare a organismului (Fig. 2.8Ă. Au fost descrise la animale: granule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
DE TRUNCHI CEREBRAL (PEATC) PEATC sunt obținute prin stimularea auditivă repetitivă (clicuri cu o intensitate de 70-100 dB și o frecvență de 10-30 Hz) la nivelul canalului auditiv extern urmată de înregistrarea potențialelor de acțiune la nivelul scalpului și a lobului urechii. PEATC evaluează integritatea funcțională a întregului sistem auditiv (ureche internă, cohlee, nervul cohlear, căi auditive centrale). Pot fi diferențiate 5 tipuri de unde, fiecare specifică segmentului afectat din calea neuronală auditivă. În afara scopului diagnostic, PEATC sunt folosite în monitorizarea intraoperatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
El face posibil studierea unor noi medicamente, diagnosticul precoce și diagnosticul diferențial al diferitelor forme de demență și a răspunsului la tratament. În boala Alzheimer se constată hipoperfuzia bilaterală a regiunilor parietale și temporale și tardiv în evoluția bolii hipoperfuzia lobului frontal. Demența prin multiple microinfarcte cerebrale se caracterizează prin multiple arii de scădere a perfuziei cerebrale. Demența HIV se caracterizează prin scăderea „în pată” a activității cerebrale observată pe toată suprafața creierului. Demența lobilor frontali se caracterizează prin perfuzia deficitară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]