1,902 matches
-
oameni − sau, hai să zicem, dintre scriitori − nu vor dracului de frig în camera asta. (M. Cărtărescu, Nostalgia) D. Hai(de) - în replici reproduse din comunicarea orală, cu intenții stilistice Alteori, enunțurile conținând interjecții sunt inserate în enunțuri monologate (ale locutorului), pe care le completează afectiv: Definiția pentru ceea ce face Gruia a dat-o chiar el: "Ceva de genul " Hai să vorbim foarte multe cuvinte pe unități de timp cât mai scurte"". Actorul a făcut chiar și demonstrația exemplară a unei
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ne vom referi la demobilizarea verbală ca întrerupere marcată, indusă de o schimbare de roluri solicitată (sau, în anumite cazuri, de semnalarea explicită a intenției de cedare a dreptului la cuvânt)56. În timp ce hai(de) exprimă, prototipic, necesitatea și nerăbdarea locutorului de implicare a alocutorului într-o acțiune verbală sau nonverbală în general (vezi semantismul său vag), fiind dependentă, în precizarea semnificației, de forma verbală (de imperativ sau conjunctiv hortativ) care îi este asociată contextual, stai exprimă în sine o semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
vorbă de... (www.gnm.ro) Stați puțin că nu inteleg. Oleg, pentru mine numele tău, mereu era asociat cu Hyde, dar după cum scrii tu, că nu mai ești nici președinte, atunci... (www.curaj.net). Alte intervenții completează sau corectează mesajul locutorului: Dar stați puțin că mașina asta "bengaleză" are și bar și tembelizor și frigider. (www.automarket.ro). Alteori, contextul extralingvistic impune suspendarea temporară a enunțării (vezi cazul intercalării publicității în emisiunile televizate): T: Stați puțin. Trebuie să ne oprim pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
prezenta + tiv / (Nob; d. interjecții)] Care arată, care întărește un sens. Și: deictic. (MDA s.v. ). 14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu, pentru a se referi la una dintre modalitățile utilizate de către locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu alo, alo! cu care începem o conversație telefonică. Interjecțiile de felul lui mă, fă bre, hăi..., sau cele prezentative
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
politicoasă." 35 Forma haidem nu a fost identificată în CLRA. 36Ca elemente de expresie-tip (necontextualizate comunicativ), "interjecțiile (cu excepția celor "imitative", onomatopeice), ca și imperativele au un sens care poate fi glosat în termenii unei acțiuni verbale exercitate de un locutor virtual asupra unui/unor alocutor(i) virtuali, sau ai unei atitudini exprimate de locutorul virtual în legătură cu o stare sau un eveniment făcând parte din contextul comunicării. Actualizarea interjecțiilor-tip într-un discurs concret le conferă acestora o valoare echivalentă unui
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
-tip (necontextualizate comunicativ), "interjecțiile (cu excepția celor "imitative", onomatopeice), ca și imperativele au un sens care poate fi glosat în termenii unei acțiuni verbale exercitate de un locutor virtual asupra unui/unor alocutor(i) virtuali, sau ai unei atitudini exprimate de locutorul virtual în legătură cu o stare sau un eveniment făcând parte din contextul comunicării. Actualizarea interjecțiilor-tip într-un discurs concret le conferă acestora o valoare echivalentă unui mesaj condensat, traductibil printr-un enunț fixat referențial în situația de comunicare" (GALR II
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
exemplu, specie mass-media care practică un discurs semiinstituțional (vezi Ilie 2001), utilizând adesea un limbaj familiar, bazat, în cazul românei, pe tipul muntenesc de comportament lingvistic, locul întrebării este luat cel mai adesea de forme declarative de mobilizare verbală. Implicarea locutorului atenuează, în parte, brutalitatea intervenției. T: Haideți, c-am început cu sfârșitul; deja discutăm despre ce ne-așteaptă... după război. Domnule Constantiniu ... dacă aveți ceva de spus în legătură cu ... cele... spuse mai devreme de ceilalți doi invitați (Antena 1, 17.III
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
contemporane: “Trăsătura specifică a enunțului de ficțiune, este că, contrar enunțurilor de realitate, care descriu În plus (!) o stare de fapt obiectivă, el nu descrie nimic altceva decît o stare mentală.”, ca și cum ar exista un obiect numit realitate și un locutor unic care-l cunoaște perfect. Una dintre problemele ridicate de situația În care un celebru teoretician, nelipsit din bibliografiile de specialitate ale facultăților de Litere, ajunge să facă asemenea afirmații aberante este cea a specializării. Unui eseist ca Genette Îi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și a morții autorului. Autorul a reînviat Între timp, fără ca autoreferențialitatea să fi dispărut și, În consecință, nu mai vorbim de autoreferențialitate textuală ci mai degrabă de autobiografism, autoficțiune, etc. În romanul Sphinx, confruntarea dintre imanența textului și transcendența eului locutor rămîne nedecisă. Sensul este alimentat atît de la sursa formală - jocul semnificanților - cît și de la sursa „substanțială”: naratorul/ea. „șpilul” formal este următorul: nici personajul principal nici naratorul nu au marcă de gen. Cititorul nu va ști niciodată dacă are de-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
luptă am fost eu. Cine n-a căzut În ispita de a contempla bătrîna Europă al cărei cel mai mic farmec Îl amintește pe acela, nostalgic, al naftalinei?” E clar, scrisul recuperează și identifică, dar, atenție, cine e acest eu? Locutorul, personajul În carne și oase care se Îndrăgostește de A*** și care „spune povestea”, sau semnificantul eu din jocul mărcilor de gen, adică un semn care face ca jocul să poată fi jucat? În cel de-al doilea caz, autoreflexivitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sa, de unde Lazăr Încearcă În zadar să Învie fără a muri totuși niciodată, subiectul blanchotian se simte ca peștele În apă. Abia cînd poate repeta la infinit și tematiza dispariția - fără Însă a o Înscena diferit pentru a provoca surprize - locutorul blanchotian răzbate tot mai insistent. Cu cît mai insistent, cu atît mai monocord - scriitura Îl apără ca un scut de respingere, de refuzul căruia i se simte destinat. Din acest presentiment destinal al claustrării trebuie să fi apărut orientarea lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
discurs ideologic. Titlul românesc adaugă și sustrage cîte ceva din cel francez: adaugă o modalizare, transformînd un enunț monofonic Într-o frază cu principală și subordonată, vocea primeia preluînd-o pe cealaltă și ironizînd-o: faptul de a deveni prost aparține deciziei locutorului, lui eu, În vreme ce prostia este un dat, o carență intelectuală independentă de liberul arbitru. Cum poți să te hotărăști să devii prost, altfel decît În glumă? Ori, deși poate să pară același lucru, enunțul francez cum am devenit prost este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o doză de confirmare); negare, ignorarea mesajului și a persoanei. în cazul confirmării, persoana care a emis mesajul este confirmată de receptor, este recunoscută și valorizată. Receptorul se investește în dialogul cu emițătorul, recunoscându-și și recunoscând celuilalt natura de locutor. în cazul respingerii, există o confirmare parțială a persoanei emițătoare a mesajului, căci se dă un răspuns acesteia în legătură cu mesajul care nu este acceptat în totalitate. Receptorul recunoaște și aici natura comună, care-i leagă pe cei doi în dialog
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poeziei. Tot ce se spune se transformă în literatură în virtutea modului natural-valoros în care se articulează axa succesivităților. Oricine face fraze, poate face și literatură. Malherbe spunea că verificarea ultimă a unui enunț poetic constă în asumarea lui de către orice locutor, ca o frază oarecare din vorbirea de zi cu zi21. De aici provine și ideea că literatura emanată de geniul limbii franceze e inevitabil o "proză". Dacă diferența ultimă dintre discursul poetic și cel prozaic e dată de felul în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau plăși. Activitatea administrativă a comunelor rurale este coordonată de un primar ales pentru o perioadă de 2 ani, sprijinit în munca sa de un consiliu comunal, format din 3 persoane. Atât primarul cât și consiliul comunal se alegeau de locutorii comunei și se aprobau de prefect. Lucrările de cancelarie erau realizate de un scriitor comunal numit secretar. Comuna era satul sau satele care aveau 100 de familii sau 500 de suflete. Primarul era însărcinat cu menținerea ordinii publice, privegherea poliției
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în acest caz, poveștile lui Poe ar amplifica în felul său defectul ordinei simbolice, limitele unui limbaj care nu ar putea merge mai departe decât marginile propriului sistem. Sau mai degrabă secretul ar fi în altă parte decât acolo unde locutorul pretinde că-l caută? Nu într-un indicibil abis, ci la suprafață, acolo unde auzul și privirea nu îl caută?" (Christian Lacassagnère, " La poétique du secret dans les contes fantastiques de Poe", în Le secret, studii reunite de B. Bertrandias
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
definire a limbii domeniului lor, școala fonologică -ai cărei reprezentanți au fost: R. Jakobson, S. Karcevsky și N. S. Trubețkoy - decelează între toate manifestările fonice ocazionate de vorbire numai pe cele care contribuie la orientarea auditoriului spre semnificația vizată de locutor, adică numai diferențele fonice care au valoare informativă. Delimitat și redus astfel la diferențele distributive, obiectul cercetării fonologilor evidențiază o organizare riguroasă, indiscefnabilă în materia fonică brută. Se poate vorbi despre un spațiu fonologie comportând un număr destul de mic de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
negativ (în structuri de tipul o groaza de bani, s-au distrat de comă, o petrecere mortală etc.). Invers, prin antifraza, elemente pozitive conferă valoare superlativa unor noțiuni negative (o sfîntă de bătaie). E drept că, în cazul bătăii, perspectiva locutorului nu e întotdeauna cea a victimei, ci poate presupune chiar o valorizare pozitivă: competiție, distracție, lecție etc. De fapt, expresivitatea populară (bătaia fiind unul din cîmpurile lexicale cele mai bogate în sinonimie și frazeologie din limbajul popular și familiar-argotic) pune
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
înregistrați 2.180 locuitori, dintre care 1.861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar 64 nu și-au declarat religia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
Cehu Silvaniei și comuna Benesat, localitatea Sălățig face parte, sub aspect etnografic din zona Codrului. La recensământul din anul 2002 satul a înregistrat 574 locuitori. Potrivit datelor prezentate de Petri Mór în monografia citată, în 1847 în Sălățig erau 8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
Vlahiei Morave din răsăritul actualei Cehia si a unor sate din sudul Poloniei , . În secolele următoare, atât Istro-Românii, cât și Moravo-Românii, au trecut la catolicism și, treptat, la limbile slave dimprejur (au mai rămas, în jurul anului 2000, câteva zeci de locutori ai limbii Istro-Române). Pentru populațiile Daco-Române, limba liturgiei este cea limba slavonă ("Cловѣньскъ"), iar pentru cele Aromâne și Megleno-Române, cea greacă bisericească ("Ακολουθική Ελληνική"). În această perioadă, antica și actuala Tesalie, locuită de mulți Aromâni, era denumită de cronicarii bizantini
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
a statului Haiti, alături de limba franceză. Până atunci, limba franceză era unică limba oficială a statului Haiti. Acest statut de limbă oficială a fost confirmat de către "Constituția haitiana" din 1987. Însă, utilizarea să literară este anecdotica, dar în creștere. Mulți locutori sunt bilingvi și vorbesc atât creola cât și franceză, dar creola haitiana are un statut social inferior francezei. Creola haitiana este folosită în mass-media, ca de exemplu în ziare, la televiziune și la radio. Creola haitiana este vorbită în Haiti
Limba creolă haitiană () [Corola-website/Science/311873_a_313202]
-
care este considerat ca fiind leagănul malaiezei moderne. "Pusat Pembinaan dan Pengembangan Bahasa" („Centrul de formare și de dezvoltare a limbii”) din Indonezia și "Dewan Bahasa dan Pustaka" („Consiliul limbii și al scrierii”) din Malaysia cooperează în această problemă. Numărul locutorilor malaiezei este de peste "250 de milioane", dacă îi socotim și pe indonezieni. Indonezienii și malaysienii sunt conștienți că vorbesc aceeași limbă, cu diferențele datorate contextelor politice și culturale. Când un indonezian se adresează unui malaysian, va avea grijă să evite
Limba malaieză () [Corola-website/Science/310883_a_312212]
-
din 1898 de alegători înscriși în liste. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația localității este de 2618 locuitori, dintre care 1293 (49,39%) bărbați și 1325 (50,61%) femei. Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel: moldoveni — 2499 locutori, ucraineni — 13 locuitori, români — 71 locuitori, ruși — 10 locuitori, găgăuzi — 8 locuitori, bulgari — 3 locuitori, țigani — 4 locuitori, altele/nedeclarată — 10 locuitori. În 2004 au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării cu doi
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
by". Un "bygd" poate avea de la 1 la 500 de locuitori. Multe localități au și un nume danez, pe lângă cel groenlandez. Numele daneze, atunci când ele există, sunt indicate în paranteze. Prima listă conține toate așezările cu peste 1.000 de locutori. Cea de-a doua, ordonată după regiune, cuprinde toate așezările cu peste 50 de locuitori și câteva mai mici.
Lista orașelor din Groenlanda () [Corola-website/Science/305715_a_307044]