1,901 matches
-
și străinătatea în genere nu ne pot ajuta nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere financiar, dimpotrivă vor căuta să ne exploateze cât mai intensiv [...] Suntem, deci, reduși la propriile noastre forțe, trebuie să revenim la lozinca lui Vintilă Brătianu "prin noi înșine" dar nu în sensul, în condițiile și cu mijloacele aplicate de acesta, ci în condițiile radical schimbate ale unei economii dirijate și controlate. [...] liberându-ne de tutela ei vom putea dicta la noi acasă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ei de astăzi și în dezvoltarea ei de mâine. Vrem ca jefuitorii averii publice să creadă în realitatea pedepselor grele ce li se cuvin. Hoții la pușcăprie! Nu e numai un strigăt de deznădejde al poporului jefuit, dar este astăzi lozinca de restabilre a încrederii zdruncinate chiar dincolo de hotarele țării. Vrem să aducem în economia publică economii severe, de sus până jos, pentru ca sarcina sărăciei apăsătoare să devină mai ușoară, fiind mai dreaptă și mai egală. Vrem să descătușăm producția prin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
proprietăți mijlocii mai bine echipate pentru a îndeplini menirea ei.[...] În ordinea socială, însă, încheierea stării actuale de nesiguranță și de stagnare este un postulat și mai imperios. Formulei prea generale "un lot pentru fiecare plugar" trebuie să-i substituim lozinca "pământul acelui care-l poate munci cu folos". În locul unei pulbere neputincioase de loturi mărunte, măcinate de împărțirea arbitrară a moștenitorilor trebuie să lăsăm să se înfăptuiască și chiar să îndrumăm o concentrare a proprietății în întinderi mai mari, în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dacă nu e posibil, se va face." [... spațiu alb, cenzurat, în ziar, n.n.] La noi, unul din sfetnicii lui Carol I a știut să rostească, la începutul vieții noastre de stat independent, cuvântul care a rămas de atunci ca o lozincă și pentru alte împrejurări: "Măria ta, aiasta nu se poate!" Cu astfel de colaboratori, monarhia noastră a putut să se consolideze. De câtva timp, însă, acest cuvânt leal și hotărât n-a mai răsunat în sfatul Coroanei. Dimpotrivă, la guvernarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
plătite către furnizorii și crditorii săi, către dăunații de război, spre a restabili în economia românească încrederea ce lipsește astăzi. Voim să asigurăm depozitele din bănci, cu aspre pedepse pentru acei ce le risipesc necinstit". Această poruncă a împrejurărilor este lozinca luptei noastre și cheia de dezlegare a tuturor problemelor. Fără realizarea ei nu se poate înfăptui temeinic noul ideal național, pe care, înaintea altora l-am înscris pe steagurile noastre: dreptul românilor, de a fi stăpâni în țara lor; întâietatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
spre restaurantul plasat într-una din aripile gării. Sala era goală, mesele - fără tacâmuri. Ne-am instalat lângă fereastra deschisă, pe care se vedea o piață mărginită de copaci. Pe fațadele clădirilor se vedeau fâșii lungi de pânză roșie cu lozincile lor obișnuite în cinstea Partidului, a Patriei, a Păcii... A venit la noi un chelner și, cu o voce morocănoasă, ne-a anunțat că furtuna îi lăsase fără curent electric și că, prin urmare, restaurantul se închide. Voiam deja să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și violeți, luminați de soarele în asfințit. Din când în când, pe asfaltul ud scrâșneau roțile unei mașini. Fiecare gură de vin dădea sunetelor și culorilor acelora o nouă densitate: greutatea răcoroasă a copacilor, geamurile strălucitoare spălate de ploaie, roșul lozincilor de pe fațade, scrâșnetul umed al roților, cerul încă învolburat. Simțeam că, puțin câte puțin, ceea ce trăiam noi în sala aceea goală se desprindea de momentul prezent, de gara aceea, de orașul necunoscut, de viața lui cotidiană... Frunzișuri grele, pete roșii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de autor cu precizarea: "nu e vorba, în mintea mea, de o satiră a mentalității mic-burgheze legate de cutare sau cutare societate. Este vorba îndeosebi de un fel de mic-burghezie universală, mic-burghezul fiind omul ideilor primite de-a gata, al lozincilor, conformistul de pretutindeni: acest conformist este dezvăluit bineînțeles de limbajul său automat. Textul Cântăreței chele sau al manualului de învățat engleza (sau rusa, sau portugheza), alcătuit din expresii gata făcute, din clișeele cele mai facile, îmi dezvăluia tocmai prin asta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
infernală profitând de orice neglijență și conferind oricărei intenții o finalitate malefică. Structural compatibil cu vocația de politicianist, spre deosebire de tatăl său, Decebal Necșulescu recurge, în comedia satirică Escu, la toate manevrele consacrate pentru a ajunge deputat: șantajul, discursul demagogic cuprinzând lozinci prefabricate adaptabile variatului auditoriu, falsificarea și cumpărarea voturilor etc. Ca un veritabil descendent al lui Cațavencu, Decebal deține arta oratorică de a seduce electoratul prin discursuri patriotarde și dovedește adaptabilitate într-un sistem instabil și imoral care nu-i descurajează
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Întâlnim astfel un absurd comic de caracter bogat ilustrat prin personaje ca Leonida, Cațavencu, Coriolan Drăgănescu, deci acele ipostaze timpurii ale "rinocerului", și în general, în suita de personaje "miticiste" inautentice și fantoșizate, reduse la statutul de aparate de reprodus lozinci, clișee verbale și crâmpeie de fraze fără sens. Descoperim și un comic al absurdului de "situații" în poziția Catindatului care, deși muncește de doi ani într-un birou, sperând să fie angajat, este mulțumit că, cel puțin nu i se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și cu poezie în „Scrisul bănățean” (1952), iar editorial, cu volumul Puiul de moț (1954). A colaborat, mai ales cu versuri, la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. De la poemul epic Puiul de moț, prolix, încărcat cu toate lozincile epocii, M. a trecut la poezia lirică, la un lirism „obiectiv”, în care celebrează tractoarele, uzina nouă și, mai ales, iarăși și iarăși, partidul unic, ca în Coboară munții (1955), La marginea câmpiei (1957), Amiezile veacului (1961) ș.a. Poetul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
a reușit însă să pătrundă în adâncime procesul acestei transformări (...). Mihu Dragomir întâmpină însă dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul fizic al omului, nereușind să dezvăluie lumea lui sufletească. Alteori, poetul apelează la declarații și lozinci (...). Este evident că rămânerile în urmă nu sunt caracteristice pentru volumul Stelele păcii. Caracteristic pentru acest volum este succesul obținut de poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de partid, și de o înaltă valoare artistică. Iată, simplificat, raționamentul acestei atitudini: despre stahanoviști s-au scris destule lucrări slabe; noi să scriem mai bine despre frământările spectaculoase ale micilor burghezi capricioși și mărunți, iar pentru a nu pune lozinci în gura vreunui erou care s-a ivit printre ei - hai mai bine să nici nu aducem în acțiune vreun asemenea erou (M. Zaciu, Pasagerii de pe corabia beată); sau: a cânta în poezie bucuria și elanul tineretului este greu, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu tărie, Pe dușmani în pulberi să-i prefaci etc. În mod simplist, stereotip, tratează I.C. Poiană problema dragostei în poezia La arie (Cultura poporului nr. 7). Un exemplu de denaturare a spiritului de partid, prin însușirea proletcultistă a unor lozinci, este piesa Mohora tractoristul de Gh. Martiniuc (Cultura poporului nr. 3). (...). Acelorași clișee este supusă și prelucrarea dramatică a nuvelei Desfășurarea de Marin Preda - prelucrarea purtând subtitlul În satul din vale. Liana Maxy deformează și caricaturizează în mod vulgar o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literar și romancier. Primul roman pe care l-a publicat a fost To Clear the River (Curățarea râului), în 1964. Este un roman despre adolescență și o primă iubire tăinuită. Acțiunea se petrece pe fundalul unei demonstrații de stânga, cu lozinci, manifeste și discursuri. E vorba de tineri, care merg la marș de bună voie, și se bucură din plin de petrecerea tovărășească de după el. Romanul este scris ca narațiune, fără pretenții de hibridizarea genurilor, fără imixtiunea lirismului ori încercări gen
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Lessing de fanatism e probabil cea mai mare deschidere a spiritului ei. "Mi-e groază de religie. Mă înfioară înclinația ei criminală", spune ea undeva. Și, în altă parte, " Oamenii ar trebui să gândească înainte să se pună pe urlat lozinci". Toată această groază de fanatism ne readuce în final în ce-o privește pe Lessing la nemărturisita rușine de alegerea ei timpurie, de aprobarea comunismului. În cele din urmă romanciera își construiește o teză "proprie", care merită considerată: De la început
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a regimului politic cu goga-cuziștii făcea ca Iorga să fie obligat să ia atitudini politice. Jurnalul lui reflectă o atitudine diferită. Îi explica regelui, în noiembrie 1937, imposibilitatea instituirii unui guvern național-țărănist, avertizîndu-l totodată și față de un guvern goga-cuzist din cauza lozincii "Jos evreii!" a acestora. Îi atrăgea regelui atenția asupra faptului că un astfel de guvern nu putea reprezenta România în fața aliaților ei. Un asemenea program ar duce inevitabil la excese. Iorga nu-i considera nici pe alți politicieni mai adecvați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mobilizării, dar în cadrul acestui Consiliu de Coroană au luat cuvîntul și generalii. Ei considerau că sistemele de apărare și armamentul deținut de Forțele Armate Române sînt necorespunzătoare. Cu toate acestea, mobilizarea s-a desfășurat cu surle și trîmbițe și cu lozinci ca " Nici o brazdă!", care avea curînd să devină un bumerang. În perioada aceasta, fără prea multă tevatură, naziștii au ocupat portul lituanian Memel. Diplomația română făcea ore suplimentare, încheind un raport economic cu Germania ("Tratatul Wohltat"). La 24 martie 1939
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem! Doamne al Puterilor, mântuiește-ne pe noi!” „Noi ne-am încadrat în cea mai perfectă ordine și legalitate. Pentru ca să nu ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: nu vă putem distruge pentru că ați călcat legile. Nu-i nimic, le călcăm noi și vă distrugem! Nu vreți să fiți ilegaliști, suntem noi ilegaliști!” Încât în felul acesta am intrat într-un sistem cu adevărat talmudic
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
elibera cele două provincii de sub dominația bolșevică și a reîntregi frontierele amputate în anul 1940, ci și ca o bătălie purtată împotriva comunismului și evreilor. Astfel, afișele propagandistice ale armatelor a 3-a și a 4-a române abundau în lozinci de tipul: "Armatele română și germană luptă contra comunismului și jidanilor și nu contra soldatului și poporului rus"; Războiul a fost provocat de jidanii lumii întregi. Luptați contra provocatorilor de războaie !"; "Armatele română și germană nu vin pentru a se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
multe elemente suspecte din oraș. În dimineața zilei de 29 Iunie s'a început controlul străzilor și locuințelor din care porniseră focurile, control la care au colaborat și trupele germane, amestecându-se la aceasta și diferite elemente suspecte care lansau lozinca de "jidan" și "comunist", incitând astfel trupele de control care au început a aduna fără alegere de vârstă sau sex pe evrei conducându-i la Chestura Poliției, continuându-și acțiunea de împușcare a unora dintre ei și de jaf. La
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a unora dintre ei și de jaf. La Chestură s'a început trierea miilor de evrei care erau aduși, de către o comisie formată din mai mulți polițiști chiar în curtea Chesturei. În acelaș timp, din aceleași cauze s'a lansat lozinca că poliția este jidovită, din care cauză trupele s'au enervat și au început a trage focuri în evreii adunați, mai ales că în străzile învecinate se auzeau încă focuri de arme automate. Aceasta a determinat autoritățile să înceteze triajul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
câteva prezumțiuni grave, bazate atât pe informațiunile anterioare, cât și pe informațiunile posterioare turburărilor privitoare la acțiunile elementelor legionare din Iași, care n'ar putea fi străine de aceste turburări. S'a stabilit astfel că aceste elemente legionare au lansat lozinca că poliția și jandarmeria sunt jidovite; că asemenea elemente legionare, din ordin, s'au infiltrat în serviciile de informații ale diferitelor comandamente; că aceleași elemente au declarat că turburările se vor repeta și că în cel mai rău caz după
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
colegilor săi din Senat același mesaj 2558. Pe fondul unor critici din ce în ce mai vehemente din partea întregii lumi la adresa regimului Ceaușescu, la București s-au întrunit delegații celui de-al XIV-lea Congres al Partidului. Sala Palatului era împodobită cu drapele cu lozinca "Ceaușescu, România, Libertate". În acest decor, un Ceaușescu în vîrstă de 71 de ani își încredința auditoriul că nu intenționează deloc să renunțe la funcția pe care o deținuse timp de douăzeci și patru de ani. El condamna schimbările survenite în țările
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]