3,158 matches
-
mai bine de zece ani, lui Ovidiu Moldovan i s-a încredințat un rol de primă linie. A simțit vibrațiile acestui personaj și a rezonat cu el. Alexandru Georgescu alternează forța intempestivă a unui marinar rătăcit în pustiu cu spiritul ludic salvator, modelator al situațiilor. O zi din viața lui Robinson Crusoe este un spectacol cu farmec, simplu, curat și onest, care merită a fi văzut, deși se pare, că teatrul nu se prea mîndrește cu el din moment ce nu i-a
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
ei interne, să fi avut o oricât de discretă încărcătură polemică. Să se fi opus, așadar, de la bun început exceselor verbale de genul beției de cuvinte sau limbii de lemn. Iată cum sună paragraful final al postfeței de atunci (numită, ludic, Dicțiunea ideilor, un manifest în loc de postfață), păstrată în ediția de astăzi: „Se înțelege din tot ce am spus până acum că dicțiunea care ne interesează nu înseamnă pronunție neapărat festivă, ci răspicare firească, adecvare continuă. Nimic declamativ așadar, întrucât ceea ce
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
revistei Transilvania din Sibiu, eseist, traducător, mă face să descopăr existența unui nou, posibil dramaturg.Nu am mai citit nimic scris de domnia-sa aparținînd acestui gen literar. Construit mai degrabă cinematografic, textul cucerește prin verva și fantezie, prin spirit ludic și tăietura precisă a replicii, printr-o abilitate neconvenționala a condeiului și a proprietății cuvîntului. Spectacolul stă în partea predominantă a piesei: la nivelul său fabulatoriu, în-tr-un discurs manevrat cu știința în planul dialogului, născător de imagini suprarealiste, onirice, absurde
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
acordându-i prezumția de onestitate. Ca pe o glumă care să provoace - în premieră la noi - interesul cititorilor de poezie? E ceva mai probabil. Ca pe o mărturisire categorică a afinităților? Ne apropiem deja de adevăr. Ca pe o forțare ludică a paradoxului, firească în fond, dacă ne gândim că Sociu a corectat minuțios - la Editura Car-tea Românească - seria de volume purtând semnătura lui Alexandru Paleologu? Iarăși suntem pe drumul cel bun, de vreme ce, dintr-o frază în alta, tonul de edict
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
realului, a codificării lumii vizibile în totalitatea ei, dar și o spaimă profundă de vid, un disconfort ontic în fața golului, a acelui gol prin care nu răzbate nimic în afara foșnetului mătăsos al aripilor morții. Intre convenție și viață, între privirea ludică și interogația gravă, între rigoare și libertate, între construcție și disoluție, pictura lui Florin Ciubotaru este un factor unificator. Un vas comunicant care echilibrează tensiunile. O punte!
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
În ceea ce mă privește, în traducerea pe care o fac acestei lucrări, important este să redau conceptele dar, în același timp, stilul, "mîna lui Genette", în care intră ironie, umor, jocuri de cuvinte și expresii foarte concentrate, la frontiera cu ludicul. În calitate de autor tradus, cum vedeti dumneavoastră traducerea? G.G.: Eu nu mă consider un teoretician al traducerii, există teoreticieni ai traducerii pe care îi cunosc și îi stimez foarte mult. E drept că am vorbit în Palimpseste despre traducere, în măsura în care ea
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
un mic privilegiu, ulterior, o dată cu noua politică națională de după retragerea trupelor sovietice, au apărut, mai întîi discret, apoi tot mai ferm, semnele unui nou antisemitism. În situația dată, mulți dintre etnicii evrei și-au schimbat numele, dar o formă infantilă, ludică (dacă se poate vorbi de așa ceva) de antisemitism ajunsese să se manifeste chiar și la copiii aflați în primele clase de școală: "De la vîrsta de șase ani, nu mă mai chema deci Ludovic Nachtigal, ci Ludovic Veghe. Ales din motive
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
-și amintească. Am recunoscut în film abilitatea lui Polanski de a stârni angoasa, o abilitate care-l aduce aproape de Hitchcock, iar dialogurile sunt excelente, atent construite, cu o minuție care nu este numaidecât relevabilă. Cele care atrag atenția, cele mai ludice sunt cele dintre scriitor și Ruth Lang (Olivia Williams), soția „nefericită" a politicianului, cu care are și o scurtă, dar interesantă aventură. Abia finalul filmului te face să reconsideri aceste dialoguri, să le cântărești dincolo de jocurile de cuvinte, de replicile
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
dincolo de jocurile de cuvinte, de replicile fermecător-malițioase care sugerează un joc de poziție. Rămân stările, angoasa, tatonările, un mind game în cele din urmă pentru că în acest scriitor-fantomă silit să stea mereu în umbra marilor personalități se trezește un demon ludic, un spirit al scriitorului autentic care caută adevărul, caută „inima" poveștii, singura care o face să trăiască cu adevărat, pentru că nevoia de autenticitate nu aparține dublurilor, secretarilor personali. Pentru a încasa o sumă importantă de bani ar fi fostsuficient să
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
radical: "Cunoașterea este jocul de putere al forțelor creatoare, un proces ce culminează în formele vitale și ideile reușite, puternice. Tot ceea ce-și menține esența în acest fel se cheamă adevăr." (p. 287) Cum ar veni, cunoaștere este procesul ludic sofisticat prin care anumitor configurații de factori, așa cum apar ele din anumite perspective, li se dau prioritate și valoare de adevăr, după cum altele sunt îndepartate sau neglijate. în ceea ce privește producerea discursului filosofic ca atare, o propoziție devine adevărată atunci când este ireproșabilă
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
căzui la mare milostivirea Înălțimii Tale", "cu plecare de genunche jăluim Măriei Tale"), apar destule exemple de limbă vie, colocvială: "au rămas lucrul baltă"; "au făcut și fac unile ca d’alte acestea". Rezumarea situațiilor nu e lipsită de simț ludic: "dumnealui ( ...) au cumpărat ce n-au știut, cum și vânzătorul i-au vândut ce n-au avut". Modernitatea lingvistică a textelor se manifestă în minuțioasa trimitere anaforică (numitul hoț, acel..., mai sus numiții, anume...), sau în sistemul, perfect identic cu
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea epicului, aplombul ludic), cît și diferențele de accent sau coloratură, prin optica modificată a generațiilor: Altman gravitînd, nu fără ironie acidă, spre mediile intelectuale, specializate profesional (doctorul T. - ginecolog adorat, dar și victimă a femeilor), Coen cu gustul înnăscut al aventurii metaculturale în
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
public, remarcate de critica de specialitate, spectacole invitate la multe festivaluri internaționale. Spectacolul-emblemă, totuși, în acești doisprezece ani care au trecut din 1990 rămîne Adunarea păsărilor a lui Cristian Pepino. Premiera cu Dragostea celor trei portocale are foarte mult spirit ludic și, așa cum spuneam la început, o lumină specială care aduce un ton optimist și nobil spectacolului. Am rîs de la început și pînă la sfîrșit, timp de o oră, am gustat din plin gag-urile și spumoasele apariții ale personajelor, ritmul
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
vrăjitoriilor care îl îndepărtează pe Tartaglia de la aleasa inimii lui, prințesa din portocală. El este amicul nostru și de aceea compătimim cu el cînd soarbe prea multă licoare bahică din damigeana bunicului și îi fuge pămîntul de sub picioare. Umorul, spiritul ludic, cheful de joacă, miracolele lumii poveștilor, a lucrurilor care sînt posibile doar pe teritoriul fantasticului, în ritmurile lui Dan Bălan și în viziunea lui Pepino le puteți vedea și asculta la Teatrul Țăndărică în Dragostea celor trei portocale de Gozzi
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
că negativismul lui Arghezi, rezultat din pasionalitate și temperament, nu ajunge la nihilism, care presupune o filosofie. Când vrea să fie un pamfletar extremist, Arghezi uită ,pravila de morală practică", de care face atâta caz altă dată. Gratuitatea estetică și ludicul, negația de amorul artei sunt imorale în pamflet, care năzuiește spre o anumită eficiență, constând în anularea adversarului sau a ,obiectului" detestat, anulare cerută însă pe baza unor argumente rațional imbatabile. Altfel, crezând că ,totul e permis", pamfletul conduce spre
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
povara, confortabilă, a speranței. „Excesul morții” dezleagă de moarte. Menținut în platou, sentimentul morții se cronicizează, privirea încetează a mai fi încețoșată, tulburată de spaime, clarvăzătorul își evaluează lucid statura, valorând nimicul, groaza, trecerea. În această categorie intră, în tonalitate ludică, Livius Ciocârlie și „fleacurile” sale. „Spre moarte mă îndrept în același fel: incompetent”, notează L.C., întro definiție lapidară a ființei muritoare. Competența absolută și albă - toată lumea moare - e întâmpinată cu zeci de pagini de șubrezire a absolutului ei implacabil. Specia
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
un contemporan al voievodului Dragoș sau industria de mistificare pusă la cale, în exilul său francez, de Adrien Le Corbeau, pe numele său real Rudi Bernhaut), inventarul se ramifică parcă de la sine. În sensul reformulării unei tradiții a unor asemenea ludice - sau, alteori, meschine - monede calpe. S-ar cuveni insistat ceva mai mult asupra falsificatorului de geniu care a fost Rudi Bernhaut. Nu pentru a narativiza nepermis de mult o cronică ce nu și-a propus să rezume, ci pentru că aici
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
sculptură adecvată. Așadar, încă o probă a rafinamentului la care poate ajunge un panegiric închinat micului animal domestic. Textul poemului apare etajat pe cîteva unghiuri de atac ce concură în a înfățișa o ingenioasă participare a autorului la obiectul său ludic, dar și tandru, versatil, dar și atașant, martor al unei simțiri care leagă ființa umană de necuvîntătoare. Mai întîi o familiaritate joculară, cu tușele unui portret: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
de poeme de sine stătătoare, fie ca un alt lung poem ce poate fi descoperit schimbând ordinea secțiunilor. Această mișcare sugerează fie arbitraritatea emoției și a condiției poetice, fie o ordine mai adâncă, ieșind la lumină în joc. însă dincolo de ludic se profilează starea impalpabilă a lucrurilor grave, a sufletelor, a timpului și memoriei, a imaginilor și sunetelor mute, piramidale sau rotunde într-o geometrie senzorială ce depășește capacitatea noastră de percepție euclidiană, o geometrie filtrată de timp, trecând pe coordonatele
Metaforele și răscumpărarea by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15364_a_16689]
-
să accepte să-l parcurgă. Sînt convinsă că n-a fost simplu pentru nimeni. Sînt convinsă că au existat frici, opinteli, baricade, neîncredere, hîcuri, îndoieli. Mai cred însă că nu degeaba Meșterul Vlad Mugur a iubit acest loc. Ceva din ludicul lui Vlad Mugur, din tinerețea uluitoare a spiritului său, din tentația neobosită a aventurii s-a imprimat și există la Teatrul Odeon. Locul acesta rămîne unul dintre cele mai flexibile în gînd și faptă, rezistînd să meargă și să construiască
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
întemeietoare, al acestui tardiv reflex demiurgic, cu o spaimă adîncă de gol, se naște pictura lui Boca pe care o găzduiește acum Galeria Sabina&Jean Negulescu. Deși, la o privire fugară, această pictură poate părea consecința exclusivă a unui spirit ludic dus pînă la limită, în fond ea este un exercițiu grav și un experiment cu un amplu orizont metafizic. Din aproape în aproape, prin tonuri stinse, cu o sonoritate grea și profundă sau, dimpotrivă, prin explozii și prin dezlănțuiri expresioniste
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
din hîrtie. Pe vremuri „scrierile cu foarfeca" se numeau dantelării, tăieturi sau filigrane din hîrtie. Astăzi li se spune „kirigami", termen oarecum pompos și artificial, modelat după cuvîntul care desemnează împăturirile de hîrtie: origami. Andersen, cu o imaginație debordantă și ludică, decupa cu foarfeca cele mai năstrușnice profiluri de personaje sau animale. Ce vremuri... Memoria lui Cioran Sibienii se arată din nou meticuloși, tenace și în stare a da viață unor proiecte durabile. Dovadă Colocviul Internațional „Emil Cioran", găzduit de Universitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6267_a_7592]
-
de exprimare contează aici, nici strategiile și nici limbajul propriu-zis, ci o tensiune irepresibilă care se distribuie pretutindeni cu aceeași energie și cu aceeași lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și grav în același timp, Paul Neagu investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
orientată discursiv decât mult mai stufoasa lucrare despre modernitatea vieneză. Alegându-și o temă mai restrânsă (și cu toate acestea foarte largă), autorul câștigă în concizie și își permite să fie, spre folosul unei lecturi dezinteresate, mai speculativ și mai ludic.
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
Elling" scrisă de norvegianul Ingvar Ambjornsen. Am aflat că la început a fost o dramatizare și un spectacol, pus în scenă de Petter Naess, pe urmă filmul. Atunci m-am gîndit la două nume de regizori care ar vibra cu ludicul pe muchie de cuțit al relației și care au interes profund față de om și față de arta actorului: Alexandru Dabija și Vlad Massaci. Aș putea să spun, deci, că nu m-am mirat grozav cînd am aflat că Vlad Massaci a
Cine este Elling? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6484_a_7809]