1,950 matches
-
ale unor creaturi închinate lui Dumnezeu, de opere de caritate sublime și bine chibzuite, dar și de Reguli îmbibate de neoplatonism ce, în realitate, nu prea aveau de-a face cu realismul evanghelic. Tot acest amestec a produs veritabili sfinți, mărturisitori admirabili care s-au jertfit pentru Împărăția lui Dumnezeu și care i-au ajutat realmente, la modul cel mai serios, pe oamenii «răniți» - trupește și sufletește - din vremurile lor. Asemenea situații au existat chiar și atunci când viața fondatorului ori a
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
adică prin trupul său» (Evr 10,20). Cu timbrul său frank and friendly, cu care papa Francisc ne obișnuiește, episcopul Romei, dialogând cu superiorii generali, nu s-a temut deloc să afirme și să îndemne: «Trebuie să fiți cu adevărat mărturisitorii unui anumit fel de a acționa și de a vă comporta. Însă, în viață e greu ca totul să fie clar, precis, definit în mod distinct. Viața este complicată, este alcătuită din har și păcat. Dacă cineva nu păcătuiește, nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cei ce vă vorbesc despre speranțe suprapământești. Cu bună știință, ori nu, aceștia sunt otrăvitori. Aceștia-s disprețuitori ai vieții, muribunzi, intoxicați, sunt cei de care-i sătul pământul: să piară, deci!». În realitatea noastră contemporană în care putem fi mărturisitori ai evangheliei, trecerea de la o radicalitate de ochii lumii la o profeție trăită, poate fi nu doar un semn al convertirii la viața consacrată, ci și o șansă de înseninare. Nu suntem nici mai buni, nici mai răi decât părinții
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
întemeietorul Ordinului Fraților Minori, a trecut fericit la Domnul în ziua de 4 octombrie; trupul său a fost înmormântat cu cinste în Lombardia, în orașul Assisi... 2. În Toscana, în Assisi, oraș situat lângă Perugia, s-a celebrat canonizarea fericitului mărturisitor Francisc, părintele fraților minori. Un frate al acestui Ordin, care a predicat niște erezii la Paris, a fost prins și dus la închisoare. (p. 922) D) Din Viața papei Grigore al IX-lea Autorul (anonim), care scrie în jurul anului 1240
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
general, i-ați trimis, și împreună cu ei chiar și tu personal, fiule ministru general, ne-ați arătat că în Regula voastră sunt conținute unele lucruri neclare sau obscure și altele greu de înțeles. Cu atât mai mult cu cât fericitul mărturisitor al lui Cristos, Francisc, de sfântă amintire, nedorind ca Regula sa să fie subiectul unei dezbateri prin intermediul interpretării vreunui frate, fiind aproape de sfârșitul vieții sale, a poruncit - și această poruncă se numește Testament - să nu fie făcute glose (comentarii explicative
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aprobarea, pe vremea când eram într-o funcție inferioară, ne-ați cerut cu insistență să declarăm și punctele slabe și obscure ale aceleiași Reguli și să dăm un răspuns cu privire la alte aspecte dificile. Așadar, oricât am crede noi că amintitul mărturisitor al lui Cristos, atunci când a dictat acea poruncă, avea o intenție lăudabilă și că și voi aveți la inimă să respectați cu fidelitate poruncile drepte și sfintele sale dorințe, cu toate acestea, noi, preocupați fiind de pericolul în care se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spre folosul didactic și sufletesc al tuturor. I. DOI MARI MISIONARI ȘI PĂTIMITORI PENTRU HRISTOS LA DUNĂREA DE JOS: SFINȚII EPICTECT ȘI ASTION Încă din antichitatea creștină, MARTIROLOGIILE răsăritene redactate în limba greacă făceau mențiune despre Epictect și Astion, doi mărturisitori de la Dunărea de Jos, mai precis din nordul Dobrogei, care în vremea împăratului roman Dioclețian au fost martirizați în cetatea Halmyris. Aceste martirologii au stat la baza Sinaxarului Bisericii Constantinopolitane, o listă de sfinți alcătuită în veacul al VIIIlea, care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
date precise în privința sfârșitului Sfântului Niceta. În anul 414 era încă în viață, fiind pomenit de episcopul Romei, Inocențiu I, într-o Scrisoare a sa. În Mineiul ortodox, la 15 septembrie, este pomenit Nichita Romanul, iar la 3 aprilie, Nichita Mărturisitorul. În calendarul sfințeniei este trecut și Sfântul Niceta de Remesiana, în ziua de 24 iunie. În Penisula Balcanică, marele misioanr Niceta a fost cinstit ca sfânt și după așezarea sârbilor în fosta sa eparhie. În anul 1308, era restaurată și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dictatura comunistă a surclasat pînă și Inchiziția. Prin rafinamentele executanților ei. Și, tîrziu, mai ales prin nevoia acestora, vai, de a se confesa. Nu mulți din ei simt o animalică (dar și perfidă) nevoie de mărturisire totală. Unul, Franț Țandără, mărturisitor coleric, aproape maladiv, care-și detaliază metodic fosta meserie: perioada de ucenicie, în care deprinde subtilitățile suplicierii testicolelor, prin lovitura cu creionul, dar și suprimarea victimelor ca studiu pentru etapele următoare. Spovedania torționarului e întreruptă, din cînd în cînd, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sfinților-eroi cărora au început să le "semene" - pomeniți des în Jitii, Minee și Sinaxare. Atitudinea exemplară a unora dintre domnii români, așa cum este ea mărturisită de realizările lor cultural-religioase și de textele istoriografice, a dus la analogia cu faptele marilor mărturisitori ai credinței, iar sacrificiul lor, motivat ideologic, a căpătat o valență sacră în imaginarul colectiv. Vocația eroică manifestată în spațiul vieții laice răspunde prin această alăturare hagiografiilor în care portretele de sfinți depășesc, prin dinamismul descrierii, canonul literar sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
voi din lume, de aceea lumea vă urăște” (Ioan 15, 18-19). Mântuitorul îi fericește pe aceștia care, de-a lungul veacurilor, sunt prigoniți pentru stăruința lor în dreptate și sfințenie. Împărăția cerurilor este răsplata propovăduitorilor Evangheliei și învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un spectru de angajări teoretice ce vin să lumineze fenomenologia contaminării și infiltrării ideologiei comuniste În corpusul social și habitudinal al României comuniste (și chiar postcomuniste). Dincolo de acuratețea metodologică sau rafinamentul analitic, luările de poziție au și un caracter restitutiv, mărturisitor, pentru a fixa mai bine În memorie ceea ce a fost. Tinerii cititori, formați În ultimii cincisprezece ani, vor afla, cu acest prilej, că au fost cu putință la nou, În trecutul imediat, gesticulații și practici inimaginabile din perspectiva prezentului. Reconstituirea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Gheorghe Pop și Ionel Tompa); Radu Săplăcan, Exerciții de balistică, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Sorin Gârjan). Repere bibliografice: Steinhardt, Monologul, 251-255; Laurențiu Ulici, Debuturi, RMB, 1992, 804; George Vulturescu, „Frigul și frica”, PSS, 1992, 10-11; Eugen Simion, N. Steinhardt mărturisitorul, L, 1993, 34; Al. Cistelecan, Expresionisme cu aghiasmă, „Euphorion”, 1993, 1; Adrian Popescu, Alegoria reînviată, ST, 1993, 2; Mircea A. Diaconu, Poeți ardeleni, CL, 1999, 9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 57-59; Dan Ciachir, Cronica ortodoxă, îngr. Mircea Platon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin care în chip neștiut și indemonstrabil ne unim cu Dumnezeu într-o unire mai presus de înțelegere”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 2, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 128) „ Atunci avem credință, când nu ne mărginim numai la ochii trupului, ci vedem cu ochii minții cele ce nu se văd. Mai cu seamă pe acelea pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
simțirea lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. V, 1, în PSB, vol. 57, p. 837) „... am fost învățați să ne folosim de dreapta credință spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 95) „Da, atunci mai cu seamă crezi, când nu cauți să afli pricina celor ce ți se poruncesc, ci simplu împlinești poruncile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) 12 „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2, în Filocalia..., vol. II, p. 25) „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru este început al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tărie, iar când este tăria noastră, este slăbiciune”. (Fericitul Augustin, Confessiones − Mărturisiri, cartea a IV-a, XVI, (31), în PSB, vol. 64, p. 115) „... Cel ce le-a făcut și le susține toate numai cu înclinarea voinței Lui”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 68) „Cum lucrează El dar? El conduce și păstrează lucrurile Sale prin providența Sa. Atunci când vedeți ridicarea soarelui, mersul lunii, izvoarele, fântânile, fluviile, ploile și mișcările naturii, fie în semințe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
facem, din nou”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, cartea a VII-a, cap. XXVII, 1, în PSB, vol. 57, p. 878) „Pricina și unicul temei al minunatei Sale veniri la trup este singură mântuirea noastră”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea I, ep. 11, în PSB, vol. 81, p. 62-63) „S-a făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81, p. 214) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
57, p. 878) „Pricina și unicul temei al minunatei Sale veniri la trup este singură mântuirea noastră”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea I, ep. 11, în PSB, vol. 81, p. 62-63) „S-a făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81, p. 214) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtarea de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; am
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 323) „Drept aceea să ne dăm pe noi înșine Domnului în întregime ca să-L primim pe El întreg. Să ne facem dumnezei pentru El. Căci pentru aceasta s-a făcut om, fiind Dumnezeu și stăpân prin fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, cap. 43, în Filocalia..., vol. II, p. 50). „Întruparea s-a făcut spre mântuirea firii create, iar patimile spre răscumpărarea celor ținuți de moarte, din pricina păcatului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 36, în Filocalia..., vol. III
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
om, fiind Dumnezeu și stăpân prin fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, cap. 43, în Filocalia..., vol. II, p. 50). „Întruparea s-a făcut spre mântuirea firii create, iar patimile spre răscumpărarea celor ținuți de moarte, din pricina păcatului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 36, în Filocalia..., vol. III, p. 354) „Minune străină se întâmplă în cer și pe pământ, că Dumnezeu este pe pământ, și omul în ceruri”. (Talasie Libianul, Despre dragoste, suta întâi, cap. 98, în Filocalia..., vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta nimicind-o prin iubire, Cel ce S-a dat pe Sine ca dar vrednic de Dumnezeu, a nimicit prin ea și toată mulțimea de patimi care nu mai au după ea altă temelie sau cauză a existenței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, Ep. 2, în PSB, vol. 81, p. 31) „... să vestim cu binecredincioșie și taina coborârii neschimbate pentru noi prin trup a Dumnezeului tuturor, mărturisind deodată pe Hristos cu adevărat Dumnezeu și om: Dumnezeu fiind în mod necauzat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oameni iubitor. Pentru că numai Lui, Care este propriu-zis, Îi era cu putință din belșugul de putere să Se facă fără schimbare în mod neamestecat ceea ce nu era și să rămână propriu ceea ce era și ceea ce S-a făcut”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, Ep. 16, în PSB, vol. 81, p. 144-145) „Căci a binevoit să Se facă El Însuși sămânța întrupării Sale, ca să Se facă și om cu adevărat și să arate, prin zămislirea fără de sămânță și prin nașterea nestricăcioasă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o cădere a Dumnezeirii (din dumnezeire). Căci a rămas ceea ce era, deși S-a făcut ceea ce nu era. Căci era neschimbabil. Și a păstra ceea ce S-a făcut, rămânând însă ceea ce era. Fiindcă era de oameni iubitor 320”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 19, în PSB, vol. 81, p. 153 154) „... și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria ...” „Dumnezeul nostru Iisus a fost zămislit de Maria, după rânduiala lui Dumnezeu, din sămânța lui David (In
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Născătoare de Dumnezeu, cu care unindu-Se Cuvântul lui Dumnezeu ca o sămânță, S-a făcut trup, neieșind din faptul de a fi Dumnezeu după ființă. Și S-a făcut om desăvârșit ca noi, afară numai de păcat”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către Prea Cuviosul presbiter Gheorghe, 3, în PSB, vol. 81, p. 209) „Noi spunem aceea că Hristos a luat din pântece fecioresc trup curat, sfânt, neprihănit și necălcat de nici un păcat”. (Sf. Ioan Gură de Aur
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]