2,300 matches
-
se zărește la vreun sfert de milă, Marea Baltică. Am fost găzduit pentru o noapte, într-o cameră elegantă, foarte curată, cu aer condiționat, cu o canapea vișinie, dublă, în mijloc; spre geamul din dreapta e o măsuță cu două fotolii; pe măsuță se află o tablă argintie, metalică și două pahare acoperite cu o batistă albă din bumbac. În holișorul dintre cameră și baie e un șifonier pentru haine, iar în partea opusă un frigider așezat în nișa din perete și având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Am fost repartizați în aceste căsuțe ca de basm. Nouă ni s-a dat să locuim în căsuța cu numărul 7. Era în marginea vestică a campusului. Foarte aproape de pădurea propriu-zisă. Fiecare am primit câte-o cameră cu un pat, măsuță, două scaune, o nișă în perete ca garderobă, iar în holul scurt, de la intrarea în cameră, se intra în baie, la chiuvetă și duș cu uși glisante. În colțul dinspre fereastră exista și un minifrigider. În partea nord-estică a campusului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Mare? Exact... Bătrânul Stransky tăcu iarăși. Sorbi câteva picături din pahar, mă îndemnă să-i urmez exemplul, apoi se ridică și cu precizia celui care-și cunoaște cu o admirabilă exactitate locul fiecărei cărți din bibliotecă, scoase și puse pe măsuță Istoria secretă a KGB. Testamentul lui Petru cel Mare, făcut la 1724 și, după care, la 1757, ambasadorul Franței la St. Petersburg a trimis o copie cabinetului din timpul lui Ludovic al XV-lea, a fost și e considerat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
orele 15 aveam vreme. Și încă multă! Cât ne ia, ca timp, de-aici până la gară și de la gară până la Complexul Selgros? Hm! Mai mult de 20 de minute, nici într-un caz! Am intrat în cofetărie, am căutat o măsuță mai liniștită într-un colț și ne-am așezat tustrei. După ce m-a întrebat cum dorim cafelele cu zahăr sau amare "ca viața" s-a ridicat și le-a comandat. Zâmbeam unul la altul și noi nu știam cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să mergem, să gustați ceva. Nu avem vreme, Cecilia, ne grăbim, îi răspunde "șeriful". Ei îs din Suceava, vin pentru prima oară aici, dar se grăbesc. Pleacă mai departe. Om sta noi, altă dată... Vera s-a retras la o măsuță din pridvor și scrie un pomelnic pentru vii și morți. I-l dă măicuței. Știți ceva, stați să vă aduc un colac, fiindcă tot plecați la drum, zise maica Cecilia. Au fost multe pomeniri, azi. Nu! Dați-l mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
deschideai portița acestuia și coborai vreo zece trepte în capătul cărora, jos, ajungeai în fața unei uși duble. Din spatele acestora, dădeai într-o cămăruță dreptunghiulară, care avea cam 6/7 m, două paturi înguste, lângă cei doi pereți mai lungi, o măsuță cu două scaune, o sobiță de metal pentru lemne și cărbune și un dulap pentru haine, ca garderobă, în partea opusă. În peretele dinspre trepte exista un geam cu gratii dese, prin care lumina zilei se strecura destul de puțin. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Parcă i-aș fi dat dreptate părințelului că-i bine, văzându-l pe Laur atât de pus pe ședere și cu chef de vorbă În așteptarea celui care spusese că-i rupe picioarele dacă dă de el pe-aici. Pe măsuța de fier de lângă godin erau câteva S-uri și romburi din fier-beton Încropind un fragment de grilaj prăfuit, pe care se vedea că nu-l mișcase nimeni din loc de cel puțin o săptămână. Mă gândeam că Andrei nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
deschis cu coloane din lemn de teck sculptate, la lumina felinarelor 433 chinezești, În susurul apei din bazin și sunetele inconfundabile ale gamelanului. Totul degajă ordine, rafinament, intimitate, deservire discretă, fără discrepanțe vocale. În fața fiecărei camere, pe terasă, sunt amplasate măsuțe joase și fotolii comode, lampadare a căror lumină difuză trimite la echilibru, melancolie, interiorizare, liniște... Trândăvim până târziu În fotolii la o cană de ceai aromat din plante, și privind bolta Înstelată nu rezistăm să trimitem un gând celor dragi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
prin văi, până-n depărtare, vuietul lor nedeslușit și surd... Fiori iuți de vânturi ușoare Însuflețeau, În răstimpuri, neclintirea frunzișului negru, și picături grele de apă mari cădeau pe pământ... Seara de adio are un caracter fastuos, cu lumânări aprinse pe măsuțe de pai de bambus, cu fructe de mare, varietăți de pește și fripturi aburinde, sosuri rafinate, salate exotice, băuturi reci, amestec parfumat de flori... Și peste toate o noapte Înstelată sub clar de lună, care dă o notă și mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
unite Între ele, dispun de tot 642 „confortul” necesar: o sală principală, unde, pe un postament Înalt, este depus sarcofagul lucrat cu măiestrie din lemn de esență tare, În interiorul căruia se află urna funerară. Nu lipsesc statuete ale zeilor protectori, măsuțe speciale cu vaze din porțelan chinezesc pentru flori, de obicei orhidee sau crini imperiali, suporturi cu fructe sau dulciuri, scaune sau perinuțele pentru membrii familiei defunctului. O Încăpere alăturatăchicinetă, servește pentru pregătirea ofrandelor și a unor banchete funerare cu ocazia
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sa. Toate împrejurimile Catedralei sunt împânzite de tarabe mai mari sau mai mici care vând obiecte religioase. Iat-o de pildă pe cea a ștefaniei Stoica, artistă. Își prezintă ea însăși CD-urile conținând un fel de doine-balade lente. Pe măsuța de lemn din fața sa stă scris „Muzică religioasă”. Artista și-a construit o imagine pioasă (voal negru, rochie lungă, corectă), iar atunci când nu este solicitată de clienți, ține mâinile încrucișate pe piept. CD-urile sunt realizate artizanal, direct pe „blancuri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
său este ocupat de către un tânăr seminarist îmbrăcat cu un pulover roșu cu dungi negre peste care a tras în grabă un sacou de culoare închisă, strâns pe corp, ceea ce-l face să semene cu un bondar grăsuț. Depun pe măsuța de lemn din fața sa o listă cu numele membrilor familiei mele, plus o bancnotă de zece lei. Tânărul religios împăturește lista, introduce banii în fanta îngustă a cutiei de tablă, apoi cu un creion roșu, notează vizibil cifra 10 în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
naturiste (măi cuțele de la Paltin Petru-Vodă), conserve de fructe și legume, tot bio „mănăstiresc”, obiecte de cult sculptate manual în lemn. „Fundația Golescu”, prezență nelipsită din pelerinaje, propune spre vânzare aici la București CD- uri cu „psihoterapie ortodoxă” ; pe o măsuță joasă, asemănătoare cu cele de camping, se află un CD-player din care se aude vocea dulce, expresivă a actriței Manuela Golescu care recită... ce recită de fapt, nu pot auzi nimic de la distanță din ceea ce spune, iar în jurul măsuței sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o măsuță joasă, asemănătoare cu cele de camping, se află un CD-player din care se aude vocea dulce, expresivă a actriței Manuela Golescu care recită... ce recită de fapt, nu pot auzi nimic de la distanță din ceea ce spune, iar în jurul măsuței sunt o mulțime de oameni, care-l ascultă vorbind pe bărbatul înalt, cu barbă și cu părul creț, figura hristică, despre care am mai scris anterior; atrage ca de obicei toate privirile din jur. Mănăstirile prezente în zona de comerț
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cum sunt cele de vapor. Pelerinajul a început să conteze în „microeconomia” locală, iar acest lucru se observă imediat. Mai multe case din Silvașul de Sus/Jos propun camere de închiriat sau pur și simplu „cazare”. În fața porților, pe mici măsuțe de lemn, sunt propuse spre vânzare borcane de mici dimensiuni cu alimente „bio-eco”. Ciuperci, castraveți, zacuscă - tot ceea ce ei își imaginează că ar putea cumpăra orășenii care trec pe acolo în mașini luxoase (unele dintre ele, nu toate !). Cele mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu aceeași fustanelă neagră, pseudomonahală, care-l ajută să facă parte din peisajul ambiant. Astăzi a făcut un pas înainte spre, hai să spunem, „profesionalizarea” deplină ca vânzător de produse magico-religioase. Pe lângă „pachetul Maica Domnului Siriaca”, expune acum pe o măsuță de lemn și alte „pachete tămăduitoare”, după cum le denumește chiar el, ale unor sfinți foarte cunoscuți și apreciați. De altfel, nu ezită să le recite viața, un fel de pateric ad-hoc, în fața ochilor uimiți ai cumpărătorilor, virtuțile curative ale produsului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se mișcă pe pereți, aveți temeri și frici nelămurite, nu mai există pace, înțelegere și bună rânduială în familie, Sfântul Ciprian, prin harul și puterile sale, vă poate ajutaaa”, declamă cântat, lungind vocalele, tânărul vânzător. Mai apuc să zăresc pe măsuță și o cutie micuță, având în interior „Cărbune ecologic din rădăcină de viță de vie”. Ambalajul este îngrijit, discret, cu un design sofisticat. Cărbunele este produs de o mănăstire din județul Vâlcea, al cărei nume nu l-am reținut. Un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
data asta nu mă va părăsi Îngerul meu păzitor. Am ajuns la Mocanu, m-a primit În camera lui, pe care o văd și acum, cu ochii minții: avea un pat mare străjuit de două noptiere, un dulap și o măsuță cu două scaune În fața geamului cu perdele. Mi-a oferit un scaun, iar el s-a așezat pe celălalt, În fața mea, și cred că niciodată nu am avut un așa debit verbal ca atunci. Parcă cineva Îmi băga cuvintele În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tata avea atâta bucurie, în toate aceste ocazii. Știu bine că utiliza informații din Lovineștii ori Cazabanii, că le-a și împrumutat spre lectură celor pe care-i interesau amănunte biografice ori panorame genealogice: Cazabanii au stat mult timp pe măsuța lui de noapte, ca un parcurs de plăcere, înainte de culcare (și mama și eu am parcurs cartea, minunat ilustrată și prevăzută cu indice de nume, ca pe un soi de dicționar). Ați găsit o formulă pe cât de informată, pe atât
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în camera pe care am de gând s-o denumesc „salon“. Din parter folosesc numai bucătăria și o chiliuță alăturată pe care am botezat-o „cămăruța roșie“. Aici se găsește o sobă zdravănă, cu urme de foc de lemne, o măsuță comodă de bambus și un fotoliu tot de bambus. Pereții sunt panelați cu lemn alb în partea de jos, iar în rest, zugrăviți în culoarea pătlăgelelor roșii, o notă exotică ce nu mai poate fi întâlnită nicăieri în casă. Bucătăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
exterior, luminată doar de o fereastră interioară care dă în camera adiacentă, îndreptată spre mare (salonul sus, bucătăria jos). Aceste două ciudate camere interioare sunt extrem de întunecoase, nemobilate, cu excepția unei canapele mari, desfundate, în cea de la parter, și a unei măsuțe în cea de la etaj, unde se mai găsește și o foarte decorativă consolă de lampă, din fier, unica din întreaga casă. Nu încape îndoială că nu voi locui în aceste două încăperi; mai târziu, o să le dărâm pereții și o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o lumină domoală, lăptoasă, peste suprafața zgâriată și pătată a ceea ce a fost cândva o frumoasă masă din lemn de trandafir, veche posesiune a doamnei Chorney. Aceasta este masa mea de lucru, plasată în fața ferestrei din salon, deși folosesc și măsuța pliantă adusă din „camera interioară“, pentru a-mi ține pe ea cărțile și hârtiile. A trebuit să închid ferestrele din cauza fluturilor de noapte, niște fluturi uriași cu aripi nisipii și portocalii, care se năpustesc înăuntru ca niște mici elicoptere. Lămpile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-o încet spre casă. Am urcat scările și am intrat în salon, unde am stat un răstimp controlându-mi respirația și apăsându-mi mâinile pe inimă. Nu suportam să-mi reiau locul obișnuit la fereastră, așa încât m-am așezat la măsuța de lângă zidul camerei interioare, rezemându-mi capul de perete, și abia o jumătate de oră mai târziu m-am simțit în stare să scriu ceea ce apare aici ca paragraful al doilea al notelor. În tot acel răstimp, cât m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
curățirea diverselor obiecte! (Să fie o satisfacție legată de simțul proprietății? Presupun că da.) Am măturat holul și scările. Am spălat plăcile mari de gresie din bucătărie (foarte mulțumitor). Am spălat și vaza cea urâtă de pe palier și am lustruit măsuța ponosită din lemn de trandafir (mi-a fost recunoscătoare). Am pornit să curăț și șemineul din salon, dar nu știu ce spiriduș cuibărit pe acolo mi-a opus rezistență. Și pe urmă am lustruit oglinda mare, ovală, din hol (despre care cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
chipul a apărut în partea de sus a ferestrei, și deci (acesta a fost un gând ulterior), trebuie să fi aparținut unei persoane foarte înalte sau cuiva care s-a urcat pe ceva. (Numai că, de când am adus în salon măsuța pliantă, n-ar fi avut pe ce să se urce.) Cealaltă teorie urmează să o verific la noapte. Fereastra care dă spre mare nu are perdele, iar afară era o lună aproape plină. E oare posibil să fi văzut luna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]