18,601 matches
-
și prima dată era încă emoționat. Ecaterina Logadi Autor: Cella Delavrancea Destinatar: Dimitrie G. Dinicu Locul și data: București, 20 aprilie 1953 Limba română Scrisoare autografă, în cerneală, 1 pagină Colecția Viorel Cosma După o lectură din valoroasa lucrare a Maestrului D. Dinicu, în care se afirmă mintea unui cugetător și sufletul unui artist, îi ofer această schiță în semn de admirație și prietenie. Cella Delavrancea 19 8bre 1954 (Text dactilografiat) precedat - pe pagina de titlu - de manțiunea autografă în cerneală
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
mereu mai înalte îți răsar în cale și abia târziu ajungi să te bucuri cu adevărat de măreața armonie a Muzicii. Am auzit pe un foarte mare pianist răspunzând unei persoane care-și exprima stângaci admirația: „Cum de-ai ajuns, maestre, să cânți atât de minunat?” - „Mult Czerny, Doamnă, și multă răbdare”. Cuvintele acestui mare interpret Beethovenian să devie o lege pentru tinerii noștri pianiști. Cella Delavrancea 20 Aprilie 1953 București
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
seamă, sala având o acustică perfectă. Concertul reușește peste așteptări. Sunt aclamată cu frenezie, iar în pauză sunt asaltată de lume pentru autografe. Criticul muzical Segnitz spune: “Eine wunderbare Frau! Das glücklichste Gemisch von Alfred Reisenauer und Theresa Careno!” Bătrânul maestru al violoncelului Iulius Klengel, care de 10 ani n-a mai asistat la vreun concert, mă felicită spunându-mi: “Die kleine Cionca, jetzt 'Grosse' müsste ich wiedersehen u. hören!” Bunul meu fost profesor de contrapunct și fuge, Emil Paul, e
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
contrapunct și fuge, Emil Paul, e peste măsură de mândru și fericit de succesul mare al fostei sale eleve. Impresarul Rheinhold Schubert, primul impresar creștin al meu și fost al lui Alfred Reisenauer, își amintea cu emoție de succesele marelui maestru, asemănându-mă în continuu cu el! A doua zi mă duc la Thomas Kirche, spre a asculta Moteta (fiind sâmbătă). Fac cunoștința marelui organist Günther Ramin a cărui artă uluitoare n-are pereche între organiștii Europei. Mă impresionează figura sa
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de la casa vânătorilor spre castel, o bucată destul de lungă, iar pentru mine, cu tocurile mele cam înalte, destul de penibilă. Iată-mă la castel. Jos în vestibul mă debarasez de pardesiu și intru în marele hall unde mă primește generalul Zwideneck, maestrul de ceremonii al reginei și o doamnă de onoare. Sus la regină se afla doamna Tătărescu, soția primului ministru de pe atunci. Se vorbea de boala reginei, însă toți arătau un optimism oarecare. Nu mult după aceasta fui introdusă la suverana
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Bietul Drăgoi era foarte mâhnit, mai ales că țineam eu să văd această operă despre care Jora, cunoscutul compozitor, în critica sa, o numește ca fiind fără egal în analele muzicii noastre și putând sta ca valoare și dimensiuni alături de Maeștrii Cântăreți de Wagner. Așteptăm timpul când o direcțiune mai capabilă a operei din București va găsi timpul și forțele necesare acestei perle muzicale, spre a o interpreta așa cum compozitorul o visează. Asemenea cu o regie specială. Când va veni această
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
au rămas la noi timp de aproape doi ani. În acest timp Romulus își cere mutarea la Conservatorul din București, unde erau două catedre vacante. Nu izbutește, cu toate drepturile sale care erau incontestabile, având suplinitorii acelor catedre, mai ales maestrul concertator al Filarmonicii, A. Teodorescu, mare protecție, soția lui fiind nepoata mareșalului Prezan. Celălalt, Sandu Albu, om de treabă și violonist cu oarecare reputație, de asemenea a rămas la catedra care o suplinea. Fiind fără mijloace de existență, fratele meu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Am cântat transcripțiuni de Bach- Philipp și dansurile românești de Coloman Chovan. Pentru Cella o revelație. Nu le cunoaște de loc. 23 febr. Duminică, zi de odihnă. 24 febr. Tenorul profesor Stroescu la ceai. Am cântat lieduri de Mozart. Un maestru perfect al cântului. Mi-a povestit multe lucruri interesante, despre Hautvolée-ul din Londra și prințul de Walles, fost rege Eduard, detronat în 1939, pe care l-a cunoscut de aproape. 24 febr. 28 febr. Scrisoare de la Drăgoi. Mă invită să
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
creației wagneriene. Corul a devenit un interpret important al operei, fiind condus cu inteligență de regizor în spațiul scenic, integrându-se adecvat dramaturgiei spectacolului. Surpriza serii a fost dirijorul grec oaspete Myron Michailidis, directorul Operei din Atena. După opinia noastră, maestrul Michailidis este un muzician extrem de subtil care a înțeles partitura wagneriană la palierele ei de adâncime, străduindu-se să ofere o interpretare adecvată ce a urmărit nuanțat culorile timbrale hieratice, atmosfera de mister și magie a muzicii. El a dat
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
de o pregătire muzicală complexă. Meritorie ni s-a părut și preocuparea de a realiza aranjamente pentru formații de două, respectiv de patru viori, a unor lucrări importante din repertoriul muzicii universale și românești. Dacă în anii precedenți, cei doi maeștri au realizat cu clasele de studenți recitaluri tematice dedicate unor creatori reprezentativi precum Paganini, Sarasate și Kreisler (în care violoniștii au evoluat că soliști), a venit rândul abordării repertoriului cameral. Recitalul de pe scena UNMB a demonstrat o fericită îmbinare a
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
iar fanii (tineri sau în vârstă) au cântat cot la cot cu artiștii, iar la bis, au oferit încă o dată piesa Dance Dance. Tudor Gheorghe “Pelerini din țara nimănui” prezintă creații ale poeților Grigore Vieru și Mircea Micu în interpretarea maestrului Tudor Gheorghe și a orchestrei conduse de Marius Hristescu. Ca de obicei, un succes care a reunit la Sala Palatului peste 4000 de spectatori care au empatizat cu emoțiile transmise de artist în cele peste două ore de spectacol. Pe lângă
Concerte by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/84231_a_85556]
-
acordeon), Marius Sabo (vioară), Zenu Zanc (contrabas) și Victor Geogian (pian). Formația a asigurat atât acompaniamentul concurenților, dintre care foarte puțini au venit cu partituri, cât și al vedetelor de renume din recital, Traian Jurchela și Ionuț Fulea, ambii adevărați maeștri ai romanței, lângă care a stat cu fruntea sus câștigătorul ediției precedente, Cristian Fodor din Orăștie. Celelalte recitaluri înafară de concurs au fost susținute de președinta juriului, îndrăgita solistă de muzică ușoară Stela Enache (cu melodii de Florin Bogardo, Dan
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
pulsației și gradația sonoră lentă amintesc de respirația amplă a formei referențiale. Împlinirea lucrării prin intonarea-prelucrarea imnului bizantin „Lumină lină” are valoarea unei sublimări, a unei înălțări spirituale, creată și de interpretarea orchestrei Filarmonicii „Moldova” sub bagheta lui Adrian Morar. Maestru al artei corale, Vasile Spătărelu transpune în poemul simfonic Epitaf 1989 idealul său de sonoritate-pastă și de curgere/devenire în timp, valorificând într-un mod subliniat artistic toate tehnicile/sintaxele plurivocale experimentate de componistica deceniilor anterioare dar rămânând fidel gândirii
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
viitorului" - se afirmă răspicat în manifest (v. I. Negoițescu-Radu Stanca, Un roman epistolar, Ed. Albatros, 1978, p. 371). Prin Lovinescu, cerchiștii se revendică de la Maiorescu și promit să fie "a patra generație maioresciană", pe care o întrezărea și o spera maestrul în volumul Titu Maiorescu și posteritatea lui critică. E important de subliniat că întregul manifest din 1943 îi arată pe cerchiști mai mult ca maiorescieni decât ca lovinescieni. Ultima frază pune accentul pe necesara deschidere spre o europenizare de care
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Ťblagieniť" - mărturisește I. Negoițescu. Filiația e notorie, ca și rezistența cerchiștilor la această afiliere, din frica de a nu fi considerați epigoni. Manifestul adresat lui E. Lovinescu în 1943 e, categoric, privind retrospectiv, o formă ingenioasă de ascundere a adevăratului maestru. În etapa postcerchistă, prin euphorionism, adică prin propunerea de "restaurare goetheană", se va crea o premisă pentru redescoperirea și dezvăluirea lui Blaga ca maestru tăinuit. Tradiția cerchistă a pornit de la Blaga, fără a o recunoaște, și s-a întors la
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
lui E. Lovinescu în 1943 e, categoric, privind retrospectiv, o formă ingenioasă de ascundere a adevăratului maestru. În etapa postcerchistă, prin euphorionism, adică prin propunerea de "restaurare goetheană", se va crea o premisă pentru redescoperirea și dezvăluirea lui Blaga ca maestru tăinuit. Tradiția cerchistă a pornit de la Blaga, fără a o recunoaște, și s-a întors la Blaga, într-un mod explicit, după ce maestrul a murit și recuperarea memoriei lui era o chestiune de onoare și de onestitate.
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
prin propunerea de "restaurare goetheană", se va crea o premisă pentru redescoperirea și dezvăluirea lui Blaga ca maestru tăinuit. Tradiția cerchistă a pornit de la Blaga, fără a o recunoaște, și s-a întors la Blaga, într-un mod explicit, după ce maestrul a murit și recuperarea memoriei lui era o chestiune de onoare și de onestitate.
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Vecerniile de Serghei Rahmaninov, capodoperă ce ilustrează desăvârșit spiritul ortodoxismului slav, și în special al celui rus. Cea de a doua parte a concertului a debutat cu un moment dedicat cântecelor și colindelor tradiționale slave (cehe, poloneze, slovace și ucrainene), maestrul Dan Mihai Goia marcând astfel apropierea sărbătorii Nașterii Domnului de care ne mai despărțea puțin timp. Mergând pe aceleași coordonate ca și în prima parte, Corul Academic Radio ne-a propus să audiem piese corale ale unor compozitori din Croația
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
aproximativ 2o de componenți - cu instrumentele de suflat asemeni celor din timpul lui Mozart - Corul XVII, format din 18 persoane și soliștii vocali sopana Mariana Garcia-Crespo, mezzosoprana Iwona Sakowicz, tenorul Martin Maier și basul Nicolas Legoux, iar șeful de orchestră maestrul Konstantin Hiller. Aniversarea celor 250 de ani de la nașterea lui Mozart a fost momentul oportun de a se fi fondat la Salzburg, în 2oo6, de către un număr de entuziaști, Orchestra 1756. Ei s-au devotat interpretării partiturilor componistice create între
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
distins că această formație instrumentală are un sunet unic, autentic, in redarea partiturilor mozartiene. Corul salzburghez, la rândul său, are conturul vocal în admirabil și șlefuit potrivit principiilor practicii interpretărilor clasice. Dirijorul acelei seri muzicale dedicate lui Mozart a fost maestrul Konstantin Hiller. El s-a născut în Bavaria și a studiat muzica la Salzburg și la Viena, din 1982 fiind conducătorul artistic al Societății de concerte din Salzburg. Aparțiile sale în fața publicului sunt frecvente și de mare succes, nu numai
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
ale lui Mozart, ci muzica,l mai mult o sentință pe care o datorăm lui Blaise Pascal care spunea că „Experiența ne face să vedem o deosebire enormă între religiozitate și bunătate...” Linia dirijorală indusă orchestrei, coriștilor și soliștilor de maestrul Konstantin Hiller, a gravitat însăși în ivirea cu imaginile muzicale ale capodoperei, cu acest bine. Sigur, muzica acestui Recviem este cunoscută. Ceea ce a fost o noutate - cel puțin pentru mine - a fost interpretarea dirijorală ca expresie a rațiuniii supreme. Și
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
alter ego. Acest lucru s-a vazut și în bisul oferit la solicitările impetuoase ale publicului și anume Ave verum corpus (Ave Maria) de Mozart. Există merite artistice incontestabile ilustrate de acești muzicieni de la Salzburg, și în special de arta maestrului Konstantin Hillel. Aș fi fericit pentru melomanii bucureșteni dacă aceștia vor fi invitați în areopagul Festivalului Internațional George Enescu. Ar fi frumos și ar fi bine. Mircea ȘTEFĂNESCU
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
După absolvirea școlii primare și a celei secundare din orașul natal (Liceul de fete ,,Despina Doamna”), între anii 1933-1937, Emilia Comișel își continuă pregătirea de specialitate la Academia Regală de Muzică și Artă dramatică din București, beneficiind de îndrumarea marilor maeștri ai muzicii românești din acea vreme: Ioan D. Chirescu (teorie, solfegiu); Alfonso Castaldi (armonie); Alfred Alessandrescu (contrapunct); George Breazul (enciclopedia muzicii); Constantin Brăiloiu (folclor, istoria muzicii); Dimitrie Cuclin (estetică și forme muzicale); Ștefan Popescu (dirijat cor); Paul Jelescu (pian). Profund
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
armonie); Alfred Alessandrescu (contrapunct); George Breazul (enciclopedia muzicii); Constantin Brăiloiu (folclor, istoria muzicii); Dimitrie Cuclin (estetică și forme muzicale); Ștefan Popescu (dirijat cor); Paul Jelescu (pian). Profund legată de viața satului românesc, la recomandarea tatălui său și, cu deosebire, a maestrului Constantin Brăiloiu, încă din timpul studiilor muzicale universitare se dedică, cu întreaga ființă, imensa putere și capacitate de muncă, cercetării științifice a folclorului muzical românesc - incontestabilă avuție națională a poporului român. Timp de peste șapte decenii, profesoara Emilia Comișel, învingând cu
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
de violonista Beres Melinda și pianista Horvath Edit, cadre didactice la instituția abia pomenită. În programSonatina pentru vioară și pian opus 13, Poveștile pentru pian opus 2 și Sonata concertantă pentru vioară și pian opus 68, așadar ultima creeație a maestrului comemorat. Recitalul a fost de calitate, plin de emoție și a fost prețuit de cei mulți din sală. A aprins o candelă în amintirea lui Lajta Laszlo! Sper ca putinele mele cuvinte să fie măcar o schiță de portret al
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]