2,229 matches
-
și utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane și elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnică, electronică, mecanică fină, optică. Întreprinderi chimice, de materiale de construcție, de prelucrare a lemnului. Bucureștiul este un important nod feroviar, rutier și aerian. Bucureștiul este principalul nod feroviar (nouă magistrale și o cale ferată de centură de 74 km) și rutier (șapte magistrale, numeroase autogări) al țării; tot aici se află aeroporturile „Băneasa” (inaugurat în 1920 pentru traficul intern) și „București-Otopeni” (inaugurat în 1970, pentru traficul internațional). Metroul bucureștean are
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
fină, optică. Întreprinderi chimice, de materiale de construcție, de prelucrare a lemnului. Bucureștiul este un important nod feroviar, rutier și aerian. Bucureștiul este principalul nod feroviar (nouă magistrale și o cale ferată de centură de 74 km) și rutier (șapte magistrale, numeroase autogări) al țării; tot aici se află aeroporturile „Băneasa” (inaugurat în 1920 pentru traficul intern) și „București-Otopeni” (inaugurat în 1970, pentru traficul internațional). Metroul bucureștean are 3 linii magistrale, construite între 1974 și 1989, însumând circa 60 km lungime
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
românești, precum și din orașe europene: Prin Gara de Nord trec zilnic 283 trenuri ale operatorului de stat CFR Călători și 2 ale operatorului privat Regiotrans. De asemenea există și alte gări: Basarab, Băneasa, Obor / Est, Progresul, Titan Sud. Din oraș pornesc 5 magistrale feroviare: 300 (București-Oradea), 500 (București-Bacău-Suceava-Verești), 700 (București—Brăila-Galați), 800 (București-Constanța), 900 (București-Drobeta-Turnu Severin-Timișoara-Jimbolia) și 3 linii secundare interoperabile: 901 (București-Pitești-Craiova), 902 (București-Giurgiu) și 903 (București-Oltenița). Elementul de bază al rețelei străzilor urbane din București sunt bulevardele de mare circulație, care
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
se datorează fațada împodobită de cariatide și aripile laterale supraînălțate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea planul orașului căpătă treptat, și datorită proiectelor urbanistice inițiate de Sanjouand, un caracter reprezentativ prin formarea unui centru circular, trasarea unor magistrale largi, ridicarea de edificii monumentale pentru instituțiile din administrație și cultură, precum și prin amenajarea unor areale întinse ca parcuri. Astfel, parcul central al Bucureștiului, Cișmigiul, ia ființă la mijlocul secolului, după proiectele arhitectului peisagist german Wilhelm Meyer. Acesta va contribui și
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
metrou care deservește capitala României, București. Rețeaua este administrată de compania Metrorex și este printre cele mai folosite sisteme de transport în comun din România. A fost inaugurat de Nicolae Ceaușescu pe 19 decembrie 1979, deși darea în exploatare a Magistralei 1 și începutul circulației între stațiile Semănătoarea și Timpuri Noi avuseseră loc cu o lună înainte. Sistemul este complet electrificat și constă din patru magistrale. Se află aproape în întregime la subsol, unica stație situată la suprafață fiind Berceni. Rețeaua
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
A fost inaugurat de Nicolae Ceaușescu pe 19 decembrie 1979, deși darea în exploatare a Magistralei 1 și începutul circulației între stațiile Semănătoarea și Timpuri Noi avuseseră loc cu o lună înainte. Sistemul este complet electrificat și constă din patru magistrale. Se află aproape în întregime la subsol, unica stație situată la suprafață fiind Berceni. Rețeaua trenurilor subterane în București este operată de compania Metrorex, fiind separată din rețeaua transporturilor de suprafață, administrată de către RATB. Pentru o perioadă au existat bilete
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
cu restul rețelei. Totuși, integrarea între transportul subteran și și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe km de cale dublă, existând patru magistrale cu de stații, iar distanța medie între două stații este de 1,5 km. În același an, rețeaua de metrou deținea doar 4% din lungimea de transport public a orașului București și circa 20% din volumul total al călătorilor. În
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
aprobă să se treacă la elaborarea documentațiilor tehnice de construcția metroului în Capitală. Comitetul Executiv a stabilit ca lucrările de construcție a primei linii de metrou să înceapă în cursul anului 1975"“. Proiectul prevedea în acel moment existența a trei magistrale, diferite de cele existente în prezent: În anul 1975 s-au declanșat efectiv lucrările de construcție a metroului. Pe baza Notei de Cancelarie a Conducerii din 16 ianuarie 1975, privind „unele probleme legate de construcția metroului“, Consiliul de Stat al
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
altele), un design diferit și volum mare. Cu toate acestea, multe stații sunt întunecate, datorită politicii de economisire a energiei de la sfârșitul anilor 80. Modernizările succesive nu au reparat decât parțial această problemă. Stațiile mari, ce asigură legătura între diferitele magistrale poartă nume diferite (de exemplu Victoriei 1 și Victoriei 2). Pe harta oficială a rețelei, ele sunt desenate ca două stații diferite, cu o legătură între ele, deși în practică este vorba de o singură stație cu peroane la niveluri
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Gara de Nord 1 și Gara de Nord 2 sunt două stații distincte. Pentru a trece din una în cealaltă, călătorii trebuie să iasă din rețea și să plătească un alt bilet. Din acest motiv, stația Basarab este folosită pentru a face legătura între magistralele 1 și 4. Prima linie, M1, a fost dată în folosință pe 16 noiembrie 1979, între Semănătoarea și Timpuri Noi, dar a fost inaugurată doar o lună mai târziu, pe 19 decembrie 1979. Lungimea liniei era de 8,63 km
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
noiembrie 1979, între Semănătoarea și Timpuri Noi, dar a fost inaugurată doar o lună mai târziu, pe 19 decembrie 1979. Lungimea liniei era de 8,63 km și avea 6 stații. După aceasta, au fost deschise în ordine următoarele segmente: Magistrala 3 a fost de fapt cea de-a doua construită. Fragmentul liniei între Eroilor și Industriilor a fost deschis pe 19 august 1983, funcționând ca o ramificație a magistralei 1. Anul următor, a fost deschisă o legătură între Semănătoarea și
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
6 stații. După aceasta, au fost deschise în ordine următoarele segmente: Magistrala 3 a fost de fapt cea de-a doua construită. Fragmentul liniei între Eroilor și Industriilor a fost deschis pe 19 august 1983, funcționând ca o ramificație a magistralei 1. Anul următor, a fost deschisă o legătură între Semănătoarea și Crângași iar pe 24 ianuarie a fost dat în uz primul tronson al magistralei 2 cu depoul nou. Noua linie a legat Piața Unirii cu partea meridională a orașului
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Eroilor și Industriilor a fost deschis pe 19 august 1983, funcționând ca o ramificație a magistralei 1. Anul următor, a fost deschisă o legătură între Semănătoarea și Crângași iar pe 24 ianuarie a fost dat în uz primul tronson al magistralei 2 cu depoul nou. Noua linie a legat Piața Unirii cu partea meridională a orașului, terminându-se la stația Depou IMGB. La 24 octombrie 1987 s-a prelungit linia 2 până la Pipera, dându-i forma sa actuală. Ulterior acest an
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Piața Unirii cu partea meridională a orașului, terminându-se la stația Depou IMGB. La 24 octombrie 1987 s-a prelungit linia 2 până la Pipera, dându-i forma sa actuală. Ulterior acest an, pe 24 decembrie, a fost deschisă și prelungirea magistralei 1 de la Crângași până la Gara de Nord. La data de 17 august 1989 linia 1 a fost mai extinsă până la Dristor, ceea ce a fost ultima investiție în metrou din partea guvernului comunist. După revoluția română și căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu, dezvoltarea rețelei
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Gorjului pe M3 pentru a scurta distanța prea mare dintre stațiile Armata Poporului și Păcii, în 1991 și Basarab pentru a ușura trecerea între M1 și viitoarea M4 care era în curs de construire, în 1993. Pe 1 martie 2000 magistrala 4, având aproape 4 km de lungime și conținând patru stații a fost deschisă. Pe 1 iulie 2011 a fost deschis și segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) din această magistrală. De la Nicolae Grigorescu, o linie secundară
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
în 1993. Pe 1 martie 2000 magistrala 4, având aproape 4 km de lungime și conținând patru stații a fost deschisă. Pe 1 iulie 2011 a fost deschis și segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) din această magistrală. De la Nicolae Grigorescu, o linie secundară (prelungirea Magistralei 3 Industriilor-Eroilor) spre est până la Linia de Centură a fost inaugurată pe 19 noiembrie 2008, având următoarele stații: Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Nicolae Teclu și Anghel Saligny. Lucrările la toate aceste
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
având aproape 4 km de lungime și conținând patru stații a fost deschisă. Pe 1 iulie 2011 a fost deschis și segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) din această magistrală. De la Nicolae Grigorescu, o linie secundară (prelungirea Magistralei 3 Industriilor-Eroilor) spre est până la Linia de Centură a fost inaugurată pe 19 noiembrie 2008, având următoarele stații: Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Nicolae Teclu și Anghel Saligny. Lucrările la toate aceste magistrale fuseseră începute în perioada comunistă. Prima magistrală
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
De la Nicolae Grigorescu, o linie secundară (prelungirea Magistralei 3 Industriilor-Eroilor) spre est până la Linia de Centură a fost inaugurată pe 19 noiembrie 2008, având următoarele stații: Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Nicolae Teclu și Anghel Saligny. Lucrările la toate aceste magistrale fuseseră începute în perioada comunistă. Prima magistrală nouă planificată după schimbarea regimului a fost M5, care se afla încă în execuție la începutul anului 2016. În a doua parte a acestei perioade s-au făcut achiziții importante de material rulant
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Magistralei 3 Industriilor-Eroilor) spre est până la Linia de Centură a fost inaugurată pe 19 noiembrie 2008, având următoarele stații: Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Nicolae Teclu și Anghel Saligny. Lucrările la toate aceste magistrale fuseseră începute în perioada comunistă. Prima magistrală nouă planificată după schimbarea regimului a fost M5, care se afla încă în execuție la începutul anului 2016. În a doua parte a acestei perioade s-au făcut achiziții importante de material rulant, fiind achiziționate 44 de trenuri Bombardier ce
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
ceea ce a dat naștere unor bănuieli de corupție. În urma aprobării "Strategiei globale de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în București 2008-2030" a fost reluată extinderea rețelei de metrou atât prin extensii magistrale noi, cât și prin extinderi ale magistralelor aflate în exploatare. Pe magistrala 4, segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011, iar pentru prelungirea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului) se desfășoară studii de fezabilitate și lucrări
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
bănuieli de corupție. În urma aprobării "Strategiei globale de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în București 2008-2030" a fost reluată extinderea rețelei de metrou atât prin extensii magistrale noi, cât și prin extinderi ale magistralelor aflate în exploatare. Pe magistrala 4, segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011, iar pentru prelungirea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului) se desfășoară studii de fezabilitate și lucrări de proiectare. Lucrările la magistrala
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
de metrou atât prin extensii magistrale noi, cât și prin extinderi ale magistralelor aflate în exploatare. Pe magistrala 4, segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011, iar pentru prelungirea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului) se desfășoară studii de fezabilitate și lucrări de proiectare. Lucrările la magistrala 5, prima concepută integral după Revoluția din 1989, au început în anul 2011, însă alocările bugetare insuficiente din 2012 și 2013 au redus
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
magistrala 4, segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011, iar pentru prelungirea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului) se desfășoară studii de fezabilitate și lucrări de proiectare. Lucrările la magistrala 5, prima concepută integral după Revoluția din 1989, au început în anul 2011, însă alocările bugetare insuficiente din 2012 și 2013 au redus mult ritmul lucrărilor, acest proiect fiind apoi inclus între proiectele care puteau beneficia de finanțare europeană. În
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Universității), Alin Negoescu, Ioan Novițchi, Alexandru Panaitescu, Ileana Papina, Doina Patra, Ion Podocea, Bogdan Popovici, Cătălin Stanciu. Până la Revoluție, Întreprinderea Metroul a fost condusă de generalul Petre Constantinescu timp de 15 ani. În mandatul acestuia au fost realizate primele 3 magistrale. Costin Georgian a fost director tehnic al Metrorex între 1981 și 1992. El a murit cu o zi înainte de inaugurarea stației Basarab, iar stația Muncii a fost redenumită în onoarea sa. Rețeaua este formată din patru magistrale: M1, M2, M3
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
realizate primele 3 magistrale. Costin Georgian a fost director tehnic al Metrorex între 1981 și 1992. El a murit cu o zi înainte de inaugurarea stației Basarab, iar stația Muncii a fost redenumită în onoarea sa. Rețeaua este formată din patru magistrale: M1, M2, M3 și M4. În total, sistemul are 70 de km lungime și 51 de stații, cu o distanță medie de 1,5 km între stații. Printre planurile Metrorex s-a numărat și reducerea acestei distanțe, considerată prea mare
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]