2,194 matches
-
vremurilor de dinainte de dezastru, și generația mai tan)r), care a Înlocuit nostalgia cu ură și care nu are ca scop s) redobândeasc) satele pierdute de p)rinți, ci s) revin) În calitate de cuceritori și st)pani. Aceast) nou) generație, combinând marxismul cu terorismul, i-a ales pe Mao Zedong, Fanon și Che Guevara drept teoreticienii ei favoriți și preferințele ei ideologice au câștigat simpatia și sprijinul grup)rilor de stânga din Europa. Palestinienii sunt panarabiști, Ins) contactul lor cu statele arabe
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
la iveală șinele, mi-am luat bastonul dintre ele și am gonit după tamponul care se Îndepărta ca Într-un coșmar. Un braț vânjos de proletar m-a pus de acord cu regulile ficțiunii sentimentale (și nu cu cele ale marxismului) ajutându-mă să sar În tren. Dacă aș fi rămas jos, acele reguli ar fi rămas valabile, Întrucât aș fi fost aproape de Tamara, care În perioada aceea se mutase și ea În sud și locuia Într-un cătun ucrainean la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unei tragice vecinătăți. Mareea slavă erodează din malurile latinității cu o perseverență constantă indiferent de spiritul vremii și etica relațiilor internaționale. Cele mai generoase idealuri care au poleit doctrinele vremii nu stăvilesc pornirile de cucerire și deznaționalizare. Panslavismul, iubirea pravoslavnică, marxism leninismul și acum democrația globalistă, toate, nu au făcut decât să dea o altă culoare steagului imperialismului dintotdeauna. Ceea ce se petrece acum sub ochii noștri ne convinge Încă odată că nimic nu s-a schimbat În planurile imperiale de cucerire
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în generația lor fusese interzis (marii filosofi clasici, filosofii nemarxiști contemporani), pentru noi devenise obligatoriu. „Represiunea” funcționa astfel încât n-aveam ce căuta la examene fără operele originale citite și înțelese. Preferințele profesorilor pentru diferite filosofii: neopozitivism, pragmatism, freudo-marxism, existențialism, structuralism, marxism althuserian, ne marcau biografia intelectuală prin pluralitatea ofertelor. În programă figurau atât critica marxistă a oricărei filosofii, cât și (mult mai rar), documentele de partid. Dacă exista câte un profesor răzleț care să ne-o ceară pe prima, în schimb
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mase și practicau un fel de disidență prin ezoterism. Socialul se așeza în grila conceptuală a lui Talcott Parsons, Max Weber, Herbert Simon, prea puțin în cea a lui Marx. Am ieșit din facultate cu o foarte subțire cunoaștere a marxismului originar, dar cu una ceva mai consistente a celui structuralist. Zona „hard” a pregătirii noastre a fost cea logico-epistemologică. Ea a fost mai puțin cenzurată și în anii următori, astfel încât le-a permis celor care i s-au integrat o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Wellek și Warren au incontestabil dreptate și le revine meritul de a transa definitiv chestiunea. Problema se pune aproape la fel, dar cu un plus de gravitate, în capitolul destinat abordării sociologice. Wellek și Warren manifestă o continuă rezervă față de marxism, dar, trebuie spus de la început, față de un "marxism" adesea confecționat de ei înșiși, prin parcurgerea unor texte uneori de mâna a doua. Astfel este interesant de arătat că o singură dată ei citează un text direct din Marx, și atunci
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
revine meritul de a transa definitiv chestiunea. Problema se pune aproape la fel, dar cu un plus de gravitate, în capitolul destinat abordării sociologice. Wellek și Warren manifestă o continuă rezervă față de marxism, dar, trebuie spus de la început, față de un "marxism" adesea confecționat de ei înșiși, prin parcurgerea unor texte uneori de mâna a doua. Astfel este interesant de arătat că o singură dată ei citează un text direct din Marx, și atunci o fac cu un respect și o comprehensiune
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
serie de citate din autori pe care îi dezaprobă, Wellek și Warren afirmă: "Trebuie să ne ferim însă ca pe baza unor asemenea citate să respingem abordarea economică a problemelor literaturii" p. 148). la afara acestor afirmații, ei critică însă marxismul, uneori chiar contrazicându-se, susținând, de pildă, că acesta explică întreaga literatură prin modul de producție, cu două pagini înainte de a-1 cita cu justețe pe Marx ! Nesiguranța aceasta, ca și o anumită suspiciune latentă, derivă, cred, atât dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Structuralismul lui Wellek și Warren nu contrazice în mod fundamental critica literară marxistă, ci, dimpotrivă, se întâlnește cu ea în unele probleme estetice importante, oferind în același timp o metodă concretă pe bază structurală. Conceptul de structură nu este străin marxismului, dar el a fost elaborat la nivelul operei literare de Wellek și Warren ca și de alți teoreticieni nemarxiști și prezintă interes și pentru critica literară marxistă autentică, adică acea critică marxistă deschisă, suplă dar fermă, străină de orice dogmatism
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
politice - democrații - și susținătorii libertăților sociale - socialiștii. Dezbaterea continuă încă dar, mi se pare, cu mai puțină pasiune, cel puțin în Franța și în Europa Occidentală, pentru că experiența, sau istoria dacă vreți, a dat o lecție, o lecție severă. În marxism, sau într-o anumită interpretare a marxismului, găsim o idee majoră, aceea că, oricare ar fi regimul politic, fie el despotic sau reprezentativ, proprietatea individuală asupra mijloacelor de producție implică o dictatură a burgheziei. Această idee, o găsiți aproape peste
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Dezbaterea continuă încă dar, mi se pare, cu mai puțină pasiune, cel puțin în Franța și în Europa Occidentală, pentru că experiența, sau istoria dacă vreți, a dat o lecție, o lecție severă. În marxism, sau într-o anumită interpretare a marxismului, găsim o idee majoră, aceea că, oricare ar fi regimul politic, fie el despotic sau reprezentativ, proprietatea individuală asupra mijloacelor de producție implică o dictatură a burgheziei. Această idee, o găsiți aproape peste tot. Ea a fost din nou subiectul
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
ca o altă clasă să se substituie burgheziei pentru a exercita această hegemonie sau această dictatură. Desigur, dacă abandonăm noțiunea de dictatură a proletariatului, dacă deci renunțăm la necesitatea unei faze de dictatură a proletariatului, indirect abandonăm ideea originară a marxismului, sau a unei anumite interpretări a marxismului, și anume că, oricare ar fi regimul politic, societatea este supusă dictaturii sau dominării unei clase. Conform ideologiei sovietice astăzi, după ce mai întâi s-a suprimat proprietatea individuală asupra mijloacelor de producție, și
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
burgheziei pentru a exercita această hegemonie sau această dictatură. Desigur, dacă abandonăm noțiunea de dictatură a proletariatului, dacă deci renunțăm la necesitatea unei faze de dictatură a proletariatului, indirect abandonăm ideea originară a marxismului, sau a unei anumite interpretări a marxismului, și anume că, oricare ar fi regimul politic, societatea este supusă dictaturii sau dominării unei clase. Conform ideologiei sovietice astăzi, după ce mai întâi s-a suprimat proprietatea individuală asupra mijloacelor de producție, și, în același timp, s-a eliminat dictatura
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
așa cum îl definim noi, adică un pluralism de libertăți și de puteri, acest liberalism însoțit de un sistem autoritar în viața profesională sau economică, este considerat de mulți ca însăși esența opresiunii. În lipsa găsirii unei reprezentări a societății "bune", în marxism sau în sovietism, nu mai există vreo căutare a societății "bune", ci un refuz total al societății existente. Acest refuz radical ia uneori o formă pacifică, comunități "hippies", alteori o formă violentă, pe care o cunoașteți bine. Libertatea politică și
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
aparițiilor publice, S. începe îndată după sosirea în România să își promoveze convingerile politice și culturale generate de experiențe din Rusia. Primele articole, din „Evenimentul”, avansează deja ideea atitudinii greșite a socialiștilor față de mișcările naționale, precum și pe aceea a inaplicabilității marxismului în țările agrare, în care proletariatul propriu-zis lipsește. În astfel de țări, implicit în România, soluția optimă ar fi fost desăvârșirea revoluției burgheze, prin introducerea, pe cale parlamentară, a reformelor democratice, în special a votului universal, prin împroprietărirea țăranilor, concomitent cu
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
cel mai rezistent din ciclul În preajma revoluției. Valoarea lui stă în primul rând în extraordinar de bogata substanță epică: viața de întemnițat a tânărului, peripețiile întreitului său „pohod na Sibir” și ale întoarcerii acasă, confruntarea cu „blestematele chestiuni”, evoluția de la marxismul ortodox la poporanism, în aprigă dispută cu diverși ideologi, lupta dintre conștiința sa morală și „lut”. Stă, de asemenea, în puterea de a da relief aparte sutelor de figuri antrenate în magma efervescentă a narațiunii: reprezentanți ai autorităților, surghiuniți de
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
și străini, analizează creația lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mihai Beniuc sub raport filosofic și sociologic, confruntă gândirea lui Martin Heidegger cu cea a lui Teilhard de Chardin, precum și critica stilistică ori avangarda literară contemporană cu marxismul, discută „cazul Lukács”. Eseistul utilizează un sistem referențial amplu, invocă în sprijinul argumentației idei aparținând celor mai diferite orientări, ca și poziții și curente filosofice, sociologice, estetice exprimând toate „fețele” veacului al XX-lea: de la Henri Bergson la Jean-Paul Sartre
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
curente filosofice, sociologice, estetice exprimând toate „fețele” veacului al XX-lea: de la Henri Bergson la Jean-Paul Sartre, de la Ludwig Klages la Theodor Adorno, de la Max Scheler la Edmund Husserl, de la Emil Staiger la Roger Garaudy, de la fenomenologie la existențialism, de la marxism la spiritualismul catolic. Chiar dacă nu toate punctele de vedere au darul de a convinge, ele suscită interes, impun reanalizări. Menționând că „asimilarea temelor schopenhaueriene se produce la Eminescu într-un mod cu totul personal”, exegetul exagerează, poate, „distanța” dintre viziunea
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
culturilor, teleologie și cauzalitate în ontologia socialului, personalitatea practică și cea artistică) -, textele excelează prin densitate și rigoare, prin abordarea pe cât de receptivă la orice punct de vedere corect argumentat, pe atât de inclementă față de îngustimile de vederi arborate în numele marxismului. Atacabile la baza lor filosofică, unele opinii ale lui T. au meritul de a nu eluda chestiunile dificile, de a analiza cu un efort de obiectivitate cele mai diverse opinii. Construit pe ideea că „adevărata critică se întemeiază pe o
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
confruntările, îmi place lupta, cuvîntul „militant” mă impulsionează, cu toate astea n-aș putea să mă situez ferm, irevocabil, pe poziții partinice. Cu partidul am, în anumite momente, legături etice, nu și teoretice. În ciuda cursurilor pe care le-am efectuat, marxismul meu e difuz. Sînt un eclectic - determinist, providențialist, relativist și sceptic în același timp; nu pot fi un sectar. Aspirația mea a fost mereu aceea de a vedea lucrurile larg, inclusiv din unghiul celui aflat „de partea cealaltă a baricadei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-mi redacteze scrisorile, cer scuze ascultătorilor pentru simplitatea exprimării. Voi începe cu marea durere a cârmaciului, nerealizarea planurilor anuale, în primul rând din cauza nerealizării unei productivități asemănătoare celor din statele capitaliste. Domnule Ceaușescu, să ne reamintim primele lecții de marxism pe care ni le preda secretarul de celulă Sandu Constantin, când eram amândoi membrii aceleiași celule și când ne arăta prin exemple concrete cum își însușesc capitaliștii o parte din munca proletariatului, pe care nu o plătesc, denumită plusvaloare a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
oponenților politici. A existat apoi acea noapte geroasă de 7 ianuarie a anului 1951, când peste 400 de preoți ortodocși și catolici au fost arestați și trimiși în centrele de anchetă. Era prima etapă a construirii unei societăți în care marxismul avea să devină singura religie autorizată. În februarie 1952, forțele de Securitate au început să deporteze 50.000 de țărani în lagărele de concentrare, deschizându-se astfel calea așa-zisei colectivizări voluntare a agriculturii socialiste. În luna aprilie a aceluiași
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să ferească un intelectual și artist ca Paul de „erotismul” vicios al angajării juvenile. „Nu mă puteam despărți de partid, cum nu se pot despărți unii de femeia vieții lor, curvă, hoață și sperjură. A căzut la femeie, spune poporul. Marxismul practicat din tinerețe devine vițiu. Căzusem la partid, nu mă puteam rupe de această abstracție denumită partid”, mărturisește Belu Zilber, victimă incomparabil mai tragică decât Paul a partidului În care crezuse. Fixația ideologică schizoidă nu bloca, trebuie spus, vibrația artistului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și convențiile, deci și „centrul”, autoritatea spirituală. O autoritate care și-a compromis nu o dată premisele, dacă ne amintim că „dezbaterea intelectuală” europeană, antimodernă și antiiluministă, a produs fascismul, după ce, Într-o altă criză romantică, excesiv raționalistă și simplificatoare, produsese marxismul. Încât, nu este chiar atât de surprinzătoare „trădarea” de care s-au făcut vinovați atâția intelectuali (de la Heidegger la Sartre, de la Celine la Aragon, de la Hamsun la Brecht), fascinați de kitschul nazist, tribal, rasist, retrograd al trecutului mitizat, sau de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prin mai 1964 în fața celularului mare din Aiud, că aveam să-l văd pentru ultima oară. Și mai ales să aibă parte de un sfârșit cutremurător. Trebuie să spun că am fost printre detinuții care nu și puteau închipui că marxism leninismul autohton, când punea ochii pe unul dintre noi, nu-i rezerva alt sfârșit decât, asasinându l. De altminteri, doar încrederea într-un final favorabil Țării Românești m-a împiedicat să fiu sigur că, după ce Nicolae Petrașcu a condus prima
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]