3,668 matches
-
marxistă privind naționalismul și imperialismul. Urmează o trecere în revistă succintă a criticii ortodoxe la adresa marxismului în cadrul relațiilor internaționale și a reabilitării sale din anii 1980, atunci când economia politică și teoria critică ies în prim plan. Secțiunea finală evaluează tradiția marxistă în lumina recentelor evoluții din teoria relațiilor internaționale. Clasă, producție și relații internaționale în lucrările lui Marx Pentru Marx, istoria umană a fost o luptă asiduă pentru satisfacerea nevoilor materiale primare, pentru înțelegerea și îmblânzirea lumii fizice, pentru a ține
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Marx 1977b: 158). Sfârșitul alienării, exploatării și înstrăinării era principala aspirație politică a lui Marx și scopul eforturilor sale de a înțelege legile capitalismului și mișcarea largă a istoriei umane. Aceasta era moștenirea sa de căpătâi pentru gânditorii din tradiția marxistă. Marx credea că rolul istoric al forțelor de producție (tehnologia) și relațiilor de producție (în special împărțirea între aceia care sunt proprietari asupra mijloacelor de producție și aceia care trebuie să muncească pentru a supraviețui) au fost neglijate de mișcarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de niveluri ale solidarității și diversității culturale fără precedent. Acestea erau idei contro-vesate care se ciocneau de ideea socialistă care s-a dezvoltat în Rusia sovietică sub Lenin și Stalin, dar indicau un mod de a construi pornind de la moștenirea marxistă și de reconstrucție a materialismului istoric. Cu toate acestea, apariția marxism-leninismului sovetic însemna că ceea ce Gouldner (1980) catalogase drept anomalii, contradicții și posibilități latente în interiorul tradiției marxiste, erau suprimate în cadrul unui sistem închis, cvasiștiințific de presupuse adevăruri care distrugeau posibilitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Lenin și Stalin, dar indicau un mod de a construi pornind de la moștenirea marxistă și de reconstrucție a materialismului istoric. Cu toate acestea, apariția marxism-leninismului sovetic însemna că ceea ce Gouldner (1980) catalogase drept anomalii, contradicții și posibilități latente în interiorul tradiției marxiste, erau suprimate în cadrul unui sistem închis, cvasiștiințific de presupuse adevăruri care distrugeau posibilitatea creșterii și dezvoltării ulterioare. În această perioadă, din marxism au derivat mai multe idei, după cum observă Anderson (1983), însă literatura marxistă referitoare la naționalism și imperialism de la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contradicții și posibilități latente în interiorul tradiției marxiste, erau suprimate în cadrul unui sistem închis, cvasiștiințific de presupuse adevăruri care distrugeau posibilitatea creșterii și dezvoltării ulterioare. În această perioadă, din marxism au derivat mai multe idei, după cum observă Anderson (1983), însă literatura marxistă referitoare la naționalism și imperialism de la începutul secolului XX a dus mai departe în mod interesant discuția despre globalizarea capitalistă. Naționalism și imperialism Am văzut că Marx și Engels erau interesați cu precădere de modurile de producție, conflictul de clasă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de statele capitaliste dominante. Teoria imperialismului capitalist a fost discreditată din cauza reducționismului său economic însă, în ciuda lipsurilor sale, aceasta privea întrebarea principală despre modul în care comunitățile politice s-au autoizolat în acea perioadă o preocupare inevitabilă, dată fiind asumpția marxistă anterioară că tendința dominantă era aceea de cooperare sporită între proletariatul diferitelor națiuni (Linklater 1990b: Capitolul 4). Teoria imperialismului a dezvoltat analiza lui Marx și a lui Engels asupra relației dintre naționalism și internaționalism, și dintre globalizare și fragmentare. În
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
neobișnuit de ridicate ale globalizării și fragmentării pentru viitorul comunității politice și pentru gradul de solidaritate dintre oameni; și privește modul în care structurile economice și politice naționale și globale afectează viețile grupurilor marginale din societate, cele mai vulnerabile. Scrierile marxiste despre naționalism discutau mai detaliat pe marginea limitelor loialității și comunității. Afirmații recente privind modul în care lumea contemporană este modelată de globalizare și fragmentare își găsesc o paralelă interesantă în gândirea lui Lenin: "Capitalismul în curs de dezvoltare cunoaște
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Pe termen lung, secesiunea națională ar urma să permită dezvoltarea solidarității între diversele proletariate naționale. Această abordare a naționalismului a fost destinată să oprească proletariatul de la fragmentarea în "curente separate naționale" (Stalin 1953: 343, 354). Lenin, ca și numeroși alți marxiști, vedea fragmentarea națională ca pe o consecință inevitabilă a răspândirii globale a capitalismului, însă, spre deosebire de austro-marxiști, ei considerau esențială evitarea unui compromis al socialismului cu naționalismul. Internaționalismul proletar era mult mai important decât crearea comunităților politice multiculturale. Teoriile privind imperialismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
națională ca pe o consecință inevitabilă a răspândirii globale a capitalismului, însă, spre deosebire de austro-marxiști, ei considerau esențială evitarea unui compromis al socialismului cu naționalismul. Internaționalismul proletar era mult mai important decât crearea comunităților politice multiculturale. Teoriile privind imperialismul împărtășeau credința marxistă conform căreia capitalismul era o forță progresistă pentru că urma să aducă dezvoltare industrială și o bază pentru prosperitatea materială a tuturor popoarelor. Asumpția era că modelele capitaliste occidentale și ulterior dezvoltarea de tip socialist urmau să fie imitate de alte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
urmă să se industrializeze (Frank 1964). Ei credeau că despărțirea de economia capitalistă globală era vitală pentru dezvoltarea industrială a periferiei. Teoria sistemului mondial, așa cum a fost elaborată de Wallerstein în anii 1970 și 1980, contesta de asemenea opinia clasică marxistă conform căreia capitalismul aduce dezvoltare industrială la scară globală, cu toate că el susținea că dezvoltarea era posibilă cel puțin în cadrul unora dintre societățile "semi-periferice" (Wallerstein 1979). Teoria dependenței și abordarea în termenii sistemului mondial au fost catalogate drept "neomarxiste" deoarece nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au fost catalogate drept "neomarxiste" deoarece nu consideră că răspândirea capitalismului va aduce dezvoltare industrială regiunilor mai sărace, dar și pentru că au schimbat direcția analizei dinspre relațiile de producție către fenomene precum "schimburile inegale" pe piețele globului (Emmanuel 1972). Teoriile marxiste și neomarxiste privind economia mondială s-au bucurat de cea mai mare vizibilitate în anii 1970 și 1980, însă ele continuă să rămână semnificative în epoca contemporană a inegalităților globale crescânde (Thomas 1999: 428). S-a remarcat în cele de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
s-au bucurat de cea mai mare vizibilitate în anii 1970 și 1980, însă ele continuă să rămână semnificative în epoca contemporană a inegalităților globale crescânde (Thomas 1999: 428). S-a remarcat în cele de mai sus că mai mulți marxiști încadrați în curentul marxist din Lumea a Treia susțineau că proletariatul din lumea industrială este unul din beneficiarii neoimperialismului; ei sprijineau revolta națională a periferiei, mai degrabă decât idealul socialist occidental de internaționalism proletar (Emmanuel 1972). Marxiștii occidentali nu reușeau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cea mai mare vizibilitate în anii 1970 și 1980, însă ele continuă să rămână semnificative în epoca contemporană a inegalităților globale crescânde (Thomas 1999: 428). S-a remarcat în cele de mai sus că mai mulți marxiști încadrați în curentul marxist din Lumea a Treia susțineau că proletariatul din lumea industrială este unul din beneficiarii neoimperialismului; ei sprijineau revolta națională a periferiei, mai degrabă decât idealul socialist occidental de internaționalism proletar (Emmanuel 1972). Marxiștii occidentali nu reușeau să se pună de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că mai mulți marxiști încadrați în curentul marxist din Lumea a Treia susțineau că proletariatul din lumea industrială este unul din beneficiarii neoimperialismului; ei sprijineau revolta națională a periferiei, mai degrabă decât idealul socialist occidental de internaționalism proletar (Emmanuel 1972). Marxiștii occidentali nu reușeau să se pună de acord dacă ar trebui să susțină sau nu mișcările de eliberare națională din societățile aflate în exteriorul spațiului occidental, și mulți dintre ei nu se simțeau deloc în largul lor față de formele de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lor față de formele de politică naționalistă care aveau ca rezultat diluarea angajamentelor intenaționaliste ale marxismului clasic (Warren 1980; Nairn 1981). De importanță capitală aici este faptul că marxismul este o doctrină occidentală care își are rădăcinile în Iluminismul european. Cosmopolitismul marxist s-a dezvoltat în epoca dominației europene în era colonială căreia marxismul îi purta o mare admirație într-un moment în care era rezonabil să presupui că lumea non-europeană avea să devină mai asemănătoare cu Occidentul, în cele mai multe privințe. Ascensiunea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
numeroase guverne și mișcări din exteriorul spațiului occidental au respins fățiș modelele vestice de dezvoltare economică și politică, și multe se opun la ceea ce consideră drept valori occidentale străine și decadente. În acest context, toate formele de cosmopolitism fie ele marxiste sau nu sunt privite cu suspiciune. Principala problemă nu este că marxismul clasic a subestimat importanța naționalismului, statului și geopoliticii, ci, după cum susțin mulți, că a exprimat o viziune determinată cultural asupra lumii, moștenită de la Iluminismul european. Cu toate că marxismul clasic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar trebui să devină, identic cu spațiul occidental modern. Problema este atunci dacă nu cumva proiectul său de emancipare a fost întotdeauna, de fapt, un proiect de dominație și asimilare. Soarta schimbătoare a marxismului în Relațiile Internaționale Să recapitulăm: abordările marxiste privind relațiile internaționale au reflectat procesele care au condus la unificarea economică și socială a rasei umane și au scos în evidență rolul jucat de capitalismul modern în accelerarea acestui proces de dezvoltare. Aspirația sa etică era înlocuirea alienării, exploatării
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
obiective, însă naționalismul în expansiune și pericolul din ce în ce mai mare reprezentat de un război în Europa i-au determinat pe Marx și pe Engels să reconsidere natura drumului spre emancipare universală. De la început și până la analizele mai recente în ceea ce privește inegalitatea globală, marxiștii au fost nevoiți să stabilească dacă globalizarea capitalistă este destinată să pregătească calea pentru internaționalism sau dacă puternicele loialități naționale vor împiedica acest proces. Discuția care urmează, precum și cea din Capitolele 6 și 7, explică modul în care principalele curente
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din Capitolele 6 și 7, explică modul în care principalele curente ale teoriei critice au ajuns să abandoneze "paradigma producției", debarasându-se de credința conform căreia clasa muncitoare este instrumentul privilegiat al schimbării radicale, și să se rupă de viziunea marxistă a unei emancipări universale. Însă, după cum s-a remarcat în cele de mai sus, acest lucru nu înseamnă că studenții la Relații Internaționale nu au nimic de învățat din marxism. Până destul de recent, exista un consens larg în studiul relațiilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tratateze felul în care societățile interacționează între ele, uneori provocând războaie majore. Paradigma producției analiza structura de clasă și conflictul de clasă, mai degrabă decât loialitățile naționale persistente, puterea statului și rivalitatea de ordin geopolitic. Neînțelegerea acestor fenomene însemna că marxiștii s-au înșelat atunci când au considerat globalizarea capitalistă ca preludiu pentru o lume cosmopolită mai pașnică. Ilustrând acest argument, Waltz a susținut că marxiștii nu au reușit să aprecieze implicațiile convingerii că socialismul s-ar putea institui mai întâi în cadrul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
decât loialitățile naționale persistente, puterea statului și rivalitatea de ordin geopolitic. Neînțelegerea acestor fenomene însemna că marxiștii s-au înșelat atunci când au considerat globalizarea capitalistă ca preludiu pentru o lume cosmopolită mai pașnică. Ilustrând acest argument, Waltz a susținut că marxiștii nu au reușit să aprecieze implicațiile convingerii că socialismul s-ar putea institui mai întâi în cadrul unuia sau mai multor state-națiune. Deznodământul acestei așteptări era acela că guvernele vor trebui să-și asigure supraviețuirea națională înainte de a putea spera să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lumii (Waltz 1959). Remarca lui Troțki privind faptul că el va rosti doar proclamații revoluționare în calitate de Comisar al Rusiei pentru Afaceri Externe, înainte de "a închide cu totul prăvălia", a fost adesea citată în sprijinul naivității de care au dat dovadă marxiștii în legătură cu realitățile imuabile din sfera problemelor internaționale. Rapiditatea cu care regimul sovietic a recurs la metode diplomatice tradiționale pentru a-și perpetua existența și securitatea pare să confirme punctul de vedere realist. Lenin a subliniat în 1919 că "trăim nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
precum și războiul dintre China și Vietnam, au fost de asemenea citate ca probe în sprijinul afirmației realiste că politica de putere tradițională avea să supraviețuiască tranziției de la capitalism la socialismul de stat (Kubalkova și Cruickshank 1980; Giddens 1981: 250). Eșecul marxiștilor de a anticipa acest rezultat a constituit, în viziunea realistă, urmarea inevitabilă a teoriei defectuoase a marxismului privind statul. Acesta este un aspect pe care numeroși marxiști l-au admis în anii 1970 și 1980. Se consideră adesea că esența
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
capitalism la socialismul de stat (Kubalkova și Cruickshank 1980; Giddens 1981: 250). Eșecul marxiștilor de a anticipa acest rezultat a constituit, în viziunea realistă, urmarea inevitabilă a teoriei defectuoase a marxismului privind statul. Acesta este un aspect pe care numeroși marxiști l-au admis în anii 1970 și 1980. Se consideră adesea că esența poziției lui Marx poate fi regăsită în observația sa că statul în societatea capitalistă este pur și simplu "comitetul executiv al burgheziei". Asumpția lui era că puterea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că statul în societatea capitalistă este pur și simplu "comitetul executiv al burgheziei". Asumpția lui era că puterea în sfera producției este elementul cheie în ceea ce privește puterea asupra societății în general (Marx și Engels 1977: 223). În anii 1960 și 1970, marxiștii s-au îndepărtat de acest reducționism simplu. Mulți au susținut că statul trebuia să aibă un anumit grad de autonomie față de clasa conducătoare pentru a asigura supraviețuirea capitalismului și pentru a pacifica forțele de clasă subordonate fie prin garantarea accesului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]