3,292 matches
-
Gross care sublinia că "mass-media de tranziție din România se cuvin înțelese în sistemul mai larg al sistemului mediatic post-comunist. S-a putut repede constata că, între celelalte state fost comuniste, România a moștenit cel mai redus, mai primitiv sistem mediatic"2. Din punctul de vedere al conținutului, discursul religios în mass-media are o evoluție. În dialogul purtat cu teleastul Titi Dincă în mai 2007, pe tema evoluției comunicării teologice în spațiul media, Domnia sa opina: "Limbajul a trecut de la un limbaj
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
negativează imaginea sacrului în general și, ipso facto, a Bisericii Ortodoxe. Echidistanța a fost păstrată doar de postul public de televiziune, cel care, în perioada 1989-2011, a evoluat în comunicarea religioasă de la discursul de tip catehetic, la cel de tip mediatic, redacția "Universul Credinței" fiind astăzi rezultatul unui demers comun al Bisericii și al Televiziunii Române. Temelia unei redacții care să producă emisiuni urmând să satisfacă aspirația spre sacralitate a românilor s-a pus în zilele imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
foarte bine direcția discursivă de analiză a TVR cu noile curente comerciale de dezbatere. Revenind la demersul Televiziunii Publice de recuperare a discursului religios, direcția analitică de la începuturile discursului religios din TVR avea să aducă doi vectori pe linia discursivității mediatice: multiconfesionalul (pluralism religios) și dialogul (în sensul deschiderii, mai ales în cazul spinoasei relații cu greco-catolicii). Pe parcursul primului an post-comunist a existat o adevărată infuzie de materiale documentare și nu numai, iar cei doi vectori amintiți (multiconfesional și dialog) au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
n.n. curate), unitate de cuget și simțiri, vom păși cu mult curaj, îndeplinindu-le pe toate cu zel". De altfel nu doar acel prim discurs al Patriarhului într-o nouă eră istorică este tributar clișeelor vocabularului comunist. Discursul politic, cel mediatic, întreg spectrul discursiv românesc din primii ani postdecembriști a rămas prizonier al limbajului de lemn care eliminase din vocabularul românilor expresiile cu conținut religios și repopulase limba română cu formulări stereotipe, dictate de ideologia marxist-leninistă. Nu este străină nici folosirea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
acest aspect al libertății întrucât, datorită frustrărilor sociale acumulate, libertatea de expresie va fi dusă la extrem și va antrena discuții virulente legate, spre exemplu, de prezența icoanelor în școli. Nu doar libertatea religioasă a fost printre punctele-cheie ale discursului mediatic post-decembrist, ci însăși libertatea presei va fi un subiect viu discutat până ce mecanismul funcționării relației angajat-angajator va duce la direcționarea opțiunilor scriiturii mediatice, deci la anularea unei prese libere dorită de jurnaliștii primelor tiraje post-decembriste. O presă democratică, liberă nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
spre exemplu, de prezența icoanelor în școli. Nu doar libertatea religioasă a fost printre punctele-cheie ale discursului mediatic post-decembrist, ci însăși libertatea presei va fi un subiect viu discutat până ce mecanismul funcționării relației angajat-angajator va duce la direcționarea opțiunilor scriiturii mediatice, deci la anularea unei prese libere dorită de jurnaliștii primelor tiraje post-decembriste. O presă democratică, liberă nu trebuie să aștepte ordine, indicații de sus. O presă liberă trebuie să formeze oameni liberi, să chestioneze guvernul 73. Din perspectiva discursului religios
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de fenomenul de contestare a prezenței religioase în spațiul public decât de opera socială a Bisericii, care există în mod real, aducând mare ajutor celor copleșiți de nevoi. Marile sărbători religioase, ocazie pentru fețele politice de a intra în contact mediatic cu fețele bisericești, folclorul bisericesc sau derapajele nefericite, gen "Tanacu", interesează mai mult decât esențialul încarnat de Biserică. În al doilea rând, mediatizarea forțată a unei biserici care pierduse obiceiul de a fi prezentă în spațiul public a avut ca
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
esențialul încarnat de Biserică. În al doilea rând, mediatizarea forțată a unei biserici care pierduse obiceiul de a fi prezentă în spațiul public a avut ca rezultat o "deteritorializare" a imaginii acesteia, precum și o "dereglare" îngrijorătoare a prezenței în spațiul mediatic"76. Evolutiv, în sfertul de veac care a trecut de la schimbarea regimului, am asistat la o schimbare discursivă ce și-a pus amprenta asupra percepției instituției Bisericii Ortodoxe la nivel național. Dacă în primii cinci ani se poate vorbi despre
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
îl au în societatea românească, ea însăși având un curs și discurs schimbat substanțial în ultimi 22 de ani. În Declarația finală a participanților la prima întâlnire națională a jurnaliștilor din presa bisericeasca 80 se precizează următoarele caracteristici ale discursului mediatic al Bisericii: "Mesajul jurnalisticii bisericești se constituie din adevărurile de credință ale Bisericii, aplicate în societate. Maniera în care acest mesaj este prezentat în presa bisericească nu se ridică întotdeauna la standardele de calitate cerute de un jurnalism eficient misionar
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a început nebunia". "Brusc, adaugă Dobre, Teoctist a devenit un Dumnezeu pe pământ, de parcă România nu a fost conștientă pe vremea când el trăia de amploarea personalității sale. S-a recreat personajul Patriarhului și s-a ajuns la o boceală mediatică. Care mai de care s-a întrecut să spună ce personalitate colosală și ce om cu har a fost. Nu mai știi cine a fost Patriarhul. Sporadic, în diferite editoriale, mai găseai că au fost și diverse suspiciuni care au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mișcările milenariste precum Martorii lui Iehova. La o simplă căutare pe Google, veți descoperi peste 2,5 milioane de pagini de Internet dedicate acestei teme158. Deși discursul apocaliptic este unul de sine stătător, el poate fi încadrat în tipologia discursului mediatic religios prin prisma efectului pe care îl are în rândul oamenilor. Adepți ai unei religii sau nu, mulți dintre cei care iau contact cu ideile propagate de diferitele mișcări apocaliptice, devin mai religioși. i. Comercialul religios în discursul jurnalistic Deși
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
involuntar la o repetare mentală sau la o perturbare a rugăciunii, care de multe ori este de nedorit, desacralizând astfel gestul ritual al rugăciunii. IV. NOILE MEDIA ȘI VALOAREA LOR MISIONARĂ " Ceea ce contează este să vedem în omnipotența obsedantă a mediaticului un adevărat simptom de criză. În procesul destul de van pe care democrația îl instruiește neîncetat împotriva mass-media, propriul său proces și propria sa prăbușire sunt în joc"1. J.-C. Gillebaud O primă recunoaștere a valorii misionare a mass-media o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a demitizat în Tentația lui Isus, părea un pariu aproape imposibil de câștigat. Trebuia născocit ceva, ceva care să acroșeze atenția planetei. Și pentru că în ziua de astăzi orice scenariu a devenit posibil, eu una înclin să cred că uraganul mediatic care a precedat apariția pe ecrane a superproducției lui Mel Gibson a fost declanșat cu bună știință, după toate regulile publicității. Și și-a atins pe deplin ținta. Filmul a spulberat toate recordurile de încasări. Chiar dacă, paradoxal, nu ni-l
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ceva prețios, dar eu nu vă pot spune decât atât: Rugați-vă și veți fi mântuiți!". Acest discurs interior al rugăciunii face ca omul să nu fie afectat de ceea ce Ion Stavre numea "bombardament media". "Publicul este supus unui bombardament mediatic neîncetat. Studiul efectelor cognitive la nivel social, pe termen lung, a arătat că mass-media și în special audiovizualul pun în centrul atenției publice problemele sociale, unele aspecte fiind lăsate în umbră sau chiar ignorate. Preferința pentru subiecte emoționale, care oferă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
comunității internaționale o adevărată imagine, admirabil dirijată de altminteri, asupra Belgradului, după cum folosirea unui arsenal specific anticatolic împotriva Zagrebului și Liublianei a fost foarte bine dirijată de la Belgrad, a creat o teribilă cezură și o teribilă prăpastie care, de la nivelul mediatic a trecut la nivelul politic, la nivelul parlamentar și apoi a prins foarte mult în masele fostei Iugoslavii, care, trebuie să vă spun, în 1991 erau încă departe de a se afla în ceea ce privește conștința etnică și religioasă, în starea în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
s-au aplecat cu predilecție asupra binomului PREȘEDINTE-PREMIER. [CASE#374 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraphs:7 Sentence:2] Disputa este dusă fără prea multe menajamente, în nota caracteristică a "balcanismului" politicii românești. Având în vedere calitatea actorilor politici și contextul mediatic îndoielnic al scenei politice, credem că mai avem mult de așteptat până să putem vorbi de o clasă politică precum "gazonul englezesc" și pe meleagurile mioritice. Oricum, mass-media a avut din nou o foarte bună sursă de a umple paginile
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Gardianul Variable:DOCUMENT Paragraph:1] Dincolo de aceste luări de poziții opuse ale presei scrise, analiza a surprins rolul jucat de mass-media, de amplificare a impactului social al demisiei Ministrului Educației și Cercetării. Iată un pasaj semnificativ: De la plecarea cu tam-tam mediatic din executiv a lui MICLEA au început și fierberile sindicale ale profesorilor. [CASE#10 ZIARE:Adevărul Variable:DOCUMENT Paragraphs:18 Sentence:1] Logica acestui scurt mesaj poate fi următoarea: producerea unui EVENIMENT (demisia) reprezintă un SUBIECT de interes pentru MEDIA
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Logica acestui scurt mesaj poate fi următoarea: producerea unui EVENIMENT (demisia) reprezintă un SUBIECT de interes pentru MEDIA, care devine MESAJ POLITIZAT pentru AUDIENȚĂ și declanșează REACȚIA opiniei publice, în mod deosebit a celor afectați nemijlocit, PROFESORII. În plus, "tam-tam-ul mediatic" caracteristic modului în care mass-media comunică opiniei publice multe din mesajele sale, a avut o influență semnificativă în audiență. "Surle și tobe" însoțesc o mulțime de evenimente din societatea românească, cu deosebire cele din viața politică, așa că putem vorbi, în
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 Seria: ȘTIINȚELE COMUNICĂRII (selectiv) • Comunicarea (ed. a II-a), Denis McQuail • Comunicarea, Lucien Sfez • Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard • Comunicarea politică, Jacques Gerstlé • Comunicarea publică, Pierre Zémor • Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu • Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Mediatizarea discursului
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la un model aflat la origini și identificarea originilor cu perfecțiunea au asigurat modelului o mare rezistență în timp, astfel încât și astăzi se poate vorbi de coliziunea dintre exigențele acestuia și presiunile noului model, care a câștigat bătălia în spațiul mediatic (chiar spațiul public) și este pe cale să o câștige și pe aceea din cadrul sistemului educațional; perenitatea modelului este asigurată de perpetuarea ideii de participare: dacă modelul, adevărul, excelența se află la origini, înseamnă că îndepărtarea în timp de origini aduce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
catedralele consumului"; din acest punct de vedere, televiziunea reprezintă, în același timp, un canal de difuziune a ceea ce Gilles Lipovetski a numit "violența imaginilor fericirii consumiste" și care, demonstrează Judith Lozar, generează agresivitate într-o măsură mai mare decât violența mediatică: "Nu atât [...] imaginile violente îi incită la violență, cât distanța dintre realitate și ceea ce apare ca model ideal, prăpastia dintre îndemnul la consum și absența reală a acestuia". (apud Lipovetsky, 2007, p. 169). "Tradiția" și "modelele" transmise prin intermediul televiziunii încurajează
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
public. Imaginea a ajuns mai tare ca realitatea (o banalitate postmodernă, dar din acest motiv, nu mai puțin adevărată), publicitatea a ajuns să conteze mai mult decât lucrul pe care este plătită să-l vândă, iar în acest context, spațiul mediatic a devenit singurul care contează, care trasează granițele dintre adevăr și fals, dintre bine și rău, dintre convenabil și neconvenabil, dintre frumos și urât. Publicitatea funcționează structural prin crearea de stimuli supernormali, în încercarea disperată de a diferenția produse cvasi-identice
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
viața în sala de clasă, pot chiar produce, pe termen scurt, o suprastimulare, dar nu credem că va câștiga partida cu influențele exercitate de cultura pop. Ca atare, credem că rămâne în continuare de rezolvat problema exilului valorilor în spațiul mediatic, doar de dragul obținerii pluralismului; pluralismul este un lucru bun, dar proiectele media nu vizează intenții în plan educațional, vizează doar scopuri în plan comercial și economic; în acest sens, putem vorbi de o intenție mult mai centralizată decât a fost
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sau, dimpotrivă, acceptarea și bunăvoința față de celălalt, iar alteori de a proiecta propriile noastre neîmpliniri. Mai mult decât atât, este important de subliniat faptul că, la fel ca și reprezentările sociale, stereotipurile sunt generate, susținute și menținute de comunicarea socială, mediatică, dar și de literatură și artă. Multiplicarea lor în diferite medii le conferă autenticitate și le dă continuitate într-o lume dominată de o avalanșă de mesaje 547. Fiind dependente de comunicare, stereotipurile sunt strâns legate de problematica limbajului, care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comunităților pe harta unui guvern local, continuu deschisă la redefinire de câte ori guvernul central sau politica economică o cer." (Strain, M., 199517) Această concepție simplistă și atomistă asupra omului și societății demonstrează o fondare convenabilă pentru modificarea formelor și structurilor mediatice dintre individ și autoritatea centrală care devine tot mai puternică și mai restrictivă. Este un proces latent de extindere a dominării ce antrenează subordonarea individului și a localității sale normelor și voinței centrului. O altă categorie de argumente vizează aspectele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]