4,697 matches
-
Stihuri > Reflectii > REFLECȚII DE TOAMNĂ Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-a trecut vara,au apărut norii, Curcubeie de frunze valsează în ploaie, Mi-e toamnă și îmi pleacă cocorii, Melancolia plutește prin odaie. E vremea de reflecție și căutare... Mi-e toamnă și mă duce nostalgia, Înspre seninul zilelor cu soare Din vremea când zoream copilăria. Și după fluturi zburdam de fericire, Și ascultam povești în fiecare seară, Când părinții
REFLECȚII DE TOAMNĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373899_a_375228]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Nu te iubeam, toamna, căci nu te-nțelegeam Plângea în mine durerea-ți frunzelor căzute, Dar astăzi văd, ciudat, ca ele-și săruta cu iubire Pământul, dansul lor profetic îl privesc la geam. A disparut melancolia, oare unde s-o fi dus, Mi-a luat-o vântul în mângâierea lui albastră Of, cât ești de frumoasă toamnă celesta Pentru prima dată, cântec de bucurie mi-ai adus! Pleiada de culori ce ochii mi-i încântă E
NU TE IUBEAM, TOAMNĂ ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373967_a_375296]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MELANCOLIE NEAGRĂ Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017 Toate Articolele Autorului Să cucerim o speranță, am spus, apoi voi inventa morile de vânt. Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apus și colindă cu ploile
MELANCOLIE NEAGRĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374127_a_375456]
-
consolare ung rănile cu sare. Cei care au visat cel mai mult sunt cei ce au suferit mai mult, fiecare cu muntele și stânca ce urcă împinsă spre creasta de muncă și... ? Tăcerea țipă iar durerea speră. Tăcere! Referință Bibliografică: Melancolie neagră / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
MELANCOLIE NEAGRĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374127_a_375456]
-
nu știm unde vom ajunge Sărutul tău să-mi fie bilet spre fericiri salivate Și ce dacă lumea ne va taxa visele? Noi vom converge Ca două trenuri, spre gara cu felinare luminate de păcate. Printre bagaje, strecoară-mi metafora melancoliei Când tu nu ești, să o așez pe file mototolite de durere Poemele scuturate de stele să-mi spună că tu vrei Să ne ținem de mână pe Calea Lactee, noi, două emisfere. Referință Bibliografică: Eu pe un peron, tu pe
EU PE UN PERON, TU PE UN ALTUL... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375394_a_376723]
-
Și în fond,,sincer, spune tu, ce câștigi dacă iubești? Poftim să zicem că o iubești și ea,,,,Doamne Ajută, te iubește și ea,cum faceți? Ce faceți ? ce câștigați? Cum vă găsiți? Cum vă întâlniți ? Noaptea,,în borcanul cu melancolii? i-a zi ? Câștigăm iubire ! Iubirea este singurul păcat cinstit de pe pământ ! Iubirea este singura valoare intrisecă, doar ea îți poate da totul și doar ea ți-l poate lua înapoi. Dacă vom fi acceptați de legile ei, ne vom
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375446_a_376775]
-
fie anchilozată în trecutul durerilor dorind să ia totul de la capăt ca și cum viața ei abia acum începe astăzi vreau să fiu femeia asfaltului plouat de speranțe încolăcită pe trunchiul copacului dezbrăcat de el însuși coagulată pe cerul înnegurat de corbii melancoliei o femeie singură și tăcută în așteptare astăzi vreau să nu fiu o duminică a vieții 21 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Vreau astăzi să fiu femeia care... / Liliana Ghiță Boian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21
VREAU ASTĂZI SĂ FIU FEMEIA CARE... de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375632_a_376961]
-
prea mare tentația de a mă face înțeleasă. “Chiar asta a fost toată povestea? Nu ți-e dor de mine?” a venit următorul mesaj, fără ca să apuc să-i răspund la cel precedent. Mi se încețoșase privirea de lacrimi, iar melancolia pusese stăpânire pe mine. Prin fereastra larg deschisă auzeam ciripitul păsărelelor cuibărite în teiul de la fereastra mea, însă părea că vine de foarte departe, așa de singură mă simțeam, izolată în gândurile mele triste. Mi-aminteam vremea când așteptam cu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
RENAȘTEREA SPERANȚEI Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a rămas floarea iubirii! Să ducă în primăvară, speranța vieții de mâine. Iubirea de-a-nflori iară, cu muguri în noi destine
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
se mănâncă iată ieri am mâncat o ciorbă doar de stele ce dulce-i viața asta blestemată când binele se ține vai de rele Ieri am mâncat o ciorbă doar de stele amar e untul paradisului pierdut întins pe felia melancoliilor mele eu îl halesc sărut după sărut Ce dulce-i untul paradisului pierdut amară-i viața asta minunată destinu-i parcă surdomut și tot ce zboară se mănâncă iată Ieri am mâncat o ciorbă vai de stele din viitorul amintirii mele
PROVERBIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372007_a_373336]
-
smuls clipele de mâine, Le-am brodat în decolteu, Unde nu așteaptă nimeni, Zăbovește Dumnezeu.” (Am dat orele în leagăn ) Tatiana Scurtu Munteanu, abordează poezia cu ajutorul metricii și prozodiei tradiționale, toate în favoarea ritmului.Modernitatea poeziilor este rezultatul unei stări de melancolie a fericirii bazându-se pe “amintire”, poezia din acest volum se autodefinește deci ca rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
celor ce pun în versuri , versetele lichide ale vieții sau cronosului, aș pleda pentru două categorii: poetul nocturn, dionisiac, ce ține mereu de zgărduță diurnul ca mască devoratoare de rutină, pretextul vital revitalizării eterne și poetul apolinic ce vede arpegiile melancoliei și euforiei pseudofuneste concomitent pe care se moșmondește constant a le transforma în vis. Poetul e un totem de sorginte psihedelică, între moarte și vis. Data viitoare când vedeți un cofrag de ouă, căutați să vedeți emoția lăuntrică a unui
CUM ARATĂ INTERIORUL UNUI POET? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372384_a_373713]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > CHIAR...LA DISTANȚĂ... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Umblând prin ziuă ca în noapte, Vine seara nesocotită ca-n șoapte, Insesizabil aduce melancolia înserată, Pretabil dezvelește iubirea neuitată... Mi-aduce aminte din ce n-am uitat, Ce-i în suflet cu note roșii încrustat, Încins cu o roșie și adâncă înfierare, Închisă-n inimă o ajută să zboare! Ce-au uitat ochii, în
CHIAR...LA DISTANŢĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372418_a_373747]
-
mai apoi, lângă vuietul mării, la Constanța, după care, în Țara Soarelui Răsare, unde are o fiică și un nepot, distinsa doamnă Floarea Cărbune consideră că a venit vremea ca, elegant, de pe coperta unei cărți și din amurgul vieții, cu melancolie și împăcare, să privească în zarea trecutului , dar și a viitorului , împărtășindu-ne din experiența de viață câștigată din plin și oferită nouă prin:”GÂNDURI ÎN AMURG/Petale de Lumină”, Editura Rafet, Râmnicu- Sărat , 2014, pe coperta IV având considerații
GÂNDURI ÎN AMURG-PREZENTARE CARTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372804_a_374133]
-
încalce, așa cum ploaia, soarele, luna erau forme neînțelese de existență trebuincioase dezvoltării lor firești. Ploaia era un fenomen cu triplă semnificație și producea modificarea a trei stări principale ale vieții: cea de veghe, care ducea la somn, cea de întristare (melancolie), care aducea lacrimi și deznădejde și cea de bucurie, a abundenței recoltelor (a hranei). Spiritual, ploaia era și imaginea reîntoarcerii lumii la începuturi, la acea circumstanță a haosului, o continuă remodelare a rosturilor existențiale, după cum iluzia unei ordini putea fi
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MELANCOLIE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Stau de vorbă cu un gând prin mine mai răscolesc; Mi-aud sufletul oftând, de tăceri când mă lovesc! Murmurând printre bătăi, inima mă dojenește
MELANCOLIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372913_a_374242]
-
de tăceri când mă lovesc! Murmurând printre bătăi, inima mă dojenește; Că m-ascund prin vâlvătăi, și nu simt că mă trăiește! * Stând de vorbă cu-al meu gând singurul care mă scrie; M-am restrâns într-un cuvânt, versuind melancolie! Referință Bibliografică: Melancolie / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MELANCOLIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372913_a_374242]
-
mă lovesc! Murmurând printre bătăi, inima mă dojenește; Că m-ascund prin vâlvătăi, și nu simt că mă trăiește! * Stând de vorbă cu-al meu gând singurul care mă scrie; M-am restrâns într-un cuvânt, versuind melancolie! Referință Bibliografică: Melancolie / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MELANCOLIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372913_a_374242]
-
se ivesc``. Lia Ruse are simțul esteticului dezvoltat în metafore ce sugerează coloristica autumnală -cuvântul ``pâlpâind``- are efect vizual ce reliefează simfonia de culori;... epitetul plastic ``scămoasă e lumina`` accentuează atmosfera liniștită ( Septembrie coboară). În general, predomină personificarea însoțită de melancolie : ``Și soarelui îi cresc genele prea lungi/ Cum scurtează ziua treptat, alt cuțit/ Frunzele se clatină, Tu știi,... ca atunci... Tu știi). Orice amănunt al decorului evocă o clipă de iubire. Delicată, sfioasă, zâmbind amintirilor, atinge tema iubirii prin confesiune
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
disimulează-``. În plenitudinea trăită de fiorul artei: ``Tandră, clipa se prinde-n poezie, Ritmuri râd în sânge, tremură o floare...`` (Frig îmbătrânit). Introspecția amplifică viziunea poetei, versul devine prelungit ecou al unei stări afective din care transpar sensibilitatea, regretul, armonia, melancolia. Este de remarcat perseverența în șlefuirea imaginii poetice folosind de cele mai multe ori incantația versului. Lirica Liei Ruse permite o detașare într-un univers în care descoperim satisfacția estetică, reveria și neliniștea transpuse în formule originale. Renata Alexe Pitești, România, 3
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
care nu ne-ar zdrobi ? Viitorul ne așteaptă ca să ne sacrifice. Spiritul nu mai înregistrează decât ruptura existenței, iar simțurile nu mai vibrează decât la pânda răului. Iată de ce, majoritatea suntem nefericiți!... Pentru că suntem prea raționali... În afara câtorva exemple de melancolie copleșitoare , oamenii nu sunt decât paiațe umplute cu globule roșii ce zămislesc istoria și strâmbăturile ei. Când apologeți ai nefericirii, facem din ea agentul și substanța devenirii, ne scăldăm în limpezimea destinului hărăzit, într-o auroră de dezastre. Dar, când
CE ESTE FERICIREA ¬… UN PASIONAT NEGATIV, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371110_a_372439]
-
înțelegerea unui moment scapă printre degete adevărul și rămânem cu iluzia că am înțeles ceva din viață. durerea ne-a rămas ca o amprentă pe retină. mi-am dat seama cât de puțini rămânem chiar atunci când ne numărăm anii cu melancolie. mici cu vise mari. un contrast amețitor. Referință Bibliografică: să mori în rând cu îngerii / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dorina Șișu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂ MORI ÎN RÂND CU ÎNGERII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371130_a_372459]
-
o vede dobrogeanul îndrăgostit incurabil, căci atunci când iubești pe cineva și îl pierzi, îl cauți mereu. Marea este o atracție, iar noi, cei din alte părți ale țării, nu-i rezistăm, și o căutăm mereu. Știm că de acolo pornește melancolia. Dar, tot de acolo, pornește și zbuciumul valurilor. Sufletul domnului Stan este unul zbuciumat. Lectura paginilor de dragoste este inedită și autorul încearcă să ne descrie lupta sa cu destinul implacabil, care ne demonstrează că în viața oricui se întâmplă
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]
-
măruntă Prin tavanul coșcovit, pereții S-au lăsat din zbor pe zid ereții, Speriindu-mi liniștea căruntă Mi-a intrat singurătatea-n oase Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene pântecoase Și plouă cu melancolie Că nici o nuntă nu se face În hanul meu de-un veac încoace Și toată lumea e pustie E mort de mult orice alai Că doarme orice zurbagiu Și nu mai vin căruți cu cai Și căruțași după rachiu ... Referință Bibliografică
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU BUZELOR Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU BUZELOR Privesc, de veacuri, în ochii Madonei și nu-i înțeleg nici mirarea, nici melancolia - privesc, de o viață, în ochii Grădinarului și nu-i înțeleg nici grabă, nici iluzia - privesc, de o clipă, în ochii Groparului și nu-i înțeleg nici împlinirea, nici filozofia - privesc, de o veșnicie, în ochii Euclidului și nu înțeleg
ELOGIU BUZELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371246_a_372575]