82,422 matches
-
își hotărî singur soarta fără nici un amestec din afară și, potrivit Cartei, să acționeze cu toată fermitatea pentru prevenirea și curmarea actelor de agresiune sau a oricăror alte acțiuni care ar primejdui pacea și securitatea internațională" și a chemat statele membre să acționeze în acest sens. Ca urmare a inițiativei românești, a fost creat Comitetul pentru Carta O.N.U., care a dobândit statutul de organ subsidiar permanent al Adunării generale, și a fost antamat un proces de ample dezbateri privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și Siria, a fost numit ambasador la Damasc, cu misiunea de a realiza normalizarea dorită a raporturilor româno-siriene, afectate de menținerea, de către România, a relațiilor diplomatice cu Israelul și chiar ridicarea lor la rang de ambasadă, contrar poziției celorlalte state membre ale Tratatului de la Varșovia, care au rupt relațiile cu Israelul. Printr-o activitate de relații caracterizată prin tact și argumente judicioase, desfășurată pe lângă factori de decizie politică a țării de reședință, a reușit ca, treptat, să fie înțeleasă poziția României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Instituțional". În anii 2002-2005, a predat un curs de "Protocol și ceremonial diplomatic" la Academia Diplomatică, având și calitatea de membru al Senatului acestei instituții de învățământ postuniversitar. Alte activități În 2002, a fondat Asociația Română de Protocol (în prezent membră a Organizației Internaționale de Ceremonial și Protocol O.I.C.P. cu sediul la Madrid), fiind și președinte al acestei asociații. În 2007, a fost ales vicepreședinte al O.I.C.P. Vicepreședinte al Societății de Prietenie România Africa. Membru fondator al Asociației Române
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ca reprezentant al României în Comitetul Înalților Funcționari al C.E.M.N., Nicolae Micu a acționat ca factor de apropiere a pozițiilor și de înțelegere între membrii acestui for. Astfel, el a contribuit substanțial la organizarea reuniunii miniștrilor Afacerilor Externe ai țărilor membre ale C.E.M.N. și a Forumului Economic al C.E.M.N. de la București (aprilie 1996), elaborarea Cartei Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră și a Agendei Economice a O.C.E.M.N., precum și la crearea Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre și a Centrului Internațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
internațională a tinerilor diplomați cu tema "Interesul național și responsabilitatea internațională" (30 iulie 9 august 1958, Clarens, Elveția); Sesiunea Adunării generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (F.A.O) Roma 1960, prilej cu care România a fost primită membră a acestei organizații; Conferința Internațională pentru protecția artiștilor, interpreților executori și producătorilor de fonograme și organismelor de radiodifuziune (Roma 1961); Conferința internațională pentru Tineret organizată în cadrul U.N.E.S.C.O (Grenoble, Franța 1964); Congresul Mondial al miniștrilor de educație pentru lichidarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
delegațiilor respective, la negocierea documentelor oficiale semnate sau adoptate. În calitate de director adjunct și director al Direcției Relațiilor Culturale, a negociat și semnat primele programe și acorduri de colaborare culturală postbelică cu Franța, Italia, Anglia, Irak, Cuba, respectiv, cu țările socialiste membre ale Tratatului de la Varșovia. Stabilirea de către România, la 31 ianuarie 1967, a relațiilor diplomatice cu Republica Federală a Germaniei a marcat o etapă nouă în relațiile Est Vest. Realizarea acestui demers diplomatic de către conducerea României din acea perioadă a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
erau negociate și adoptate în proporție de 80-90%. Prin negocieri oficiale și contacte personale cu șeful delegației U.R.S.S., ambasadorul L. Mendeleevici diplomat versat și cu mare experiență, se ajunsese la situații în care, din cele șapte delegații ale statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, deciziile erau adoptate, practic, de delegația română și de cea sovietică, fiind luate foarte puțin, în considerare, sugestiile și propunerile celorlalte delegații. Cu prilejul unor negocieri care au avut loc în cadrul Tratatului de la Varșovia în legătura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
celelalte cinci delegații, privind extinderea activității acestui Tratat pe o perioadă de 20 de ani. El a sugerat o perioadă de 5 ani; ca răspuns la propunerea delegației române, șeful delegației U.R.S.S., sprijinit de celelalte cinci delegații ale statelor membre, a atacat pe șeful delegației române de experți, calificându-l pe acesta ca "dușman al socialismului, colaborator al statelor membre N.A.T.O., susținător al imperialismului", aducând și alte acuzații României. Răspunzând acestor incriminări, șeful delegației române a afirmat că asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de 5 ani; ca răspuns la propunerea delegației române, șeful delegației U.R.S.S., sprijinit de celelalte cinci delegații ale statelor membre, a atacat pe șeful delegației române de experți, calificându-l pe acesta ca "dușman al socialismului, colaborator al statelor membre N.A.T.O., susținător al imperialismului", aducând și alte acuzații României. Răspunzând acestor incriminări, șeful delegației române a afirmat că asemenea acuzații se potrivesc celor ce își permit să atace România și a părăsit reuniunea împreună cu delegația română. Acesta a informat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
În noiembrie 1989, în fața Ambasadei României la Moscova, a avut loc o demonstrație antiCeaușescu. Pe una din pancarde era scris "Pinochet a plecat, dar tu, Ceaușescule, ce ai de gând?". După întâlnirea de la Malta dintre Gorbaciov și Reagan, conducătorii țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia au fost invitați la Moscova pentru a fi informați despre conținutul convorbirilor sovieto-americane. Din informațiile avute, reuniunea s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată, în principal pe fondul neîntelegerilor dintre Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov. Intâlnirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ECO RIO 1992 și altele. A fost membru al delegației române la primele negocieri cu partea sovietică pentru delimitarea frontierei maritime și a platoului continental în Marea Neagră în anii '60 ai secolului trecut; a luat parte la reuniunile delegațiilor statelor membre la colaborarea nucleară (Dubna), sau la cele privind cercetarea spațiului cosmic; de asemenea, a fost membru al delegației României la reuniunea O.S.C.E. de la Belgrad (oct. 1977 martie 1978). Activitatea în U.R.S.S. a fost marcată de studierea, înțelegerea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
strânsă în sânul celor două blocuri, între delegațiile U.R.S.S. și S.U.A.; fiecare bloc avea purtător de cuvânt, iar România era "a treia parte" la negocieri. La reuniunile plenare săptămânale lua cuvântul câte un membru al unei delegații din țările membre N.A.T.O. și altul din țările membre ale Tratatului de la Varșovia. Din când în când, lua cuvântul și un membru al delegației României. Discuțiile substanțiale și armonizarea pozițiilor se făceau în întâlniri bilaterale, în special între delegațiile S.U.A. și U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la N.A.T.O. ai țărilor membre; participarea la o serie de reuniuni la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor N.A.T.O., începând cu reuniunea Consiliului N.A.T.O. la care a fost creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică, un parteneriat între țările membre N.A.T.O. și țările foste membre ale Tratatului de la Varșovia. Au fost organizate vizite la sediul N.A.T.O. ale primului ministru român și ale ministrului de externe, Adrian Năstase, precum și două vizite în România ale Secretarului general al N.A.T.O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
participarea la o serie de reuniuni la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor N.A.T.O., începând cu reuniunea Consiliului N.A.T.O. la care a fost creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică, un parteneriat între țările membre N.A.T.O. și țările foste membre ale Tratatului de la Varșovia. Au fost organizate vizite la sediul N.A.T.O. ale primului ministru român și ale ministrului de externe, Adrian Năstase, precum și două vizite în România ale Secretarului general al N.A.T.O., Manfred Worner, care devenise un mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de pregătire a primei vizite a secretarului general al N.A.T.O. la București și la crearea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (C.O.C.O.N.A.), forum de dialog, consultare și cooperare în domeniul politic, militar, economic, științific ș.a. între țările membre N.A.T.O. și majoritatea țărilor foste membre ale Tratatului de la Varșovia (total 16 + 22), evenimente care au însemnat deschiderea unei etape noi în relațiile între România și N.A.T.O. A contribuit la realizarea de contacte permanente, între reprezentanți ai conducerii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
general al N.A.T.O. la București și la crearea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (C.O.C.O.N.A.), forum de dialog, consultare și cooperare în domeniul politic, militar, economic, științific ș.a. între țările membre N.A.T.O. și majoritatea țărilor foste membre ale Tratatului de la Varșovia (total 16 + 22), evenimente care au însemnat deschiderea unei etape noi în relațiile între România și N.A.T.O. A contribuit la realizarea de contacte permanente, între reprezentanți ai conducerii instituțiilor române de resort și asistenții secretarului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
concurs, obține definitiv gradul de Consilier și este numit șeful misiunii diplomatice din Nicosia, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i., unde a lucrat până în septembrie 1993. Reîntors în Centrala M.A.E., a fost numit șef de birou la Direcția Țări Membre U.E., A.E.L.S. și N.A.T.O., coordonând țările latine din Europa. După realizarea vizitei oficiale, în România, a lui Felipe Gonzales, premierul Spaniei, a fost numit directorul Direcției Relații cu Republica Moldova. În noiembrie 1996, a fost numit Ambasador Extraordinar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la sesiunea specială a Adunării generale din 1988, care a dezbătut subiectul de însemnătate majoră privind " Relația dintre dezarmare și dezvoltare". La această sesiune, a promovat memorandumul " Dezarmarea pentru dezvoltare" distribuit în cadrul Adunării generale de România, împreună cu alte zece țări membre ale organizației. Pe perioada misiunii sale la O.N.U., a fost vicepreședinte al Comitetului pentru folosirea spațiului extraatmosferic în scopuri pașnice. Intervențiile sale la sesiunile respective sunt publicate integral în procesele-verbale ale Adunării generale. Prin conținutul intervențiilor, s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prin urmare, în concordanță cu pozițiile diplomatice române promovate consecvent după războiul arabo-palestinian din 1967. Privind securitatea internațională, Ambasadorul a desfășurat personal multiple acțiuni în cadrul sesiunilor Adunării generale, al comisiilor și comitetelor acesteia, precum și în discuțiile directe cu reprezentanții statelor membre O.N.U. Un moment special s-a produs când delegația U.R.S.S. a propus să introducă în activitățile O.N.U. un memorandum și o rezoluție proprie consacrată securității internaționale. Venise atunci la New York președintele sovietic Mihail Gorbaciov, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
reuniunii la vârf a țărilor N.A.T.O. de la Madrid din 1997, în cadrul Alianței era recunoscut faptul că, din punctul de vedere al armatei, România era pregătită să fie admisă în N.A.T.O. Cu toate acestea, țara noastră nu a devenit membră a alianței datorită unor conjuncturi politice. În ce privește încrederea populației, este de menționat că armata s-a aflat constant pe locul doi, după Biserica ortodoxă romană. Cât timp a condus Ministerul Apărării Naționale, armata nu a fost în centrul vreunui scandal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la pregătirea și desfășurarea vizitei la nivel înalt a președintelui României la Rabat, în 1991. A informat operativ conducerea Ministerului de Externe al țării noastre despre elementele semnificative cu caracter politic, economic și cultural din Maroc și din celelalte țări, membre ale Uniunii Maghrebului Arab. A pregătit și propus acțiuni de relații economice bilaterale cu Marocul și Algeria în domeniul cooperării economice, prin participarea firmelor românești la construirea gazoductului ce a legat Africa de Nord cu Europa, prin Spania, sugerând, totodată, îmbunătățirea cadrului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
încheierea de contracte internaționale (Geneva, 1973-1976): Transfer de Know-how și, respectiv, cooperare economică; Seminariile de la STROBL am Wolfgansee (Austria), în 1973 și 1974, privind stimularea și dezvoltarea schimburilor economice și comerciale între țările Europei Occidentale și țările din Sud-Estul continentului, membre ale fostului Consiliu de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.). Este membru al Asociației de Prietenie România-Africa și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. NICU BUJOR Născut la 3 decembrie 1932, la Brăila. Căsătorit cu Bujor Anastasia, balerină la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în reunificare; specificul reprezentării R.F.G. în capitala R.D.G. printr-o Reprezentanță permanentă și nu sub denumirea de Ambasadă; fructificarea de către R.D.G. a relațiilor speciale cu R.F. Germania pentru a asigura exporturilor sale un tratament avantajos și pe piața celorlalte țări membre ale C.E.E.; aspecte legate de conceptul politic al guvernării social-democrate vest-germane, aplicat relației cu R.D.G., denumit "transformare prin apropiere" ; presiunea Moscovei asupra conducerii R.D.G., suspectată că, pe măsura lărgirii cadrului juridic cu R.F.G., a sporirii gradului de dependență față de economia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pași de integrare a României în structurile europene: primirea României în Consiliul Europei cu prilejul întâlnirii la vârf din 1993 al acestui for la Viena și în Inițiativa Central Europeană (I.C.E.), în 1996, la reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor membre. În calitatea de Însărcinat cu afaceri a.i., a pregătit vizite reciproce ale miniștrilor de externe ai celor două țări. A studiat și informat Centrala asupra negocierilor de aderare a Austriei la U.E., despre experiența austriacă în primii ani de integrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2004-2005, a activat ca prim-colaborator al ambasadorului României la Praga. A avut în responsabilitate, în principal, problematica integrării europene. A urmărit conduita R. Cehe în primul an de la integrarea în UE, maniera proactivă în care își înțelege statutul de membră a acesteia. A informat despre dificultățile adaptării la rigorile comunitare, despre continuarea dezbaterii interne asupra proiectului european ca atare, a strategiei post-aderare, precum și despre preocuparea autorităților cehe de a valorifica în interes național oportunitățile oferite de integrare. A contribuit la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]