2,951 matches
-
e construit simplist. Comoara lovește ca un blestem și omul condus de forțe nestăpânite se transformă în fiară. Caracterul său se schimbă radical. Nu mai recunoaștem nimic din Duțu de ieri care făcea haz de Ghiță al Popii. E o metamorfoză pe care doar în basme o acceptăm cu ușurința dată de convenția știută. Duțu nu ne convinge nici chiar atunci când rostește tăvălindu-se pe jos plin de sudori: Scapă-mă, Doamne! Dezleagă-mă, Doamne! Ia-mă, Doamne, ori fă-mă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Dar tragedia este acea formă de artă care cere cu necesitate prezența divinității. Ea este moartă, pentru că umbra acesteia nu mai cade peste noi așa cum cădea peste Agamemnon"216. Jean-Marie Domenach realizează o analiză a tragicului din perspectiva multiplelor sale metamorfoze. În ciuda formelor diferite de manifestare, tragicul este însoțitorul permanent al finței umane. El este aventura insolită a omului în marele ceas al întâlnirii cu sine. Tragicul stă sub semnul inefabilului, al unei infinite proiecții spre un spațiu indeterminat. Această continuă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca o conferire de sens lucrurilor lipsite de sens (Geschichte als Sinngebung des Sinnlosen 1919) și Cultura blestemată (Die verfluchte Kultur, 1921); neognosticul Leopold Ziegler, pe urmă adept al ideii guénoniene de tradiție, cu opera de succes în două volume Metamorfoza zeilor (Gestaltwandel der Götter, 1920); teologul protestant Albert Schweitzer cu Decadența și reconstrucția culturii (Verfall und Wiederaufbau der Kultur, 1923), și din direcția catolică Romano Guardini cu Scrisori de pe lacul Como. Reflecții despre tehnică (Briefe vom Comer See. Gedanken über
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
modernitatea neagă dualismul gnostic, prezent încă în speculația teologică a Evului Mediu târziu, care separă în mod radical lumea de Dumnezeu. Modernitatea, așadar, nu este triumful, ci a doua, și definitivă, înfrângere a gnozei 185. Ceea ce ne interesează aici dincolo de metamorfozele moderne ale gnozei este faptul că paradigma dualistă gnostică ne permite să vedem nihilismul contemporan dintr-o perspectivă diferită, mai amplă și lămuritoare. Dacă gnoza, considerată nu ca fenomen istoric, ci ca un model de gândire, poate fi interpretată în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu precădere în raport cu familia (scăderea natalității, nupțialității, creșterea divorțurilor, apariția unor stiluri de viață alternative: uniunile consensuale, căsătoriile homosexuale etc.). "Schimbările ne afectează atât de repede și de profund, încât nu este exagerat să vorbim despre ele ca despre o metamorfoză. Mutațiile profunde survenite ar putea fi comparate cu trecerea de la Evul Mediu la Renaștere sau la noutățile radicale ale secolului Luminilor, dar totul s-a petrecut mult mai repede decât în trecut. Începând cu valorile noi, care se exprimă de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
similare cu ale miturilor. În acest sens, abordările contemporane ale miturilor pleacă de la felul în care este construită și imaginată lumea modernă, Marc Augé considerând că aceasta devine din ce în ce mai ficțională, întrucât mitul se transformă în ficțiune 275. În lumea modernă, metamorfoza mitului este generată de mass-media, în special de televiziune și media digitală. În opinia lui Marc Augé, televiziunea transformă realul în ficțiune, acesta ajungând la un moment dat să o și imite 276. Nu este de loc surprinzător faptul că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a simplifica lumea, de a o traduce, de a ieși din nivelul conceptual pentru a pătrunde într-o dimensiune a semnificațiilor, unde obiectele există și au sens pentru că au intrat într-un proces de reprezentare, de transformare, o adevărată metamorfoză atât la nivelul formei, cât și la nivelul conținutului. Ajungem, astfel, în punctul în care reprezentarea devine un instrument absolut necesar de a accesa lumea, de a o pătrunde, de a da semnificație obiectelor, abordare care este amplu dezvoltată în cadrul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
considerând doar aspectele legate de transformările generate de trecerea timpului. Fără îndoială, studiile și cercetările diferitelor structuri și elemente ale imaginii au evidențiat faptul că aceasta este supusă devenirii, fiind tributară istoriei și epocii. Complexul de factori care determină această metamorfoză, pe larg discutat în cuprinsul tezei, are în centru transformările pe care le resimte însuși individul, schimbările la nivelul lui răsfrângându-se și asupra proceslor imagologice și implicit asupra imaginii. Din acest punct de vedere, spre deosebire de dimensiunea arhetipală a imaginii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de altfel din școală. Nu am discutat în ultima vreme cu d-l rector Dumitru Oprea, nu știu care este punctul său de vedere actual, dar o voi face! Probabil în public, într-o emisiune televizată... Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și au murit nu participau la un complot, ci la o revoltă. Prin urmare, au trecut 17 ani de atunci și, dincolo de faptul că am schimbat legile și instituțiile, că declarativ suntem cu toții europeni, mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Iar cei care și-au putut schimba mintea fie au emigrat, fie se simt aici ca într-un fel de exil interior, fie se luptă cu morile de vânt
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pluralismul. Avem astfel iluzia că am trăi într-o democrație, când noi nu reușim să ieșim dintr-o democratură de vreo 17 ani! / 138 Capitolul III Despre universitate, studenți, jurnaliști și mass media / 145 Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DEMETRIO MARIN PUBLIUS OVIDIUS NASO MISTERUL RELEGĂRII LA TOMIS TEZE ȘI IPOTEZE Traducere din italiană de Corina-Gabriela BĂDELIȚĂ Prefață de Traian DIACONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei / 7 Notă asupra ediției / 27 • PRECUVÂNTARE / 31 • SOLUȚII PROPUSE PÂNĂ ÎN PREZENT / 33 1. De natură morală / 34 2. De natură religioasa / 36 3. De natură politică / 38 • REEXAMINAREA PROBLEMEI RELEGĂRII / 45 1. Confesiunile poetului: carmen et error / 53 2
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
4. Referire la poziția politică a prietenilor lui Ovidiu / 82 5. Mențiuni literare și aspirații politice / 164 6. Soția Fabia și Paulus Fabius Maximus / 169 7. Ovidius și opoziția față de Augustus / 244 • CONCLUZII / 261 OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei Problema relegării lui Ovidiu a fost cercetată în nenumărate studii, îndeosebi în ultimile două secole, atât în marile culturi europene cât și în spațiul culturii românești. Filologii clasici români 1 au scris studii și articole remarcabile despre exilul lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de cultură care sporește patrimoniul filologiei clasice românești și procesul integrării acestuia în circuitul valorilor spirituale europene. Pentru a înțelege mai bine creația de exil a lui Ovidiu ne vom referi, în paginile care urmează, la enigma relegării și la metamorfoza poeziei ovidiene, fapte controversate în exegezele de profil. ENIGMA RELEGĂRII. Augustus, prin edictul său fulminant, a schimbat destinul lui Ovidiu. Ce fapt a determinat relegarea poetului? Cartea de față, a lui Demetrio Marin, și, mai recent, cartea lui J. C.
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
regimului imperial și că ar fi participat la reuniuni pitagoreice clandestine. Cercul de opozanți avea o ideologie neopitagoreică, sectă filozofică suspectă prin adunările ei secrete. Nici argumentele lui Carcopino nu suportă însă o analiză riguroasă. Într-adevăr, Ovidiu prezintă, în Metamorfoze, Cartea XV, teoria metempsihozei, dar opera poetului conține multe elemente în contradicție cu doctrina lui Pitagora 17. Alți exegeți consideră că motivul relegării trebuie căutat în lupta facțiunilor pentru succesiunea lui Augustus 18. Tacitus ne relatează că Augustus, însoțit de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
civică și politică a poetului. Ovidiu însă, sub mantia moralei slobode, ascundea focul sacru al muzelor care l-au înălțat din contingent la perenitate. El reprezintă, în ultimă instanță, un destin paradigmatic al omului liber în conflict cu teroarea istoriei. METAMORFOZA POEZIEI. Augustus poruncise ca Ovidiu să plece din Roma, ca relegat, într-un timp când navigația era închisă. Poetul a ajuns la Tomis, după ce petrecuse iarna în Grecia, în primăvara anului 9 p. Chr. Cunoștea această cetate 30, colonie milesiană
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
B. Ford, Tristia II. Ovid's opposition to Augustus, Univetsity of New Jersey, 1977. 16 J. Carcopino, "L'exil d'Ovide, poète neopythagoricien" în Rencontres de histoire et de la litterature romaine, Paris, 1963, p. 59. 17 Pentru elementele pitagoreice în Metamorfoze vezi L. Alfonsi, "L'inquadramento filosofico delle Metamorfosi Ovidiane" în Ovidiana, pp. 265-272. 18 D. Marin, "Intorno alle cause dell'esilio di Ovidio a Tomi" în Atti del Convegno..., 1959, p. 35. 19 Pentru relațiile strânse dintre Fabia și Marcia
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Atlas și a Pleionei 354, mai era și Maia, care la Ovidiu apare în compania lui Evandru, a lui Faun și a Lupercilor (cfr. Fasti, V, 80-106). Suntem tentați să credem că Ovidiu vrea să creeze din Maia o metamorfoză, într-o oarecare măsură, a Annei Perenna sau, oricum, a celei ce a dat naștere stirpei Fabia, adică Maximi-lor, poate, în baza aceleiași etimologii care lega epitetul Maximus al domus Fabia cu cel omonim de Maxima ara și de Circus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
învingătoare de pe muntele său întreaga urbe supusă, eu voi fi citit"461. Faima poetului, dincolo de voința lui Augustus, este asigurată fiind strâns legată de destinul nemuritor al Romei. Sfidarea lui Augustus și a susținătorilor săi era deja implicită în încheierea Metamorfozelor, opera pe care o finaliza Ovidiu în momentul în care a fost trimis în exil462. Iamque opus exegi, quod nec Iovis ira nec ignis nec poterit ferrum nec edax abolere vetustas. cum volet, illa dies, quae nil nisi corporis huius
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și urm. 461 Tristia, III, VII, 45-52. 462 F. BERNINI, în prefața de la Metamorfosi, Bologna, N. Zanichelli, 1956, p. IX. 463 Cât de mult adevăr conținea expresia incerti aevi (trăirea incertă) pentru poet, în lumina celor evidențiate de noi! 464 Metamorfoze, cit., XV, 871-879. 465 Se va ține cont de cele spuse de noi în acest sens la pag. 162-163. 466 Această așa-zisă sciziune este contrazisă de comploturile care se succed aproape neîntrerupt încă de la începutul imperiului; cfr. S. D
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
există, în acești ultimi 20 de ani, nenumărate fenomene de mutație socială sau de stagnare. Toate merită întreaga atenție a cercetătorilor, tot așa cum și o mulțime de date și fapte din domeniul culturii merită din plin o analiză atentă a metamorfozelor acesteia sub dublul impact al revoluției politice și al revoluției informatice. În opinia mea însă, Politicul determină, în mult mai mare măsură decât logica autonomă proprie fiecăruia dintre aceste domenii, drumul pe care aceste realități sectoriale au pornit în ultimele
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
melodramei pare să se datoreze satisfacției facile cu care publicul a recunoscut (și s-a identificat cu) niște situații tipice ideale, grație unei relații directe între "conținut" și "expresie" ușor traductibile în termeni ideologici, atunci declinul speciei ca atare și metamorfoza categoriei melodramaticului în arta modernă s-ar explica prin modificarea gustului public, devenit mai sofisticat o dată cu eroziunea vechilor certitudini. După același Michael R. Booth, melodrama ar corespunde unei concepții "tari" despre pasiuni, desemnând nu atât o formă literară propriu-zisă, cât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca și în viață, comicul și tragicul se amestecă, deci, inextricabil. Apariția și succesul melodramei în Noul Regim e un fenomen similar, în esență, cu procesul descris de Mario Praz73 sau Virgil Nemoianu 74 pentru a explica "îmburghezirea" romantismului, adică metamorfoza romantismului înalt, vizionar, în romantism Biedermeier, prin cristalizarea unei culturi tipic burgheze în care arta devenise și un mod de viață, fiind integrată organic în peisajul cotidian. Din acest unghi, melodrama ar putea fi apreciată drept simptomul caracteristic al sensibilității
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
subiacent al segregării individului de colectivitate), pentru a ajunge să încorporeze ulterior toate trăsăturile ce definesc sensibilitatea estetică a secolului al XIX-lea. De aceea, probabil, a și fost înțeleasă melodrama ca un "gen-proces", ce se împlinește prin permanenta sa metamorfoză 77, ba chiar ca un gen experimental, plasat mereu în avangarda artei moderne ("kinetic new theatrical art form"78). Mutatis mutandis, chiar dacă umanizarea (și, implicit, dezeroizarea) artei aduce cu sine răsturnarea ierarhiei de valori consacrate în "vechiul regim", oricât de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
estetician convertit la marxism, în studiile sale de psihologie a artei Lev Vîgotski combătea cu argumente irefutabile eroarea separației absolute a "artei" de "viață", a senzațiilor reale de cele imaginare, și definea catharsis-ul drept "reacție estetică" sui generis ("o metamorfoză complexă a celor mai concrete senzații") pe motiv că "senzația ce însoțește atitudinea estetică se delimitează de senzația reală abia prin destinul său ulterior în experiența estetică"96. Diferența aceasta e sesizată foarte exact și de Lovinescu, dar criticul nostru
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]