10,460 matches
-
național se transformă la acesta într-o adevărată ars poetica, în care elementele de bază, puse într-o permanentă antiteză, sunt devastatoare prin adevărurile pe care le transmit: „De jarul și amarul tuturor/ Inima-i o vistierie plină/ Să curgă mierea și veninul ei/ Prin pana mea de umbră și lumină.” („Ars poetica”) Dacă în „Ars poetica” latura dominantă a stihurilor este hotărârea, imposibilitatea de a renunța, mistuirea interioară care cere ca preaplinul inimii să se reverse - autorul asumându-și aici
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
-mi scapă/ Sau pe care nu l-oi fi știut niciodată/ Mi se uită în suflet ca într-o apă/ De lacrima nuferilor întunecată.// Se înfoaie dându-și drumul la ghiers/ De se clatină zarea pe tristețile ei./ Cu ce miere de cântec - descântec mi-a șters/ De pe suflet norii vineți și grei?// Spune-mi, pasăre albă, cum te cheamă și cum e/ Să te lepezi de tine și de altul să suferi?/ Ghiersul ei dă din aripi peste margini de
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
șerbeturi. Uite popa nu e popa, Un paroh face mătănii Și cu nu știu care scop a Cununat două gângănii... Cum de nu ai pic de milă C-ai găsit-o-n pat cu mine, De duduca de copilă Să-i dai miere de albine? Apa nu ține de foame, Foamea nu ține de sete, Acră-i ciorba ta de poame, Vaca, iaca, stă să fete... Referință Bibliografică: Crochiuri la liber / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 876, Anul III, 25
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
română (1990-1992); director societate comercială (1992-1994); lector de carte, redactor, redactor-șef editură (1994-2012). Activitate literară: „Ciocolată amăruie” (roman), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007; „O picătură de sânge” (roman), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008; „Colecționarul de cactuși” (roman), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009; „Miere peste cenușa zilei” (nuvele), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2011. (George Roca) Referință Bibliografică: Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ - ELIBERAREA / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 868, Anul III, 17 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Voichița Pălăcean Vereș : Toate Drepturile
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
și să adauge și dânsul câte îi va fi cu putință .Și să fie în pace sfânta mânăstire Topolnița și toate averile sfintei mânăstiri și vecinii , câți vor fi locuitori împrejurul sfintei mânăstiri, și să fie ertați de birul de miere și de ceară și de stupi și de goștina oilor și a râmătorilor și de împrumuturi de cai domnești și de toate dăjdiile și de mâncătoriile câte sunt peste an în țara domniei mele, de către nimeni bănuială să nu aibă
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
oricât de sus, până balonul se dezumflă. După care, urmează căderea. E necesară din când în când, ca să-ți ridici privirile iar spre cer și să pornești mai departe. Amărăciunea gurii nu poate fi eliminată nici cu un butoi de miere. Câtă iubire, tot atâta disperare printre rândurile jurnalului. Câtă patimă, atâta tristețe! Câtă seninătate și bucurie, atâta angoasă! Cum să le desparți una de cealaltă, fără să muști din carnea cuvântului și fără ca acesta să sângereze? Cine nu a mușcat
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
cer căci eu îți sunt simbria/ Respira-mă și-apoi îmbrăca-te cu mine/ Într-o pădure cu salcâmi și flori printre ruine/ Iubește-mă în Mai, nu mă lasă pe mâini'/ Iubește-mă în Mai și - îmbată-te cu mierea de salcâmi/ Iubește-mă în noapte-n calde lumini de luna/ Când soarele ne-atinge și ține împreună/ Iubește-mă-n albastru în mov și străveziu/ Iubește-mă acum și iar într-un târziu/ Iubește-mă în galben cum te
LACRIMILE LUMINIŢEI AMARIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355008_a_356337]
-
din 29 aprilie 2013. M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
ucis ... Citește mai mult M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Limba română-i ecoul adâncului în care-mi rostesc strămoșii șoapte testamentare. Limba Română-i graiul vorbit - de-a valma cu oamenii - chiar și de Sfânta Creație. La noi, de la Geneză, vântul adie ori vijelește, izvorul racoarea-și șopotește, albina mierea-și urzește, privighetoarea trilu-și măiestrește - în Limba Română. O, Doamne, abia acum aflu că Tu ești - chiar Tu! - Autorul Abecedarului Limbii Române! Referință Bibliografică: OMAGIU, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 607, Anul II
OMAGIU, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355301_a_356630]
-
care golește-o din când în când într-un loc ferit de ochii curioșilor. Nu ignora pe cel care are mâna legată, poți ajunge ca el având amândouă mâinile priponite, dacă nu ai știut să te lingi pe degete de miere și te-ai lăcomit. Banul este știut că-i „ochiul dracului” , dar cum e foarte greu ca la un drac să-i scoți ochii, fă-te frate cu el și vei avea îndestularea poftită. Nu-i ignora pe cei mulți
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
bun la toate, de trimis cu lista-n mână. Cu mama fetei de ce n-ai stat? Fiindcă era mereu nemulțumită.... Era o nimfomană! Am stat într-o seară, pe terasă, sub cerul înstelat, cu un pahar de lapte cald (cu miere), în palme, gândindu-mă la toți acești oameni...bărbați, femei, copii...mici și mari. Ce destine! E scris în stele...fredonează cineva, la radio. Chiar așa? Cum pot fi scrise în stelele astea frumoase și liniștite așa povești de viața
LECŢIILE VERII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355316_a_356645]
-
Și peste nori se-așterne alt senin Cu toamna-n plete mă aștern tăcut Melancolia o păstrez intactă Într-un solfegiu-al cântecului mut Unde o notă de prea ruginiu m-așteaptă... Din funigei îmi țes perdea de ploi Și mierea o adun pentru iubire Va fi aleanul plânsului în doi Acum în toamna mea cu despărțire E cerul mai alastru, mai adânc S-a-ndepărtat de noi precum Lumina Când asfințit cu ochii eu mănânc Și-n întuneric mă apasă
O ZI PLÂNGI, O ALTA RÂZI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355328_a_356657]
-
cât și în cazul cetății. Democrația se naște întotdeuna din neamul acela de oameni trândavi și cheltuitori. Orice cetate democratică se împarte în trei: de o parte băgații din cetate, de celalate parte bondarii din parlament care se hrănesc din mierea bogătanilor, căci aceștia sunt hrană bondarilor, iar a treia parte parte este chiar poporul, care se unește doar când pune și el mâna pe ceva miere. Începutul schimbării din președinte în tiran, este atunci cânt cineva, adică președintele, a gustat
IN CE FEL APARE TIRANIA ( FRAGMENT DIN REPUBLICA LUI PLATON ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355343_a_356672]
-
parte băgații din cetate, de celalate parte bondarii din parlament care se hrănesc din mierea bogătanilor, căci aceștia sunt hrană bondarilor, iar a treia parte parte este chiar poporul, care se unește doar când pune și el mâna pe ceva miere. Începutul schimbării din președinte în tiran, este atunci cânt cineva, adică președintele, a gustat din maruntailele de om, și devine lup. Nu există cetate mai nefericită decât cea tiranica și mai fericită decât cea regală." ( fragment din Republică lui Platon
IN CE FEL APARE TIRANIA ( FRAGMENT DIN REPUBLICA LUI PLATON ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355343_a_356672]
-
și căldură inegalabilă, teologi nu numai din ortodoxie ci și din celelalte confesiuni creștine, dobândind cu toții același glas și deci o cale unică spre Dumnezeu, prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care, deci, nu au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Profesor Dumitru Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
Toate Articolele Autorului Doamne Doamne, dă-mi din ale lumii doar frumoase bune toate, dă-mi și aripi și lumină și mă iartă de păcate. Dar din toate, te rog iară, Luminate Ceresc Tată, pune-n cupa mea din suflet mierea slovei ne-ntinată. Pune glas de bucurie să-mi răsune peste fire, dar, din tot, mă rog, Mărite, dă-mi înalta Ta iubire. Leonid IACOB Referință Bibliografică: doamne / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 467, Anul II, 11 aprilie
DOAMNE de LEONID IACOB în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355375_a_356704]
-
râu, trudind mereu să îți faci vad Aminte doar luând la frunzele ce cad Ce-n primăveri mai verzi-or să reînvie. Așa e viața, urcuș și coborâș, Când zâmbete, când lacrimi și durere, Cu foame muști din faguru-i de miere Dar moartea intră-n tine pe furiș. Și fără ca să știi încet, încet, te fură Chiar clipa ce o ai de-o chibzuiești Destinul ți-e sortit să-l împlinești Și restu-i numai vis și-alergătură. Învață ca sa râzi, tristeții
ALUNGĂ NORII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355441_a_356770]
-
buni, înțelegători, amabili și ospitalieri chiar cu dușmanii. Somnul egoismului naște turme.Turmele au nevoie de stăpâni. Eu am stofă de stăpân.Accept mita ca pe un lucru firesc. Darurile altora nu mă jignesc.Laudele primite îmi fac somnul ca mierea.Cred că totul mi se cuvine. Universul se învârte în jurul meu.Soarele răsare pentru mine. Florile au inventat parfumurile numai și numai pentru mine.Mâncărurile se întrec în gusturi rare numai pentru mine.M-am născut să fiu stăpân.ADN
VRREAUU! de JANET NICĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356793_a_358122]
-
parfum și gust de bunătăți jinduite de cei mici tainele din panerul cu minuni al turcului- prietenul copilului: “- Giurgiuc, mi-a zis, iar ochii priviră mai cruciș./ De mult n-a fost turcul atât aliș-veliș.../ Zi darnică, de lapte și miere, aferim!/ hai, ia ce vrei din coșul lui Haivada Selim./ Și trase mucavaua panerului turtit... “ În final, figura lui Selim devine simbol, întruchipând o umanitate situată între coordonate spirituale azi dispărute. După melci, este, ca și Selim, tot o narațiune
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
de Limbă Română din Quebec; președintele „Fundației Episcopul Grigorie Leu” (bunicul domniei sale), etc. Sunt doar câteva repere, pentru cititorii noștri. Maestrul Corneliu Leu s-a născut, în urmă cu 80 de ani, la 21 iulie, sub soarele care transformă în miere amețitoare celebrele podgorii ale Medgidiei, din care se bucurau și zeii daci. Verbul său e strălucitor și mușcător ca mustul în fierbere, spiritul ademenitor ca valul neobosit al mării care i-a legănat copilăria. Mi-e drag Corneliu Leu și
LA MULŢI ANI, MAESTRE CORNELIU LEU! ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356870_a_358199]
-
zglobiu în colțul gurii. Dacă ai veni, ți-aș așterne clipa, covor de nestemate, să-mi rămâi aproape. Dacă ai veni, ți-aș dărui o floare pentru fiecare clipire regăsită-n iubire. Dacă ai veni, fiecare mângâiere de lapte și miere aș preface-o-n avere! Referință Bibliografică: POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET III / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET III de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356909_a_358238]
-
epoca constituirii națiunilor (jumătatea secolului al XIX-lea) pe întreg cuprinsul continentului european. În eseul intitulat „Spiritul național în publicistica și proza eminesciană” se consemnează, pe lângă cunoscutele sentimente patriotice ale poetului, exprimate prin elogierea frumuseții și bogăției limbii(„fagurele de miere”), a tradițiilor, istoriei glorioase, naturii patriei, dar și spiritului naționalortodox și al rolului bisericii în dezvoltarea limbii literare („limba vechilor cazanii / care-o zic și care-o cântă / pe la casa lor țăranii”) Un al doilea eseu dedicat marelui poet național
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]