2,841 matches
-
toate popoarele", profesorul ieșean a militat pentru un regim de abstinență generală, obiectiv utopic, desigur, dar care demonstrează elanul convingerilor și al activităților sale. Constantin Thiron a înființat la Paris, în 1922, prima Ligă antitabagică din istoria medicinii și a militat activ contra tabagismului prin multiple articole publicate în presa timpului și în periodicele medicale. Convins că acțiunea de informație științifică largă va contribui la ameliorarea sănătății naționale, C. Thiron vedea realizarea acestui obiectiv în cadrul general, al educației sociale. " Trebuie, consemna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
urmă, iar atunci mai mult în sens negativ. Există explicații pentru aceasta. Cine examinează azi fenomenul proletcultist, și o fac din ce în ce mai mulți, dă în presa timpului peste texte ale lui Paul Georgescu oripilante, cum ne apar acum, în care el milita, aprins și tenace, pentru o „literatură nouă“, „revoluționară“, „partinică“, „antiburgheză“ și „anticapitalistă“ („antiimperia listă“), însuflețită de „spirit leninist“. Luându-se după astfel de intervenții, și numai după ele, unii judecători actuali ai stărilor de lucruri de atunci îl fixează pe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în atenție contestările care i se aduc și care nu s-au rărit după dispariția lui fizică. Moartea nu i a acordat, ca altora, în această privință, protecția ei. Criticii preocupați de revizuiri insistă asupra epocii în care Crohmălniceanu a militat cu mult zel pentru realismul socialist, ca executant al directivelor ideologice lansate din sfere înalte de partid. I se reproșează apoi versatilitatea, faptul că s-a pliat după vremuri, că a trecut fără dificultăți vizibile de la o extremă la alta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în timp ce altora nu. Confratelui Gheorghe Grigurcu îi apar de neînțeles admirația și iubirea arătate necondiționat lui Crohmălniceanu de scriitorii optzeciști și în special de foștii membri ai cenaclului Junimea, nedispuși să ia în considerare faptul că altădată mentorul lor a militat, în spirit leninist, pentru partinitate în literatură. Chestiunea este mai întâi o chestiune de psihologie. Scriitorii tineri de acum douăzeci de ani, care-i fuseseră și studenți lui Crohmălniceanu, găseau la el nu doar înțelegere și încurajare, nu doar inteligență
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
un ideal spre care se îndreptau unii din teoreticienii educației. O parte din ei s-au limitat să-și exprime adeziunea față de noua orientare: P. Pipoș (28), Gh. Bogdan-Duică (29), Izabela Sadoveanu (30), C. Dimitrescu-Iași (31, p. 7); alții au militat cu mai multă stăruință, în decurs de mai mulți ani, prin articole, lucrări, fără a trece însă, în perioada de care ne ocupăm, la autentice cercetări de pedagogie experimentală. Așa au fost GRIGORE TĂBĂCARU (1883-1939) și VLADIMIR GHIDIONESCU (1878-1948). Aceștia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cînd s-a și conturat o mișcare pedagogică la început destul de eterogenă care căuta un nou sistem de instruire, mai adecvat ritmului propriu de dezvoltare a societății nord-americane. Adepții acestei tendințe își spuneau progresiviști. Cu timpul, mulți dintre cei care militau pentru inovarea învățămîntului american au considerat teoria pedagogică a lui JOHN DEWEY ca fiind cea mai aptă să ofere soluțiile pentru o cît mai deplină racordare a școlii la realitățile sociale ale țării lor. Au avut loc numeroase mișcări de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Deci o teorie a educației desprinsă în primul rînd din "comoara de idei și simțiri a țărănimii", dar nu numai de aici; sînt avute în vedere trebuințele prezente și viitoare ale întregii națiuni. Ca și S. Mehedinți, O. Ghibu a militat pentru elaborarea unei teorii pedagogice care considera drept obiect al educației nu numai persoanele, ci și națiunea, apreciată atît ca obiect, cît și ca subiect al educației. Apare mai limpede acum de ce pentru acest pedagog baza construcției sale teoretice este
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
seminarul, colocviul, activitățile aplicative ș.a. În general, cercetările din domeniul tehnologiei didactice converg spre următoarea concluzie: școala de astăzi, deși continuă să utilizeze metode practicate în învățămîntul tradițional, acordă prioritate tehnicilor euristice, celor operaționale îmbinate cu elemente de programare. Se militează pentru o metodologie complexă și combinatorie care să cuprindă un registru larg și variat de metode, procedee și mijloace de învățare, în intercondiționare și complementaritate continuă. Raportarea insistentă și necesară a sistemului de învățămînt la celelalte componente ale sistemului social
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
marii majorități a tranzacțiilor crimei organizate, limitele impuse violenței prin faptul că oricât de bine organizate ar fi familiile Mafiei, un stat puternic va fi mereu cu un pas înainte în acest sens, și tensiunile competitive din cadrul crimei organizate care militează împotriva formării monopolului. Așa că, spre deosebire de corespondentele sale siciliene, Mafia din Statele Unite nu asasinează aproape niciodată politicieni 7, ofițeri de poliție sau judecători, iar de-a lungul timpului a căutat să evite ilegalitățile ce se încadrează în jurisdicția federală (Anderson 1995
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
locului. Întrucît bisericile dețineau și mari întinderi de pămînt lucrate de șerbi, ele voiau de asemenea să păstreze intactă baza bogăției lor, care era similară celei a nobililor. Date fiind împrejurările, bisericile catolică și protestantă constituiau o forță redutabilă ce milita pentru menținerea statu-quo-ului și a autorității claselor dominante. Ele jucau, desigur, un rol important în asigurarea educației și a serviciilor publice, ca finanțarea spitalelor, a orfelinatelor și a altor instituții de caritate similare. Bisericile constituiau totuși rareori o forță în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Petrovaradin (Peterwardein), Zemun (Semlin), Slavonski Brod și Sremski Karlovci, aveau populații din care făceau de asemenea parte negustori și meșteșugari; aceștia își plăteau obligațiile față de stat în bani și erau scutiți de prestarea serviciului militar. Era de presupus ca Frontiera Militară să asigure în perioada aceasta oameni care să lupte pe tot cuprinsul Europei și nu numai în zona frontierei. În vreme de pace, țăranul din zona frontierei trebuia să asigure și anumite servicii. El avea obligații în muncă la fortificații
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu puterea centrală. Micu-Klein a trimis la Viena între 1730 și 1744 douăzeci și patru de petiții. Programul lui Clain este important atît prin țelurile pe care voia să le atingă, cît și prin argumentele folosite de el în acest scop. El milita pentru drepturi politice, adică recunoașterea românilor ca a patra națiune cu statut egal în dietă, ca și pentru reforme în privința stării țăranului. Micu-Klein era partizanul unei schimbări radicale a situației iobagilor, susținînd că acestora ar trebui să li se acorde
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care urmărea un stat cu autonomie deplină sau independent, s-au opus cooperării. Un grup care îl avea în frunte pe Ivan Mažuranić a propus trimiterea de reprezentanți în Reichsrat cu condiția încheierii unui acord prin care Dalmația și Frontiera Militară să fie anexate de Croația. Majoritatea membrilor acestui partid, conduși de Strossmayer, au preferat să refuze să participe. Mažuranić a întemeiat în 1863 Partidul Național Independent, care sprijinea o politică de înțelegere cu Viena. În 1865 însă, Partidul Național originar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în care fusese atins acest obiectiv. Progresul fusese realizat în special prin cooperarea cu Poarta, el neducînd la creșterea prestigiului diplomatului rus și slăbind unitatea ortodoxă. Între timp, în perioada în care moderații erau preocupați de chestiunea religioasă, cei care militau pentru o acțiune revoluționară se organizau. Bineînțeles că activitățile lor urmau să aibă loc mai ales în afara ținuturilor otomane. Serbia și Principatele aveau să ofere cele mai favorabile condiții pentru aceste conspirații. Mișcarea revoluționară bulgară nu avea o organizație sau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Profesorul Ilie Vișan și-a îndeplinit cu înalt profesionalism, competența și răspundere această misiune deosebit de grea, pentru vremurile tulburi de atunci, iar în 1945 a revenit din nou la catedră și la direcțiunea liceului. Cand a fost Inspector general a militat pentru încadrarea Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” cu profesori tineri, de perspectivă, dintre care pe unii i-a avut elevi și le-a intuit valorea. Atunci au fost aduși profesorii: Traian Galan, asistent universitar la fizică, apoi de la colegiul “Aron
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
tenacitate a biruit dificultățile de ordin material și familial, dotat cu o puternică voința, urmează cursurile Facultății de Istorie din Cernăuți pe care o absolvă cu rezultate meritorii în anul 1937. A făcut parte din Societatea studențeasca Arboroasa unde a militat alături de alți tineri pentru emanciparea culturală și educarea patriotică a locuitorilor din nordul Bucovinei. Acest fapt îi va atrage mai tarziu o serie mare de neplăceri și chiar de acuzații „de naționalism “ sau „conservatorism”, de către cei interesați în compromiterea prin
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
cunoscut în mod nemijlocit ca profesor și director neam putut convinge de probitatea profesională și integritatea morală, drept și exigent, uneori ne apărea prea sever deoarece nu tolera abaterile iar sancțiunile erau executate prompt. A iubit ordinea și disciplină, a militat permanent pentru menținerea lor, nu numai în liceu dar și în activitatea extrașcolara. A fost un iubitor de frumos și în acest sens să armonizat perfect cu colaboratorul sau Mihail Botez, director adjunct mulți ani, care a reușit să facă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
care este piatra unghiulară a oricărei activități destinate poporului, socialismului pe care îl făurim. Alături de popor, acționând neobosit pentru bunăstarea poporului, dăruind prin nobila sa muncă de cercetare atâtea perspective de aplicare pașnică și constructivă a științei, tovarășa Elena Ceaușescu militează, zi de zi, pentru prosperitatea națiunii române și pentru pacea planetei călăuzind, în același timp, drumul științei și culturii românești contemporane. Luminosul său spirit pledează consecvent pentru promovarea progresului general al patriei, pentru formarea și pregătirea noilor generații de cercetători
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
energie de neînfrânt. La Academie, în ședințele consiliilor științifice, la Marea Adunare Națională, Domnia Sa ne învăluie cu surâsul ei ce amintește deschiderea crinului la prima rază de soare.“ („Portret“, Săptămîna culturală a Capitalei, 5 ianuarie 1987) „Un om politic care militează consecvent pentru triumful unor asemenea idealuri merită stima și prețuirea umanității! Un asemenea om stă în fruntea României. Lui îi aducem omagiul nostru, ca unui strălucit Erou al păcii.“ („Erou al păcii“, Scînteia, 26 ianuarie 1989) BĂDĂRĂU Eugen, acad. „Prin intermediul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
zilelor pe care le trăim, cu aceeași convingere în viitorul strălucit al țării mele, clădit de comuniști, și de asemenea cu înnoite întrebări privind modesta mea contribuție în acest grandios efort.“ (Contemporanul, 9 decembrie 1977) BOBOC Alexandru, prof. univ. dr. „Militând pentru înfăptuirea unei societăți cu adevărat umane, pentru realizarea condițiilor optime ale afirmării plenare a personalității umane, Partidul Comunist Român este preocupat în același timp de îmbogățirea fondului ideatic al umanismului marxist.“ (Contemporanul, 9 iulie 1976) „În concepția partidului nostru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
teatrului nostru contemporan trebuie să poarte în sine culoarea fundamentală a politicului: «Oamenii muncii au nevoie de o artă cu adevărat revoluționară, care să redea în mod veridic și obiectiv realitatea, care să fie pătrunsă de un puternic suflu mobilizator, militând cu pasiune pentru perfecționarea societății și a omului», spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expunerea la Congresul educației politice și al culturii socialiste. Tocmai în sensul acesta, prin aceste personaje care-și confundă existența cu evenimentul, vom înțelege treceri în planul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
perfecționare a unor relații umane concordante cu revoluționarea forțelor de producție.“ („Sarcini noi, sporite pentru uniunile de creație“, Teatrul, mai 1988) CODREANU Radu, acad. „Meritele de excepțională importanță ale tovarășului academician doctor inginer Elena Ceaușescu, care, în spiritul Programului partidului, militează neabătut pentru afirmarea tot mai puternică a gândirii științifice românești, pentru transformarea acesteia într-o pârghie de bază a ridicării necontenite a nivelului de trai și de civilizație al poporului, reprezintă, într-o firească întrepătrundere cu cele de militant politic
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
artă este o încununare a tradițiilor militante și, în același timp, o generoasă deschidere de orizont pentru activitatea viitoare. Descifrăm în substanța de gândire a acestui program amintirea lui Kogălniceanu, Bolliac, Aman, Delavrancea, Iorga, Tonitza, a tuturor acelora care au militat în scris pentru o artă națională, izvorâtă din sufletul poporului și pusă în slujba acestuia.“ (Scînteia, 25 noiembrie 1971) DUMBRĂVEANU Anghel „Călătorind în septembrie pentru a-i întâlni pe cititori la ei acasă, pentru a le citi pagini din cărțile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Român, președintele Nicolae Ceaușescu.“ (Scînteia, 5 iunie 1976) GHEORGHIU-DEJ Gheorghe Un simbol al independenței și suveranității - Petru Groza (nota V. I.) „Petru Groza a fost un adept sincer și devotat al prieteniei între poporul român și popoarele sovietice și a militat cu convingere și hotărâre pentru dezvoltarea continuă a relațiilor frățești și a prieteniei cu Uniunea Sovietică, cu China Populară, cu toate țările socialiste. În întărirea continuă a unității lagărului țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, el vedea pe drept
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
forța reală ale presei își au rădăcina, conform învățăturii partidului, în legătura cu masele și cititorii. Ziaristul comunist simte cu societatea sau nu simte nimic, este exponent al societății, sau nu este nimic.“ (Gazeta literară, 1 mai 1958) „Umanismul socialist militează pentru distrugerea noțiunii de proprietate a unui individ sau grup de indivizi asupra altui individ sau grup de indivizi și pentru dreptul inalienabil al persoanei de a-și alege destinul.“ (România literară, 6 mai 1971) MOISESCU Iustin, Patriarh „Îmbogățită în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]