15,064 matches
-
pământ un bulb și-l mănâncă. Iar eu sun veterinar după veterinar, încercând să găsesc pe cineva care ar putea s-o salveze. În momentul ăsta banii nu-s o problemă. Pot plăti oricât. Eu și cățelușa avem o viață minunată. Suntem atât de fericiți. Sunt încă la telefon, răsfoind paginile galbene, când Skip a mea, când puiul meu, nu mai respiră. 6 — Să începem cu sfârșitul spunea domnul Whittier. Spunea: Să începem cu ceva care dă în vileag povestea. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pomeți de lagăr”. Cu cât mai multe proeminențe are o față, cu atât mai bine arată la TV, spune Miss America. Pungilea alea etanșe erau atât de rezistente încât toți ne-am milogit pentru un cuțit de la Bucătarul Asasin, din minunatul lui set de cuțite de dezosat, satâre, cuțite de tranșat și foarfeci de bucătărie. Cu excepția Verigii Lipsă, cu falca lui ca o capcană de urs; el își putea folosi pur și simplu dinții. Voi nu sunteți trecători, dar această viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
poală, în scaunul cu rotile; coapsele lor musculoase, lucrate cu antrenorul personal, se lasă pe genunchii lui ascuțiți și osoși. Firește, într-o zi, una dintre femeile astea se va scăpa. Va spune sorei-șefe sau unui om de ordine ce minunat și tânăr spirit are domnul Whittier. Cât de plin de viață e încă. La care, sora o va privi fără să clipească, cu gura deschisă o clipă, va tăcea un moment, apoi va spune: — Sigur că se poartă ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în brațele bunicilor. Și, deodată, ca lumina soarelui după furtună, intră în scenă brigăzile artistice. Fete și băieți îmbrăcați în salopete, cu caschete pe cap, mimează în ritm de cântec patriotic săparea unei gropi, ridicarea unui bloc ori lucrul în minunatele fabrici comuniste. Îi secondează brigăzile satirice care îi imită pe profesori și râd de elevii leneși. Textele sunt pline de miez și umor, spectatorii se destind și, în sfârșit, se poate spune că a început serbarea. Luana așteaptă prima ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Așteptând să termine și ceilalți, exaltată de frământările creației, Luana se gândi să facă un ultim comentariu, de data aceasta personal. "...Dar cine poate ști, cu adevărat, ce-a fost în mintea și inima lui Eminescu când a scris aceste minunate versuri? Poate cineva să intuiască, măcar, frământarea creației? Criticul cel mai experimentat ar trebui să aibă reale rețineri atunci când face afirmații despre versurile eminesciene. Haideți, deci, să lăsăm pe Eminescu să odihnească în pace și să ne bucurăm de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
casei, cămăruța care să-i asigure confortul dorit. Scoși din sărite de refuzul Sandei și convinși că ideea plecase de la Luana, neamurile o chemară la vorbitor în sufrageria mătușii Anda de unde, cu ani în urmă, luase spre lectură atâtea cărți minunate. Fata se așeză pe un colț de scaun, în timp ce rudele ei, înfipte bine în locurile lor, o priveau cu superioritate. Anda vorbi prima. Părea că nu se simte bine pentru că tot sorbea, suspinând, dintr-un pahar cu apă. Luana, te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ca la Începutul Începuturilor, departe de orice privire străină, o lume nevăzută. Ce idee tâmpită! — De ce tâmpită? — Oh, a zâmbit el, dintr-odată iarăși timid, e un subiect prea vast, prea cuprinzător pentru mine. — Eu găsesc că-i o idee minunată. N-ar trebui să renunți. Nu, pentru unul ca mine nu-i nici o șansă. A fost o mare naivitate să-mi Închipui că aș putea să duc la bun sfârșit așa ceva, ca un occidental. Vorbea fără amărăciune, dar cu o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
celorlalte bodegi. Se aștepta să-l vadă pe jumătate ascuns pe după vreun stâlp sau pierdut prin mulțime, Însă n-a văzut nimic. Fusese acolo la masă cu o clipă În urmă și-acum nu mai era. — Gândește-te ce distracție minunată ne așteaptă, a spus Margaret veselă. Construit În 1962 cu ocazia Jocurilor Asiatice, hotelul Java e așezat la marginea unui cerc vast, Într-o zonă care ar fi putut să fie considerată centrul orașului, dacă ar exista și o periferie
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Care amic? — Americanul acela. — Cine, Bill Schneider? Nu mi-e amic. Lucrează la ambasadă. Nu prea știu eu ce face, dar mi se pare că ceva În legătură cu finanțele. De fapt, ce cred eu e că pune la cale bacșișurile oferite minunatei voastre țări de către minunata noastră țară ca să i se permită să construiască contra bani buni toate minunatele voastre proiecte. Cum ar fi hotelul ăsta? — Probabil. Deși ăsta trebuie să aibă la temelie bacșișuri japo neze, dar e cam același lucru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Cine, Bill Schneider? Nu mi-e amic. Lucrează la ambasadă. Nu prea știu eu ce face, dar mi se pare că ceva În legătură cu finanțele. De fapt, ce cred eu e că pune la cale bacșișurile oferite minunatei voastre țări de către minunata noastră țară ca să i se permită să construiască contra bani buni toate minunatele voastre proiecte. Cum ar fi hotelul ăsta? — Probabil. Deși ăsta trebuie să aibă la temelie bacșișuri japo neze, dar e cam același lucru. Bill și cei ca
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
eu ce face, dar mi se pare că ceva În legătură cu finanțele. De fapt, ce cred eu e că pune la cale bacșișurile oferite minunatei voastre țări de către minunata noastră țară ca să i se permită să construiască contra bani buni toate minunatele voastre proiecte. Cum ar fi hotelul ăsta? — Probabil. Deși ăsta trebuie să aibă la temelie bacșișuri japo neze, dar e cam același lucru. Bill și cei ca el sunt acum cu degețelele băgate adânc În plăcintă. Ascultă ce-ți spun
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
protestele celorlalți muncitori... toți au fost răsplătiți cu concedierea... depozite arse... Împușcături accidentale... ultimatum... În dimineața ur mă toare familia van Erde a părăsit ferma... plantația este acum În mâinile cooperativei muncitorești... revoluția a Început până și În insulele Îndepărtate... Minunata mea viață: renumitul artist Jos Smit vorbește despre tristețe și despre fericire BALI, 19 ianuarie 1957 - A avut expoziții de mare succes În Sumatra și În iubitul său Bandung, iar În momentul de față reputația lui atinge culmile. Se zice
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cariera mult-apreciatului artist Jos Smit n-ar fi Început niciodată dacă nu venea În Indonezia. Stabilit acum În Bali, el este convins că și-a găsit patria spirituală. „Cred că e pentru mine ce a fost Tahiti pentru Gauguin, culori minunate și lumină, nu cenușiu, cenușiu, cenușiu, ca În Olanda... tradiția În pictură... mulți occidentali renumiți, Spies și Bonnet, pe care i cunoaște toată lumea, dar și personalități mai puțin importante, cum ar fi Karl de Willigen. În ce privește naționalitatea lui, este Încredințat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
față. — Nimic deosebit. Doar că mi se pare că-n clipa de față ar fi pe-aici o grămadă de pictori. Unul din doi arată a artist printre cei care debarcă de pe vaporul care vine din Java. Toți pălăvrăgesc despre minunata lumină tropicală de aici, despre vegetația luxuriantă. Dar nordul Australiei nu-i diferit. De ce nu se duc acolo? Pentru că vor să picteze femei care nu și acoperă sânii și au ochi de căprioară. Ori asta, ori sunt homosexuali. O mulțime
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ea n-a avut curaj, cu toate că i-ar fi făcut plăcere. Gândul la acele lumini nu-l părăsea. Nici chiar acum. Alo, domnu’, poți să Încetezi măcar o clipă să te tot holbezi la luminile alea? Înțeleg că vederea e minunată, dar ai putea să te uiți din când În când și la mămica ta. Oricine ar putea să-și Închipuie că n-ai mai fost niciodată noaptea În oraș cu cineva. De fapt, ce naiba faci În fiecare seară? O Întreb
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tufi șuri de un verde catifelat care se Întindea până la râu. În apa de un albas tru argintiu se scăldau copii. Unde era mai profundă, apa părea liniștită, Întunecată, aproape neagră, și reflecta fâșiile albi cioase ale norilor acelei zile minunate. — Așa cum stau pe iarbă, a zis Karl, aproape că-mi aduc aminte de zilele din copilărie, când eram În Buru. Aproape. Pre tind eu că pot. De fapt nu-i chiar adevărat. Margaret l-a privit și a pus o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
uitat noi destul de atent În jur. Farah i-a aruncat o privire aspră, iar el a simțit că mâna i se strânge iar și că e gata să se smulgă dintr-a lui. Ce-i cu tine? Ai o familie minunată, iar tu ești Întruna furios. De ce? Doar spune-mi, de ce? Habar n-am. Habar n-am! A Încercat din nou să se apropie, dar ea s-a ferit iarăși. Îmi pare rău, Farah, e doar sentimentul că n-am Încotro
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
răspândite la-ntâmplare pe toată podeaua, de parcă trecuseră pe-acolo niște hoți nepricepuți. Erau două perechi de teniși, o rachetă de badminton și trei fluturași rupți, dosare, tenculețe de cărți, un aparat de radio stricat, o carte poștală de la Hobart: Minunata zonă a portului și o farfurie de porțelan cu portretul unui foarte tânăr președinte Mao. Pe asta o folosea Mick drept scrumieră. Pe rafturile grosolane ale bibliotecii, proptită de niște cărți broșate, era o fotografie de-a lui Mick la
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
zărit-o pe sora Cantik alergând stângaci după mașină, Împiedicându-se În sandalele ei jerpelite. Strângea ceva În mână, un cocoloș alb de hârtie. Avea să-l dea pe fereastră și să-l prezinte ca pe un dar rar și minunat. — Uneori mai rămâne câte ceva În urma pacienților, când mor, de pildă, și nu vine nimeni să-i recunoască. Noi punem lucrurile acelea Într-o cutie și de cele mai multe ori uităm de ele. Așadar, după ce-ați ieșit, ce mi-am zis
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
el altuia În cap. Își urmărise dușmanul cu calm, ridicase sticla și i-o trântise În creștet. Geamul se făcuse țăndări, nenumărate ciobulețe prin care se reflecta lumina soarelui, scântei colorate care căpătaseră ființă pentru o clipă numai, ca țâșnirea minunată a artificiilor care ard o clipă, dispar pe neașteptate și te lasă cu ochii pierduți În gol. Au auzit ba un hârșâit de scaune târâte pe dușumea, ba, În depărtare, o voce aspră, instigatoare, la microfon, ba niște cântece În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pentru că am Înțeles că scăpăm. Ne-au lăsat singuri pentru câteva clipe, iar eu i-am spus fratelui meu: N ai de ce să-ți faci griji, ple căm! N-avem de ce să ne fie frică, plecăm de aici, femeia asta minunată ne ia de aici și mergem să trăim cu ea. El s-a uitat la mine și a zâmbit. Era fericit, cu adevărat fericit. Nu-mi aminteam să-l fi văzut vreodată fericit. Când s-au stins În noaptea aia
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cai sau ofițeri olan dezi la vânătoare, fără să țină seamă de faptul că În Java nu sunt lei. Apoi, după ce s-a Înapoiat la Yogyakarta, opera lui a căpătat unele implicații antioccidentale, reținute, dar evidente, ce au culminat cu minunata Capturare a Prințului Diponegoro, care se găsește la Palatul Regal din Amsterdam. — Mă gândesc, a spus Bill, mă gândesc c-ar fi un semn de pace. Ceva care să-l Îmbuneze pe președinte, să fie mai Înțelegător, cum să zic
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
radioasă, frumoasă! Părul ei minunat îi încadra fața ca o flacără. Carmina și-o reaminti în cămașă lungă de noapte din finet alb, maimuțărindu-se în fața oglinzii, cu tălpile goale pe covorul de iută... Și atunci era la fel de firească, de minunată. Acolo în curtea socrilor, printre mesele întinse sub forma de U, Elena dansa, râdea, vorbea, își ridica puțin poalele rochiei atunci când ridica treptele ca să se ducă în casă după cine știe ce obiect, era plină de vervă, se știa în centrul atenției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
oraș. Se pare că îi găsise un post acolo la o uzină, ceva pe la birouri, o să facă un curs de contabilitate, ca să aibă o patalama la mână, o specializare. Nu-i corect? o întrebă și o privi cu ochii ei minunați, cu licăriri dese, ca de veveriță. Elena era foarte pornită împotriva tatălui. Ce suflet de câine, spunea. El să-și frece toată ziua târtița pe scaun, nu-i așa iar pe tine să te trimită la muncă printre țigani. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
eu nu pot să cred că au trecut anii, nu pot să cred că mă apropii de final, când mă simt atât de plină și dornică de a dărui sentimente frumoase, când eu mă știu capabilă să dărui atâtea lucruri minunate, mi se pare o absurditate să accept, că într-o bună zi mă pot duce cu toate aceste rezerve neconsumate în mine. Pur și simplu cred că pământul nu m-ar primi, că, odată ajunsă acolo, țărâna deasupra mea ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]