2,604 matches
-
și prin campamentul hărmăluitor specific acestei muște la fel de sâcâitoare ce se numește soldat. Musca de pe acoperiș are o culoare neagră-lucioasă și scoate un bâzâit intermitent, precum Achile mâniat repezindu-se asupra lui Hector; ea se repede Însă asupra unor imondiții minuscule ce populează invizibil suprafața Înclinată. Mă concentrez s-o urmăresc: firișoarele, firește, numite picioare, se alertează infinitezimal de orice asperitate, se agită cu repeziciune Într-un limbaj neînțeles. Cine va scrie despre acest „drum“ al muștei, obținând victorii la scara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la aritmetică, avioanele de hârtie pe care erau scrise cuvinte obscene, bărcuțele și alte forme ale jocului de imaginație, șuruburi, cuie, pioneze, clești, pătrățele de tablă, mosoare, sfoară de manelă subtilizată de la atelierul de tâmplărie, nasturi de toate mărimile, briceagul minuscul primit În dar de la unchiul meu din Germania spre disperarea mamei (când l-am pus pe masa aceea inchizitorială, am avut atâta amărăciune, că mi-au dat lacrimile), am mai depozitat bețișoarele de diferite mărimi, elastice, ascuțitoarea nemțească, foarfecele; cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pot salva praștia care se află În buzunarul secret de la pantaloni, deci m-am pus și cu mai mare râvnă să scotocesc și să depun aproape orgolios bricheta, mărțișoarele, cutiuțele de diverse mărimi, pline cu insecte și fluturi colorați, șurubelnița minusculă, biluțele, alicele, tuburi de cartuș (În timp ce povesteam, E. Își schimba culoarea pupilei; ceva interior, probabil emoția, făcea să se dilate ochiul și să-i crească intensitatea privirii; o simțeam participând la evenimentul al cărui erou fusesem și mă antrenam În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și plecau spre suprafață. Apoi, treptat, n-am mai auzit nimic, nu mă mai puteam mișca și simțeam că mă zbăteam să scap de apăsarea visului. Cineva a citit acest text și a făcut În stânga jos o adnotare cu litere minuscule: „la bibliotecă“.) 10 iulie 1965 Nimic nu-i mai putea opri rostogolirea ritmică a pașilor, grea. Panta devenea abruptă, răsuflarea i se tăia tot mai des, dar omul se Încleșta sălbatic să urce. Muntele nu-l iubea așa, cu pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de geografie: m-a rugat, cu o voce melodioasă (avea un mod al ei de a pronunța cuvintele sincopat, lăsând să alunece vocea În interior, o voce lăuntrică și senzuală), să-i arăt pe harta mare din clasă o localitate minusculă, Însemnată vag În labirintul de semne grafice indescifrabile, când cineva a Împins-o sau m-a Împins (obișnuitele glume proaste dintre adolescenți), și așa ne-am ciocnit violent, ne-am strivit piepturile unul de altul brusc, Într-o Încleștare (ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fără cuvinte E., dându-mi cu tandrețe tristă dicționarul ce ne lega despărțindu-ne definitiv; idiotule, trebuia să-l refuzi. (azi) Nu mai mergem la facultate. Citim Il Gattopardo (mi l-a adus cineva din Italia; e o ediție Felfrinelli, minusculă, elegantisimă). Îl invidiez pe Principe pentru arta de a sorbi acel ozio insezizabil naturilor plebeie. „Noi nu avem gustul format ca să ne bucurăm de o asemenea decadență“, Îi spun lui A. Stăm În pat rezemați de perne; când obosim să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
după insistențe, încălțată în pantofii ei Christian Louboutins. Până să oprească în față la Waverly Inn, Emmy le trimisese deja câte șase sms-uri la fiecare. — Unde ați fost? șuieră Emmy cu ciudă când cele două se strecurară înăuntru prin ușa minusculă de la intrare. Stătea sprijinită de biroul de la recepție și le făcea cu mâna. — Nici măcar nu m-au lăsat să stau la bar fără voi. — Mario, ce băiat rău! fredonă Adriana sărutând pe ambii obraji un bărbat arătos, de etnie nedeterminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ce-ai zice de pulovărașul acela drăguț din cașmir, de cizmulițele căptușite cu blăniță de oaie sau de cărucioarele în serie limitată, din stofă ecosez de culoarea lămâii? Obligatoriu șosețelele alea ca niște pantofiori cu baretuță, la fel și hălățelul minuscul din pluș. N-o să cumpere lucruri din acelea funcționale sau pretențioase — lasă să cumpere alții pernuțe Boppy pentru sprijin, încălzitor pentru biberoane sau lingurițe gravate Tiffany. Ea va avea grijă ca bebelușului să nu-i lipsească nicunul din lucrurile necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
îndeletnicire activă și dificilă cum sunt scufundările. Nu mergea nici la snorkel, nemernicul ăla, fiindcă “n-avea poftă să fie o pradă plutitoare”. Clic. Brianna stătea întinsă într-un pat cu baldachin, citea o revistă și purta un șort foarte minuscul, deloc feciorelnic, și un top aproape invizibil. Clic. Amândoi în echipament de sport și cu iPoduri, transpirați și îmbujorați ca după alergări. Clic. Duncan se prostește sărutând în direcția aparatului de fotografiat, deși Duncan nu se prostea niciodată, îmbrăcat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nas În apă și fu imediat atacată de miriade de pești mici, nu mai lungi decît o gămălie de chibrit. CÎnd o a doua picătură căzu În apă, urmă o luptă violentă care părea să implice națiuni Întregi de pești minusculi. Se Învîrteau prin apă, fără se le pese de suprafața luminată de soare, atacîndu-se feroce unii pe alții. Curățîndu-și gura, Jim se aplecă și dădu drumul unui ghem de puroi din gingiile lui infectate. Acesta căzu ca o bombă grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sărată. În dreptul picioarelor, pe nisip, se opri, adusă de ape, o jucărioară făcută dintr-un cartof de mâna vreunui copil. Ea Îl ridică, Îl puse În palmă, și Petru, de acolo din Înălțimi, avu revelația că el este acel omuleț minuscul care se odihnea rece și ud În degetele ei fine. Se coborî aproape de ea, Îi văzu buzele tremurându-i ușor, apoi auzi cum Îi vorbește omulețului, dar el era deja ascuns În jucăria asta naivă, el era chiar omulețul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
civilă, cu o ceremonie la care a fost invitată doar sora lui Ronnie, Sylvia și câțiva prieteni de la facultate. După nașterea lui Ruby, Ronnie s-a lăsat de facultate pentru a deveni mamă full-time. Toți trei locuiau Într-o garsonieră minusculă cu chirie În cartierul Balham, unde singura Încăpere o foloseau drept dormitor, cameră a copilului și birou. Aici Phil concepea imaginile pentru cutii de detergent și de cereale. Treizeci de ani mai târziu, tot asta făcea. Avusese Întotdeauna destul succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
convinsă că era În regulă cu toată chestia. Dar, azi-dimineață, când se trezise dintr-un vis În care venise În vizită la părinții ei și aceștia n-o mai recunoșteau, nu mai era așa de sigură. Fi stătea În căsuța minusculă cu terasă din Hammersmith, pe care ea și Saul o reușiseră s-o cumpere din economiile ei și „banii lui de iaurt“. Ca majoritatea actorilor care nu erau cunoscuți, Saul se repezea la orice ofertă de reclamă care apărea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
schimbe imaginea brandului, spuse Ruby, Încercând să pară optimistă. Poate vor un tip mai atrăgător și mai aventuros. Cu recenta lui barbă neagră și părul lung - special pentru rolul din Hamlet - Saul era foarte atrăgător. Râse, ridică de pe jos coiful minuscul de pirat al lui Ben și și-l puse pe cap. Cu un gest flamboaiant luă sabia de plastic de pe masă și făcu câteva mișcări de spadasin. Da, da, pun pariu că aș putea pune capac câtorva aventuri! —Mamă, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Claudiei și n-a murit, atunci Alfie trebuie să fie... —Copilul Claudiei. Da, așa e. —Și atunci de ce mai e la tine? — Păi, asta-i partea cu-adevărat tâmpită. Alfie s-a născut prin cezariană la urgență. Era o gâză minusculă născută cu două luni mai devreme zăcând Într-un incubator, și Claudia s-a decis că nu-l mai vrea. —Ce? Nu și-a vrut propriul copil? Vrei să zici că a respins dulceața asta de bebeluș? De ce? Are un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că o să răzbată Într-o bună zi, Îi spuse Ruby lui Chanel În timp ce se cățăra pe un scaun de bar. Un chelner apăru cu o tavă cu aperitive. Chanel refuză, dar Ruby nu se putu abține și luă un con minuscul de hârtie cu o porție de pește cu cartofi prăjiți care să-i ajungă fix pe-o măsea. —Mă Întreb totuși cum o să facă față faimei ăsteia noi, spuse Chanel Întinzându-se să-i ia lui Ruby un cartof. —O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
circ. — Am ajuns, strigă. Și într-adevăr în spatele ei se afla o construcție, un zid roz, vechi, care nu părea să aparțină unei case în picioare încă. Se întoarse către zidul acela. Era o locuință autonomă, un soi de vilișoară minusculă, prăvălită exact sub picioarele viaductului. Am coborât printre mărăcinii prăfuiți, apoi am urcat două trepte până la ușa din doage verzi ca fusta ei. Întinse mâna spre cărămizile de deasupra ușii desprinzând o cheie lipită acolo sus cu gumă de mestecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
În zonele de lumină părea să se grăbească, pentru încetini apoi atunci când intra în lungile umbre ale coloanelor unde devenea aproape neagră. Mă temusem că n-am s-o recunosc, dar am recunoscut-o imediat cum am văzut-o. Îndepărtată, minusculă, întunecată de umbră. Cu capul de sperietoare și picioarele subțiri și strâmbe. Îi recunoșteam mersul acela nesigur poate din cauza unui defect la șold. Se îndrepta fără să știe către mine, asemeni unui câine vagabond care umblă în diagonală. Două plase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Nu, nu mă simțeam înconjurat de suflete în suferință. Manlio vorbea cu Elsa și doar din când în când îi arunca o scurtă privire soției sale elvețiene. Martine își mișca sacadat capul, urmând mișcarea ochilor prea proeminenți și prea căscați. Minusculă, slabă, ridată: o broască țestoasă cu un colier de briliante. Bea. Nu acum, pentru că Manlio o supraveghea. Bea singură, când el era în operație. Nașteri, chiuretaje, fixare și scoatere de ovule, prolapse uterine, de preferat în clinici private. Manlio ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
să-mi pună ventuzele. „Fac mult sport“, mă justificasem.Vroiam să-i spun că o iubesc și că îmi era frică să nu mor departe de ea. — Ai grijă de tine, am spus. — Și tu. Poate că-și reconstruia o minusculă existență, se întorsese în barul acela unde ne întâlnisem, reîncepuse de acolo. Și un alt bărbat se apropiase de ea să o întrebe ceva. Era obișnuită să fie amețită cu puțin, cu o privire care să îi trimită o imagine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
parte și eu mă apropiam de corpul ei care mă primea abandonat și mare. Făceam un efort să-mi înfrâng spaimele care păreau să fie numai ale mele, în fața acelui trup atât de schimbat care mă făcea să mă simt minuscul și inoportun. Era un sex blând, dăruit unei cărni deja gravide. M-aș fi lipsit cu plăcere de asta. Dar Elsa pretindea să mă ocup de ea și atunci îi făceam pe plac. Intram în ea, între voi două, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
să ne hotărâm. Ne aflam în raionul „Primele luni“, micimea hăinuțelor ne punea pe gânduri. Era cald, eu țineam paltonul Elsei pe braț, iar cu al meu eram îmbrăcat încă. L-am descheiat. Elsa, meticuloasă, se apleca spre mărfurile acelea minuscule, citea prețul, compoziția țesăturii. — Îți place? Ținea în mână un umeraș cu o rochiță regală, toată din tafta cu volane. O întoarse pe o parte și pe cealaltă, apoi hotârî că era prea încărcată pentru un bebeluș. Vroia să cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Suntem încă noi, niște nenorociți, niște amanți mizerabili în mijlocul străzii. Un balon roșu zace pe asfaltul negru, ca o inimă uitată. Italia îl privește. — De ce ți-ai tăiat părul? Nu răspunde, zâmbește în întuneric, dinții ei neregulați apar sub lama minusculă a buzelor. Așa ne întoarcem în mulțime, cu brațul meu îndoit și mânuța ei sub el, cu degetele înfipte în impermeabilul meu. Înaintăm încet de tot, simt în brațul pe care se sprijină ce greu se mișcă. Puținii oameni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un gri profund. Și poate te întrebai ce se întâmplase cu locul acela strâmt care te protejase. Nu plângeai. Stăteai acolo liniștită, înfășurată în hainuțele prea largi pentru tine. Păreai un șoricel îmbrăcat. M-am gândit că îmi semănai. Erai minusculă, indescifrabilă, dar aveai ceva ce recunoșteam. Tu ai furat aproape toate trăsăturile mele, Angela. Ai lăsat deoparte frumusețea mamei tale, pentru a-ți însuși figura mea prea puțin atrăgătoare, care a găsit în mod misterios în tine trăsături și forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un porumbel pe umăr. Îmi verificam toate variantele. Prima dată când l-am văzut a fost printr-un geam. Plângea. Mânuțele lui brăzdau aerul incubatorului, iar piciorușele lui se zbăteau în pătura strânsă bine în jurul lui, gurița era o gaură minusculă și neagră pe o față furioasă și roșie. Am așteptat să vină o asistentă să îl ia în brațe. Nimeni nu părea să-l audă. Nu puteam să înțeleg. Eu eram de partea cealaltă a geamului și îi auzeam țipetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]