2,913 matches
-
de limba română, și, de asemenea, să le acorde un ajutor bănesc de 600 de scuzi pentru înființarea unui seminar, în care să fie pregătiți preoți indigeni. Papa Inocențiu al XI-lea (1676-1689), nu numai că i-a sprijinit pe misionarii franciscani din Muntenia, Moldova și Transilvania, dar l-a avut în aceste teritorii pe franciscanul diplomat Ioannes Baptiste Del Monte (din neam nobil, vorbitor de multe limbi străine, care a călătorit în toată lumea), care a făcut, de nenumărate ori, circuitul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a acceptat ca un capucin franciscan, Marco de Aviano să se lanseze în luptă cu un crucifix strigând „Fugite partes adversae”; în felul acesta, papa Inocențiu al XI-lea, a fost prezent în lupta victorioasă împotriva otomanilor, de sub zidurile Vienei. Misionarul franciscan Bassetti a realizat un proiect pentru înființarea unui colegiu, atât de necesar în Moldova, pe care l-a prezentat secretarului Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Francis Igoli. Dar Congregația l-a însărcinat pe Bandini să cerceteze situația în teritoriu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bassetti a realizat un proiect pentru înființarea unui colegiu, atât de necesar în Moldova, pe care l-a prezentat secretarului Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Francis Igoli. Dar Congregația l-a însărcinat pe Bandini să cerceteze situația în teritoriu. Toți misionarii italieni erau vorbitori de limbă română și îi învățau pe credincioși să scrie și să citească. Se simțea acut lipsa școlilor în teritoriile românești. Marile evenimente din secolul XIX, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, prăbușirea stăpânirii otomane, au însemnat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Procurator General al Congregației „De Propaganda Fide”. A vorbit întotdeauna foarte frumos despre români. Iohannes Baptista del Monte s-a născut într-o familie de marchizi și la doar 12 ani a intrat în ordinul franciscanilor; din 1663 a fost misionar în Muntenia și Moldova, dar a cutreierat, predicat și învățat practic întreg teritoriul locuit de români. În mijlocul unor primejdii de nedescris, a fost răpit în mai multe rânduri de către tătari, a servit ca interpret în timp de război, a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
deoarece „nu are cine să-l înlocuiască”. A mai rămas în misiune încă 10 ani, la rugămințile fierbinți ale credincioșilor. A murit la București în 1689. Într-o veche gravură, acest sfânt urmaș al lui Francisc a fost descris astfel: „misionar apostolic în Răsărit, a întors la credința catolică pe necredincioși”, „de multe ori a fost în primejdie de a-și pierde viața, căzând în două rânduri rob la turci, din mâinile cărora a scăpat ca prin minune; a îndeplinit misiuni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Domnilor Munteniei și Moldovei, precum și a împăratului Leopold; după ce munci din greu, timp de 30 de ani, fu chemat la răsplata slavei cerești”. Și lista aceasta, a generozității absolut dezinteresate, gratuite întru Dumnezeu, ar putea continua cu mulți, mulți alți misionari franciscani, sau, din ultimul secol, cu foarte mulți preoți diecezani. Ambrozie Babich, guardianul de la Bărăție (București), a refăcut tot complexul, după un incendiu devastator, cu banii primiți de la rudele lui („omul cel mare”, cum l-a numit canonicul Carol Auner
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Conventuali din Roma, unde a fost profesor de istorie, și, ori de câte ori avea ocazia, vorbea cu nostalgie și cu dragoste despre români, despre Moldova, în cea mai curată limbă românească, pe care a iubit-o foarte mult. Iosif Corradini a venit misionar în 1872 în Moldova (la Butea, Răchiteni și Hălăucești) pentru 35 de ani, și, a pus atâta suflet în păstorirea poporului de credincioși, încât, atunci când a fost transferat la Hălăucești, a pus practic la dispoziție toată suma de care era
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost transferat la Hălăucești, a pus practic la dispoziție toată suma de care era nevoie pentru construirea unui seminar: 25.000 de lei (din economiile lui și din subvenția primită de la guvernul italian). Sunt doar câteva portrete, între atâția alți misionari, alți preoți, alți credincioși și alți atâția oameni buni rămași în anonimat, în care inimile au bătut pentru Cristos și pentru români. Patriotismul și credința nu se exclud, din contră, se presupun reciproc, îmbogățindu-ne. 3. Vladimir Ghika, Seniorul Credinței
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
filosofia la Padova și Roma, unde fost sfințit ca preot în 1910. A fost un student eminent. În Italia a fost și profesor de teologie la Cherso și apoi la San Miniato. În 1912 a susținut la Roma examenul de misionar apostolic și apoi a revenit în țară. A fost numit vicar la Săbăoani, unde paroh era zelosul preot franciscan G. Carpati; împreună au înființat în 1913 revista „Viața”, cel mai important eveniment cultural al localității, după construcția bisericii „Sf. Arhanghel
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
răspândirea gazetelor creștine este cea mai bună muncă apostolică pe care o poți face!” În 1929 a apărut un supliment al revistei „Cruciada noastră misionară” cu câteva cuvinte de bun augur din partea Episcopului M. Robu (franciscanii din Moldova au fost misionari în China și Africa până în 1940). Fiind ecoul problemelor complexe ale timpului, „Viața” a pus accentul pe instruirea religioasă și catehism (părintele I. Tălmăcel a scris un Catehism accesibil), pe meditație, cultul marianic, ecumenism (în special activitățile din Luizi-Călugăra în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lucrări semnate de părinte (mă refer în primul rând la „O floare rară”) rămâi surprins de profunzimea analizei psihologice și de modernitatea cu care problematizează situațiile de viață, dar mai ales de vocația de moralist și pedagog. Am înțeles de ce misionarii franciscani din Moldova „au fost propovăduitori ai adevărurilor veșnice și pionieri ai adevăratei civilizații” (Iosif Pal), confundându-se cu ideea de catolicitate. „Cuvintele Tale, Doamne, sunt duh și viață; Tu ai cuvintele vieții veșnice”. (In. 6, 64b, 69b) Bunicul meu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o călăuză sigură de viață, în care se regăsesc teologii, filosofii, budiștii zen, ecologiștii, mass-media, într-un cuvânt umanitatea 2. Sfântul Francisc rămâne un ideal de viață atât la nivel de societate, cât și la nivel de viață personală. 3. Misionarii franciscani au fost aceia care au făcut convertirea multiplului conglomerat național care exista în secolele XIII-XIX, inclusiv pe teritoriile Țării Românești. 4. Franciscanii organizați pentru misiuni în Moldova și Țara Românească (1623) au reprezentat prima organizație creată, „primul născut”, al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin folosirea informatorilor, adesea reactualizați din rândurile scursurilor, dar și din lumea rafinată, continuă. Trebuie analizată, combătuta, eradicată. * „Torturile fizice nu trebuie povestite”, pentru că au fost „torturi de neînchipuit”, neindurate „de nici o imaginație”, l-a sfătuit Suzana, soția predicatorului și misionarului creștin, de origine... evreu, Richard Wurmband, un fel de „frate” de neam și de convertire cu Neculai Șteinhard, care a petrecut 14 ani de temnița grea În pușcăriile României, astăzi un nume finalist În ceea ce a numit Televiziunea națională „Mării
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Șteinhard, care a petrecut 14 ani de temnița grea În pușcăriile României, astăzi un nume finalist În ceea ce a numit Televiziunea națională „Mării români”. Închis și pe vremea legionarilor, si a lui Antonescu, dar și În timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, misionarul, Încălcând consemnul primit de la tovarășa-i de viață și pușcărie comunistă, face mărturii zguduitoare despre viața de acolo În cărțile sale „Marx și Satan” ori „Dacă zidurile ar putea vorbi”, asupra cărora nu e spațiu să insistăm. Un alt prelat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Bisericii” (patres eclesiae, de aici și denumirea de patristică, sintagmă atribuită epocii fondatorilor dogmaticii creștine), credința creștină se răspândește cu repeziciune în întreaga lume greco-romană, cu care stabilește un gen de compromis de ordin religios și filosofic. Între acești ,,părinți” misionari ai Bisericii s-au remarcat Vasile cel Mare (330-379), Pseudo-Dionisie Areopagitul (aprox. secolul al V-lea), Ioan Damaschinul, Grigore cel Mare etc., toți aceștia încercând în lucrările lor să promoveze argumente teologice în favoarea credinței creștine, dar împotriva gândirii filosofice grecești
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
al IV-lea și al XIII-lea) s-a afirmat factorul cel mai important care a contribuit la unificarea spirituală a lumii europene: creștinismul. Deși nu are origini europene, această religie, care a devenit general europeană prin iradiere și prin misionari pe parcursul a circa opt secole, a fost totuși europenizată prin absorbția unor curente de gîndire grecești și prin fixarea unor centre ecleziastice puternice pe pămîntul Europei, unde a devenit mijloc de răspîndire a limbilor greacă și latină, limbi care au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este judecat individual și tot astfel recompensat sau sancționat 19, de un zeu milostiv, dispus să ierte pe cel care își recunoaște și-și expiază greșelile. Impunerea Creștinismului în spațiul Imperiului Roman a fost dificilă și plină de sacrificii ale misionarilor și ale credincioșilor, deoarece ideologia imperială era profund zdruncinată de noua religie, nu numai la nivelul cultului, ci și la nivel politic, juridic și social. Susținînd că și sclavul este o ființă omenească, Creștinismul a combătut implicit sclavia și a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și unele grupuri restrînse de europeni de alte religii, fenomenul a rămas emblematic pentru întreaga Europă și, de aceea, în zonele colonizate de europeni din alte continente, s-a introdus și creștinismul, foarte adesea și la popoarele autohtone, prin activitatea misionarilor. Prin urmare, treptat, Europa a îmbrățișat o nouă religie, aceeași pentru toți, ceea ce a imprimat unitate, dar și optimism, prin încrederea în natura umană și prin respectul pentru individualitate. S-au creat astfel premisele ca prin această unitate să se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au creat astfel premisele ca prin această unitate să se întrunească gîndirea aventuroasă a grecilor și geniul administrativ al romanilor cu aptitudinile dinamice și constructive ale nordicilor și ale vesticilor, în general. Extins din sudul european, prin iradiere sau prin misionari, pînă în zonele nordice, creștinismul a reprezentat, de aceea, o formă de unificare spirituală și culturală a Europei, în ciuda faptului că de-a lungul istoriei a avut unele manifestări condamnabile prin intoleranță și agresivitate și a cunoscut un număr mare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ieri de alaltăieri, ca să ne adunăm pentru o contraofensivă în forță. Mișcarea social-creștină, promovată de papa Leon al XIII-lea (1878-1903), apelul pentru Instaurare omnia in Christo (Să instaurăm toate în Cristos) al papei Pius al X-lea (+1914); apostolatul misionar propus de Pius al XI-lea (+1939) și Acțiunea Catolică, atât de insistent recomandată de toți papii noștri deopotrivă, ne arată gândirea Bisericii pentru o activitate de cucerire viguroasă. Nouă ne aparține măreția gândirii care a antrenat cele mai bune
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
harului lui Dumnezeu, să găsim puterea să revenim la acestea, cu orice preț. Se știe, după cum spune lumea, că banul deschide orice ușă. Dar dacă pentru a dobândi convertirea lumii ar fi fost nevoie de bani, Evanghelia - observă un sfânt misionar - ne-ar fi spus asta. Însă, Isus, așa cum ne relatează chiar Evanghelia, atunci când a trimis Apostolii și ucenicii să predice vestea bună, a ținut să-i trimită lipsiți de toate: și au făcut treabă bună. Va spune cineva că acelea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cea mai desăvârșită fidelitate față de dorințele purității, dacă lumea trebuie să fie eliberată de sub sclavia satanei. „Voi preoții - ne spun anumiți oameni de rând - nu puteți să aveți inimă, pentru că nu aveți familie“. - Dar minunile de iubire ale preoției, ale misionarilor, ale fecioarelor consacrate, stabilesc un fapt atât de impunător încât reprezintă o dezmințire zdrobitoare. Biserica își deschide inima unei paternități fără margini, unde, pentru a locui, este nevoie de o inimă mare, liberă, care să nu cunoască neliniștea limitelor, pe
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ce te face să nu mai percepi trecerea timpului... În Tokyo, în chiar centrul lui, m-a uimit să văd că există o catedrală creștin-ortodoxă ce poartă numele de „Catedrala Sfântul Nicolae Sf. Nicolae de Tokyo”. Prin activitatea sa de misionar, Sf. Nicolae a adus ortodoxia în Japonia, unde a înființat o biserică ortodoxă. Acest lucru i-a ușurat misiunea de a converti japonezii, cu miile, la creștinism. El a fost trimis ca misionar în Japonia de Biserica Ortodoxă Rusă. În
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Nicolae de Tokyo”. Prin activitatea sa de misionar, Sf. Nicolae a adus ortodoxia în Japonia, unde a înființat o biserică ortodoxă. Acest lucru i-a ușurat misiunea de a converti japonezii, cu miile, la creștinism. El a fost trimis ca misionar în Japonia de Biserica Ortodoxă Rusă. În fiecare an, pe 1 august, se sărbătorește ziua nașterii Sfântului Ierarh Nicolae denumit și „Luminătorul Japoniei”, iar prăznuirea sa are loc pe data de 3 februarie. Pentru râvna și efortul depuse în răspândirea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a obținut aprobarea sumei de 50.000 de lei În vederea procurării odăjdiilor și obiectelor de cult necesare bisericii . Preotul Paul Potorac, protoiereul de Vaslui (circumscripția IVasluiul de Jos), face cunoscută la 10 iulie 1943 preotului Constantin Popescu delegarea ca preot misionar În Transnistria, Începând cu 30 iulie 1943. Preotul a fost Înștiințat și de Episcopia Hușilor la 9 iulie 1943: . . Preoții delegați urmau să se prezinte Mitropolitului de la Misiunea Ortodoxă din Odessa . Prima cercetare duhovnicească din Chișinău a fost realizată de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]