2,085 matches
-
a avut loc o prăbușire a echilibrului ecologic. Acest lucru a făcut necesară reintroducerea sa în multe din țările care îl eliminaseră. Lupul mănâncă aproape orice fel de vietate, de la broaște și larve, iepuri, pârși și alte animale mici, la mistreț, cerb, măgar domestic sau colun, saigale, boi și chiar urși. Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, după care lupul rămâne cu lupoaica, pentru a crește puii împreună. După aceea, lupii, inclusiv cățelandrii, se adună în haite, care, mai ales în
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia oxus"), pițigoiul mare ("Parus major"), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc. Solurile zonei sunt formate mai ales din cernoziomuri argiloiluviale, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide și în proporție mai redusă alte tipuri de soluri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dăbâca se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
specii de plante cu flori, ceea ce reprezintă 40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de munte și marmota. În pădurile de conifere trăiesc ursul, cerbul carpatin, râsul, căpriorul, jderul de copac, mistrețul și vulpea, iar în ape, păstrăvul, scobarul și lipanul. Conform recensământului din 1910 populația satului Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani și 35 de unguri. La recensământul din 1992 au fost
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
iar comuna Chevereșu Mare cu: În nord, de-a lungul Timișului, se întinde, pe vreo zece kilometri, pădurea Chevereș. Aceasta a fost unul dintre locurile de vânătoare favorite ale lui Nicolae Ceaușescu. În colecția rămasă în urma sa, numeroase trofee de mistreț provin de acolo. Arborii din familia stejarului sunt predominanți în pădure. Dar pădurea Chevereș este, în cea mai mare parte a sa, pădure cultivată. În sud, aproape de Vucova, o altă pădurice, Făgimacul, cu statut de fâneață împădurita, a fost masacrata
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
salcie, tei, etc. Subarboretul este compus în special din păducel, măceș, alun etc. În ultimii ani pe teritoriul așezării s-au efectuat împăduriri puține, în timp ce tăierile au fost imense. Fauna este reprezentată prin numeroase specii de animale ca: iepuri, vulpi, mistreți, urși, căprioare. În secolul al XVIII- lea este semnalată prezența pe teritoriul Rebrei a zimbrului, vestitul patruped din pădurile moldovene. Așa de pildă în hotarul satului o parte poartă denumirea de „Tăul Zâmbrului” sau „Zâmbrița” de unde se vede că și
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
etaje: Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
mici—6000 ha (2% din suprafața pădurilor). Predomină pădurile foioase specifice Europei Centrale. Componența lor floristică este destul de diversă și numără peste 100 de specii de arbori și arbuști. Fauna cuprinde 68 specii de mamifere (bunăoară vulpea, căprioara, cerbul și mistrețul), 270 specii de păsări și zeci de mii de specii de nevertebrate. Varietatea condițiilor de mediu din trecut și abundența de alimente a contribuit la formarea unei faune sălbatice felurite în Moldova. Cu toate acestea, datorită creșterii utilizării terenului pentru
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
note și manuscrisele operelor sale publicate în timpul vieții a doua zi era plănuit atacul agenților asupra cetățuii la fel și în viața domestică de fiecare zi există posibilitatea de a te inspira din evenimentele lumii naturale fauna este reprezentată de mistreț iepure lup vulpe urs cerb râs căprioară veveriță este expresia unui altruism mișcător și totodată aceea a unui egoism înverșunat a unei avariții sentimentale prin sarmatism erau păstrate cu sfințenie tradițiile vieții rurale pacea și pacifismul munții care ocupă mai
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
patronul orașului polonez Olsztyn. Olsztyn a semnat acorduri de înfrățire cu următoarele orașe: Olsztyn este localizat în valea rîului Łyna, care împarte orașul în două părți. Pădurile ce-l înconjoară sunt casa animalelor sălbatice: căprioara și elanul european, vulpea, enotul, mistrețul. În aceste locuri trăiesc în jur de 150 de specii de păsări. Există 11 lacuri în cadrul orașului, multe dintre care cele mai se află în partea de vest a Olsztyn-ului. Cele mai mari sunt Lacul Krzywe , cunoscut sub denumirea de
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Daudebardia transsylvanica", "Vitrea transsylvanica", "Helicigona banatica", "Trichia transsylvanica", "Alopia canescens", "Alopia nixa". Fauna mamiferelor este încă bine reprezentată în pădurile de la poalele masivului, deși activitățile economice și dezvoltarea orașelor sunt principalele cauze ale dispariției multor exemplare din: cerbul carpatin, căprioare, mistreți, râși, lupi, vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător etc. Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată prin: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus"), vulturul pleșuv
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
descrieri precise asupra bourului ("Bos primigenius") și a zimbrului ("Bison bonasus"). Consideră bourul ca reprezentant al taurinelor cu precizarea că ultimul exemplar a fost vânat pe teritoriul României în 1627. Observații asupra vieții în mediul natural și obiceiurilor căprioarelor, cerbilor, mistreților, urșilor, lupilor, râșilor etc. A fost unul din promotorii mișcării pentru protecția naturii. Publică lucrări științifice și de popularizare.
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
Banat, vulturul imperial și acvila. Existența lor este condiționată de prezența în câmp deschis (pe pășuni) a veverițelor, care constituie baza hranei lor zilnice. Populația regnului animal în regiunea dunelor este reprezentată în acest moment de: lup, cerb, căprioare și mistreți. În scopul protejării acestei zone, Dunele Deliblat au fost declarate rezervație a naturii. Începând cu anul 2002, Dunele Deliblat figirează pe lista preliminară UNESCO, ca o zonă cu resurse naturale excepționale. Caracteristicile naturale si unicitatea zonei îl fac potrivit pentru
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
înființează Ordinul Phoenix, organizație menită să lupte împotriva lui Cap-de-Mort. În 1979, în culmea puterii lui Cap-de-Mort, Sybill Trelawney îi face o profeție lui Albus Dumbledore, care prezicea căderea Lordului Întunecat. Această profeție a fost făcută la hanul Cap de Mistreț, în timpul unui intreviu pentru postul de profesror de Prezicere a Viitorului.„"Cel care are puterea de a-l birui pe Lordul Întunecat se apropie... născut din neantul celor care l-au înfruntat de trei ori, născut la apusul lunii a
Cap-de-Mort () [Corola-website/Science/307846_a_309175]
-
produse dietetice și ingrediente culinare care conțin cel puțin 50% cacao (01.1.8). 01.1.2 Carne (ND) - Carne proaspătă, refrigerată sau congelată de: - bovine, ovine, caprine și porcine; - păsări și măruntaie comestibile de păsări; - iepuri și vânat (căprioare, mistreți, fazani, cocoși de munte); - cai, măgari, catâri, cămile și animale similare; - măruntaie proaspete, refrigerate sau congelate; - carne și măruntaie comestibile uscate, sărate sau afumate (cârnați, salam, slănină, șuncă, pateu, etc.); - alte feluri de carne sau produse și preparate din carne
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
dintre ele, așa cum ar fi Garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț ("Leontopodium alpinum") și ghințura galbenă ("Gentiana lutea"). Printre speciile de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
incendiu. După revoluția română din 1989 s-a încercat renovarea lui, dar în prezent acesta funcționează ca adăpost pentru lucrătorii forestieri din zonă. Domeniul de vânătoare a rămas și este administrat de Direcția Silvică Suceava (se organizează vânători de urs, mistreț și cerb în special). Rezervația forestieră Codrii Seculari Giumalău, întinsă pe 290 hectare, cu arboret de molid pur ("Picea Excelsa"), cu vârste de peste 130 de ani. Constituită în 1941, rezervația face parte din rețeaua națională a ariilor protejate. Rezervația cinegetică
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația comunei este curat românească. În 1784 o inscripție bisericească notă existența a 79 familii (aproximativ 395 locuitori). Populația a crescut ca urmare a șporului natural și a imigrației. Recensămintele au evidențiat acest fapt. Astfel, în 1910
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
unități turistice de profil, dar sunt condiții pentru turism cu motivații că: sport, vânătoare, pescuit, drumeții, interes pentru folclor, etnografie, obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi și săniuș, turism ecologic sau etnografic. Se poate vină cerbul, căpriorul, mistrețul, lupul, vulpea. Pescuitul oferă posibilități pentru păstrăv, mreana și clean. Iubitorii turismului, vânatului și pescuitului vor avea momente de neuitat dacă vor veni să se bucure de ceea ce oferă comună Straja. Calea ferata Suceava-Nisipitu străbate comună de la est la vest
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
formațiune vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
garnița, gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
un brâu întins dinspre est spre vest, la limita sudică a satului întâlnim arealele bine împădurite numite Padeș(fag și castanul comestibil),Pădurea Mare(fag, gorun și molid)și Vârful Stogul(fag secular). În aceste păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]