2,504 matches
-
fel de a vorbi tradițional poetic, pentru că în realitate muza lor nu are sens păgân, ci unul pur creștin. Acesta e modul teandric al culturii creștine, la temelia căreia stă permanent o rugăciune de chemare a harului dumnezeiesc. Concepută fie mitologic, fie haric, ideea inspirației implică un plus de puteri adăugate geniului, o depășire a omenescului, o dilatare a viziunii ca să poată considera obiectul concret și limitat al artei în lumina nemărginită a veșniciei. Toate operele prin care culminează cultura omenirii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Testament, al lui lisus Hristos, ca și Messiada lui Klopstock. Nici una nici alta nu sunt considerate mai mult decât încercări. Mântuitorul trece dincolo de puterile oricărui geniu omenesc. El e teantropia prin excelență, adică unică. Modul teandric, fie în accepția lui mitologică, improprie, diluată și fragmentară, fie în amploarea accepției pur creștine, e natura omenească în colaborare cu îndurarea divină sau cu harul, în Iisus Hristos însă sunt două naturi, divină și umană, unite în aceeași persoană. Nici unui artist nu i-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
câmpuri interne de referință care să se integreze unei "viziuni metafizice" conforme cu "matricea stilistică" a subconștientului colectiv [în cazul lui Sadoveanu, e vorba despre "matricea stilistică" a contextului cultural biblic - n.n.]. Această "viziune" este presupusă ca implicită în corpusul mitologic al culturii naționale [sau al "universului" creștin], iar procesul de poesis discursiv este înțeles ca reiterând și prelungind, în textul poetic, demersurile definitorii ale "gândirii mitice". În esență, "metoda de creație" poetică preconizată în acest sens ar impune: (a) exploatarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de la Trento. Teatrul și imaginarul popular. Dincolo de dezvoltarea unor imagini oficiale raționale specifice bisericii în paralel ca în orice spațiu și timp cultural, se dezvoltă și o formă marginală de imaginar aparținând universului popular. Acesta este o sinteză a universului mitologic tradițional, a discursului religios al preoților predicatori, fie că reprezentau discursul oficial sau pe cel eretic (amestecul discursului teologic a determinat o imagine confuză, dar în același timp sincretică), a imaginilor propagate de autoritățile laice și de imaginile proprii dezvoltate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este fiu de împărat (rege); ori de origine obscură, încețoșată; - daruri: poate regenera, aduce vindecarea, înțelepciunea etc.; pentru cei care l-au trimis în călătoria aventurii, etc.; - preferă lupta dreaptă („că-i mai înțeleaptă”); - descifrează enigme (la fel a eroii mitologici); dejoacă planuri distructive; - la capătul aventurii sale aspiră la un deznodământ fericit; nu aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o soție, mulți copii, bogăția și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
unui scop; distrage atenția adversarului; se preface mort; cere să i se elibereze o mână; obține permisiunea de a cânta dintr-un instrument (care ese, de fapt, un semnal pentru tovarășii săi); etc. Personajele pot fi grupate astfel: 1. personaje mitologice; 2. personaje animaliere parțial antropomorfizate; 3. mame cu calități excepționale, acționând în numele unor principii superioare; 4. personaje din lumea păstorească; 5. personaje „zise istorice”; 6. personaje obișnuite puse în situații excepționale. Din punct de vedere compozițional, stilistic: - balada este model
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cununate extazul și moartea. Conrad, capodopera bolintineană, adună totalitatea temelor care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast, în care mitologicul și politicul se succed într-o retorică destul de bine articulată. Însă, înainte de orice, Bolintineanu este, aici, într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul "tărîmelor lichide", poet neptunic în adevăratul înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce apărea încoronat, se producea sub Steaua Cîinelui(Sirius) dintr-un ou sferic înfă- șurat într-o piele aspră în loc de găoace, ouat de un cocoș și clocit de o broască țestoasă. Cocoșul alb, broasca țestoasă și oul ceresc erau elemente mitologice în religia geților așa cum o dovedesc tăblițele și iconițele. O lespede de piatră din Viena poartă săpată o imagine cu o creatură înfricoșătoare avînd un trup solzos de șarpe, un cap ca de cocoș cu coroană pe creastă, și 4
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și pe iconițele geților și care erau vindecători de boli, ei putînd dărui tinerețea oricărui bătrîn pios. Călăreții așvini simbolizau lumina dimineții și a serii, fiind născuți din lumina ce-rească, tot așa cum erau și cabirii, iar pe cer erau reprezentați mitologic de luceafă- rul de dimineață și cel de seară. Noi ca niște nemernici, o tragem tare numai cu ca-valerul trac foarte drag întunecaților și nu vrem să auzim dar și să vedem altceva. În zoroastrismul ticluit cum spun ei către
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
venerau animalele pentru că ele, prin darurile lor i-au scos din necazurile și urgiile timpului. Mitra ca divinitate solară, împreună cu Mama Pămîntească cîrmuiesc viața universului iar moartea nu este decît o distrugere temporară necesară unei noi renașteri. În acest univers mitologic trebuie privită sacrificarea ritualică a taurului în religia mitraică. Dar taurul mitraic are o trăsătură unică în acest context teozofic, el vine din ceruri, din împărăția lunii, adică locul unde viața renaște după moarte. Sufletul lui luminos aduce viața din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
grupului poeților tradiționaliști care, după primul război mondial, au ținut dreaptă cumpăna lirismului nostru. Poetul însuși a probat de-a lungul timpului un talent robust, de certă noutate și originalitate. Ion Vinea capătă, sub condeiul inspirat al criticului, surprinzătoare dimensiuni mitologice: Dacă în lumea noastră scriitoricească a existat unul căruia să i se poată citi mai limpede nemurirea în ochii albaștri, în surâsul luminos și în trupul clădit din frumusețe și sănătate, acesta a fost Ion Vinea. Era o făptură, mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
spune, doar două cuvinte: întru și întruchipare. Celui dintîi i-a edificat o ontologie, după care a început să o întruchipeze într-un formalism logic original, parțial povestit nouă în niște substanțiale scrisori dictate lui Hermes, personaj cu semnificativă încărcătură mitologică, mesagerul, între altele, zeilor. Sentimentul românesc al mediocrității Omul mediocru: schiță fenomenologică Căutînd un nord al reflecției autentice și, în egală măsură, al valorii, după ce voia să afle în ce direcție se îndrepta, în anii '30 ai secolului trecut, cugetul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
slujitorii poporului suveran (toată epoca a fost, o știm, una a maselor) și asta după ce Revoluția franceză urcase pe soclu acest mit, prin care a uzurpat și substituit pe cel al legitimității prințului-monarh (era aici, spune Morin, o revoluție ideologică/mitologică esențială). Se ivea, în fapt, cuibul unor forțe turbionare, cele care vor separa maniheic pe intelectuali. Unii vor deveni proprietari ai ideilor și ai universalului, se vor autositua deasupra puterii și a organizării sociale (este ceea ce Benda va numi le
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
supraviețuirea și dominarea acestei clase nomenclaturiste. în esență, este vorba de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organică și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de sânge (care) au surse mai adânci decât psihologia personală a lui Ceaușescu 14. Pistă, evident, necesar de urmat și adâncit cu toată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vedem la vremea potrivită despre ce anume e vorba. Deocamdată, să luăm lucrurile pe rând. Mai întâi, se cade să spun că locul geometric în care se situează punctul de observație adoptat se află la intersecția dintre etimo-mitologie (sau lingvistică mitologică), poetica lingvistică și semantica interpretativă. Cumva paradoxal, tot acest complicat instrumentar conceptual e făcut necesar de o observație aparent simplă care joacă rolul de punct origo al demonstrației: anume că într-o proză în care totul e semn, fiecare cuvânt
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Nouăsprezece trandafiri, Incognito la Buchenwald, Ivan, Les trois Grâces, Dayan, din acest punct de vedere, al capacității numelui propriu de a camufla în el fragmente de istorie sacră. Această analiză etimo-mitologică spectrală excavează un strat întreg de semnificații și fragmente mitologice care, submerse în text dincolo de suprafața aparent inertă a numelui personajelor, așteptau să fie descoperite. Studiul nu doar că propune sau elucidează chestiuni obscure ale prozei fantastice a lui Eliade (chiar și numai acest fapt ar fi fost lăudabil, de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și de element structurant al textului narativ (Mariana Istrate), adecvarea lui la personaj, pe de o parte, și la contextul onomastic și al operei, pe de altă parte (M. Ignat). Am adăugat ceea ce unii cercetători numesc etimo-mitologie, iar alții, lingvistică mitologică, elemente de poetică lingvistică, semiotica textului și semantică modală, folosind mai puțin metodele criticii literare (deși nu evită sugestii venite dinspre critica literară) de analiză a imaginarului literar al unui text ca produs al limbajului poetic. Pornind de la funcția cel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lumea ficțională eliadescă, iar unul dintre firele recurente ale acestor țesuturi este al miturilor nominale, spațiu nuclear, în care Eliade realizează infuzia de sacru. Conform unei afirmații a semioticienilor culturii, amintită de Mircea Borcilă, "numele proprii constituie chiar "nucleul" cuibului mitologic special al limbii naturale"16. Capitolul 1 Numele proprii eliadești în discursul criticii literare Construirea unei relații dintre nume și text există deja în faza realistă a creației: Eliade intenționa scrierea unui roman Petru și Pavel, reluat în parte în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
urmat de Noi eseuri critice) Teoria numelui propriu este aceea a limitei limbajului finit în raport cu limbajul infinit. [...] Fiecărui om numele îi garantează că este creația lui Dumnezeu, și în acest sens, este el însuși un creator, așa cum o arată înțelepciunea mitologică din acestă intuiție care nu are nimic special, anume că numele unui om îi conține destinul. Numele propriu al unui om înseamnă comuniunea sa cu verbul creator al lui Dumnezeu. (Walter Benjamin, Opere I, Mitul și violența - tr. m62) Cercetările
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
clară despre o persoană sau un loc, ci, mai degrabă o idee ambiguă și un caracter anonim), familia diacritică (sau distinctivă, urmând originea cuvântului - n.m.) (nume care revelează atributele persoanei sau ale locului), familia himerică (nume create în întregime), familia mitologică (nume legate de mitologie), familia biblică (nume legate de Biblie), familia etimologică simplă (nume formate în limba sa de origine), familia etimologică multilingvă (nume care pot aparține la două sau mai multe limbi de origine), familia de identitate națională (indică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
desprinde din "semantica generală a textului"157, iar cercetarea lui trebuie să beneficieze de datele semanticii, stilisticii, poeticii, semioticii, psihologiei, sociologiei, antropologiei. Trecând în revistă studii dedicate numelui propriu, autoarea inventariază contribuții ca: încercarea unei analize stilistice prin remarcarea valorii mitologice, istorice sau culturale a unor nume livrești, precum și investigațiile referitoare la numele personajelor din basme (Al. Cristureanu, Contribuții la studierea onomasticii operei lui G. Coșbuc, Imagini livrești formate din nume proprii în opera lui Negruzzi, Observații asupra numelor de persoană
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
anume, necesitatea explorării etimologice"181. De aceea, nu se poate pune semnul egalității între etimologia unui nume și conotațiile lui care reprezintă "fie ceea ce aduce numele din alte contexte, fie ceea ce sugerează contextul în care tocmai se discută. Încărcătura culturală (mitologică, religioasă, istorică etc.) poate fi mai mult sau mai puțin cuprinzătoare, în funcție de contextele traversate. Numele propriu poate aduce cu sine o istorie semantică proprie, mai lungă sau mai scurtă". Distincția nume "care aparțin unui autor anume"/ nume "marcate de mitologia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
create de romane, povestiri, nuvele revelează valori și semnificații ale condiției umane necunoscute sau imperfect înțelese până atunci." Contestând "moartea romanului", Eliade susține că literatura epică (romanul, nuvela, povestirea) nu poate dispărea "pentru simplul motiv că imaginația literară prelungește creativitatea mitologică și experiența onirică. Posibilitățile narațiunii sunt infinite, pentru că infinite sunt "personagiile" și "evenimentele" atât în viață și în istorie, cât și în universurile paralele pe care le fundează imaginația creatoare". În ce privește analogia dintre fenomenul religios și opera literară, așa cum fenomenul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
altele. Miturile sunt aduse la suprafața textului și îndelung explicate". Impresia este "de la un punct, că faptele de existență sunt chemate să ilustreze teoriile mitografului, și nu invers", că "teoriile asfixiază într-o oarecare măsură viața personajelor și încetinește intriga mitologică a narațiunii", proza este "prea demonstrativă" dând senzația unui "eseu erudit recitat de actori-teoreticieni, tobă de carte"44. Despre aceeași proză, Marta Petreu consideră că este redevabilă în mare măsură unor opere ca Mitul eternei reîntoarceri, Aspecte ale mitului, și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cel mai autentic mitolog al veacului"102 și considera mitologia un limbaj în sine; în acest sens, dădea exemplul guvernatorului Grey care, în scopul comunicării cu aborigenii din Noua Zeelendă a trebuit să deprindă un limbaj bazat pe un sistem mitologic. Pentru cercetătorul trăind în afara spațiului mitic, comunicarea cu cel dinăuntrul mitului presupune înțelegerea mitului, adică introducerea în acel spațiu", un sistem intraductibil și inteligibil pentru cei care "trăiesc" miturile 103. Genul de narațiune pe care îl cultivă Eliade se raportează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]