4,914 matches
-
vădane. Ea îi făcuse înmormântarea. Îngropăciune de om sărac, dar cu Arhiereu! Deosebit de Costache Negruzzi alt amănunt de la anul 1843, asupra lui Lumânărică și a altui asemenea om - Titinaș, are Al.Papadopol - Calimah. În acele zile când murea Lumânărică, tronul Mitropoliei Moldovei era vacant pentru că Veniamin Costache, fala și podoaba bisericii moldovenești, o părăsise la 18 ianuarie 1842. Locțiitor de mitropolit rămăsese Vlădica Filaret Beldiman. Și auzind el clopotele de la Tălpălari bătând jalnic, își întrebă oamenii pentru cine sunt trase. Pentru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
jalnic, își întrebă oamenii pentru cine sunt trase. Pentru Lumânărică - îi răspunse Arhidiaconul. Primind vestea, Vlădica și-a făcut și Sfinția Sa semnul crucii, a murmurat o rugăciune, după care a dispus să se tragă clopotul cel mare d e la Mitropolie, că „un om sfânt a părăsit această lume”! Și după cum era obiceiul, cum clopotul Mitropoliei suna într-una, și clopotele tuturor celorlalte biserici din Iași nu și-au oprit glasul plângător timp de trei zile. „Trei zile ținu glasul clopotel
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Vlădica și-a făcut și Sfinția Sa semnul crucii, a murmurat o rugăciune, după care a dispus să se tragă clopotul cel mare d e la Mitropolie, că „un om sfânt a părăsit această lume”! Și după cum era obiceiul, cum clopotul Mitropoliei suna într-una, și clopotele tuturor celorlalte biserici din Iași nu și-au oprit glasul plângător timp de trei zile. „Trei zile ținu glasul clopotel or - trei zile Iași era în jale” în acele vremuri din zilele lui martie a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-125, iulie 2008) Despre vechimea Iașilor, istoricul notează drept cea mai veche sursă documentară privilegiul comercial dat negustorilor lioveni la 6 octombrie 1408, existând certitu dine a că data poate fi devansată cu câțiva ani dacă se vor descoperi documentele Mitropoliei Moldovei și Sucevei duse în Polon ia d e Dosoftei în 1686, la retragerea din Moldova a oștilor lui Ioan Sobieschi („Iașii vechilor zidiri” de Dan Bădărău și Ioan Caproșu, cu un „Cuvânt înainte” de Iorgu Iordan, București, 1972 ). „Numele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
este <<slujirea vieții>> prin faptul că-l stimulează și călăuzește pe credincios să urmeze exemplul viu al Mântuitorului în conformitate cu nevoile și aspirațiile epocii respective”<footnote Pr. Dr. Corneliu Sârbu, Sfinții Vasile, Grigorie și Ioan, îndrumători ai teologiei actuale, în rev. Mitropolia Ardealului, XVIII (1973), nr. 1-2, p. 41. footnote>. Textele patristice ne ajută să înțelegem paradoxurile fundamentale: al Maicii și Fecioarei, al staturii de om dar și de Dumnezeu a lui Hristos, al morții ca înviere, și ne solicită să înțelegem
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
îmbătrânește. Omul capabil să ofere și să primească o asemenea iubire și frumusețe este chipul lui Dumnezeu, care a turnat în inima lui această putere uriașă”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, Frumusețile iubirii de oameni în spiritualitatea patristică, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1988, p. 5. footnote>. Interesul Bisericii vechi pentru Sfinții Părinți s-a manifestat dintr-un dublu punct de vedere. Înainte de toate „sunt citați cu un scop doctrinar: ei sunt martorii adevăratei învățături a Bisericii. În același timp însă
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
în care un copil, de pe teritoriul unui județ, poate să ajungă. În vederea realizării unui asemenea studiu am ales să efectuăm o cercetare mixtă care are ca punct de plecare relația dintre Biserica locului (însemnând formele de conducere ale unei Bisericii: mitropolie, arhiepiscopie, episcopie etc.) și DGASPC din județele țării. În funcție de valorile înregistrate la ancheta psiho-socială desfășurată la nivel național, am efectuat și o cercetare la nivel județean, în cadrul DGASPC Caraș-Severin, în care am evaluat orientarea religioasă a angajaților aparatului propriu al
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în mai toate instituțiile de ocrotire socială, indiferent de domeniu: fie protecția copilului, fie asistența socială gerontologică etc. În Istoria Românilor sunt menționate următoarele aspecte: "După modelul bizantin, domnul Țării Românești era reprezentantul divinității pe pământ, unsul Domnului. Prin înființarea mitropoliei (este vorba de Mitropolia Țării Românești), el își consolida tronul și poziția, devenind, ca și împăratul bizantin, monarh civil și religios. Faptul de a fi "uns" conferea monarhului, ca și mitropolitului, prerogativele sacerdotale. Domnul era "uns" de mitropolit, dar mitropolitul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de ocrotire socială, indiferent de domeniu: fie protecția copilului, fie asistența socială gerontologică etc. În Istoria Românilor sunt menționate următoarele aspecte: "După modelul bizantin, domnul Țării Românești era reprezentantul divinității pe pământ, unsul Domnului. Prin înființarea mitropoliei (este vorba de Mitropolia Țării Românești), el își consolida tronul și poziția, devenind, ca și împăratul bizantin, monarh civil și religios. Faptul de a fi "uns" conferea monarhului, ca și mitropolitului, prerogativele sacerdotale. Domnul era "uns" de mitropolit, dar mitropolitul la rândul lui trebuia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
urgență etc. fie a locurilor de rugăciune, fie a capelelor, fie a bisericilor. 3. Dacă există parteneriate / convenții de colaborare (adică acte oficiale în vederea realizării de colaborări) între DGASPC-ul unui județ și forma reprezentativă a Bisericii (adică episcopie, arhiepiscopie, mitropolie) în județul respectiv. În ceea ce privește designul metodologic al anchetei psiho-sociale, aplicată la nivelul României în vederea culegerii informațiilor pentru studiul nostru cu privire la relația DGASPC Biserica locului, avem următoarele date: 1. Lot subiecți: ancheta psiho-socială cu aplicare de chestionar cu întrebări închise: 47
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Biserica locală la nivelul României, potrivit cu expunerea grafică, arată în felul următor: Graficul 10. Relația DGASPC-urilor cu Biserica locului la nivelul României Privitor la relația DGASPC-urilor cu Biserica locului (însemnând legături între DGASPC și parohii, protopopiate, episcopie, arhiepiscopie, mitropolie), avem ca și rezultate ale cercetării următoarele valori: În privința parteneriatelor/convențiilor de colaborare 29 dintre DGASPC-uri au întocmite astfel de acte oficiale cu Biserica locului, însemnând ca procent 62%. Referitor la simple colaborări (adică la colaborări fără întocmirea unor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Anthony Giddens, Sociologie, Ed. ALL, București, 2000, p. 15. 12 Tot în Istoria Românilor găsim lucruri interesante care să certifice cele spuse mai sus: "În luna mai 1359, prin hotărârea patriarhului ecumenic și a sinodului său a fost inaugurată oficial mitropolia Țării Românești (zisă a Ungrovlahiei, adică a Țării Românești dinspre Ungaria, vecină cu Ungaria), prin mutarea scaunului de la Vicina. Dependentă de Patriarhia din Constantinopol, noua eparhie urma să aibă în fruntea sa mitropoliți numiți de Bizanț. Sediul mitropoliei Țării Românești
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
inaugurată oficial mitropolia Țării Românești (zisă a Ungrovlahiei, adică a Țării Românești dinspre Ungaria, vecină cu Ungaria), prin mutarea scaunului de la Vicina. Dependentă de Patriarhia din Constantinopol, noua eparhie urma să aibă în fruntea sa mitropoliți numiți de Bizanț. Sediul mitropoliei Țării Românești se găsea la Curtea de Argeș, capitala țării. (...) În 1370, în domnia lui Vladislav-Vlaicu, în urma înglobării Banatului de Severin în hotarele Țării Românești și pentru a împiedica acțiunea prozelitistă catolică, a luat ființă o a doua mitropolie a Țării Românești
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de Bizanț. Sediul mitropoliei Țării Românești se găsea la Curtea de Argeș, capitala țării. (...) În 1370, în domnia lui Vladislav-Vlaicu, în urma înglobării Banatului de Severin în hotarele Țării Românești și pentru a împiedica acțiunea prozelitistă catolică, a luat ființă o a doua mitropolie a Țării Românești, Mitropolia Severinului, al cărui prim mitropolit a fost Antim (1370-circa 1381), care va fi rezidat la Severin sau poate la mănăstirea Vodița. Succesorul său a fost Athanasie (circa 1381circa 1403). După acesta se va reveni la o
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Țării Românești se găsea la Curtea de Argeș, capitala țării. (...) În 1370, în domnia lui Vladislav-Vlaicu, în urma înglobării Banatului de Severin în hotarele Țării Românești și pentru a împiedica acțiunea prozelitistă catolică, a luat ființă o a doua mitropolie a Țării Românești, Mitropolia Severinului, al cărui prim mitropolit a fost Antim (1370-circa 1381), care va fi rezidat la Severin sau poate la mănăstirea Vodița. Succesorul său a fost Athanasie (circa 1381circa 1403). După acesta se va reveni la o singură mitropolie, al cărui
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Țării Românești, Mitropolia Severinului, al cărui prim mitropolit a fost Antim (1370-circa 1381), care va fi rezidat la Severin sau poate la mănăstirea Vodița. Succesorul său a fost Athanasie (circa 1381circa 1403). După acesta se va reveni la o singură mitropolie, al cărui sediu va fi, de obicei, acolo unde rezida și domnia, în capitala țării. De la Curtea de Argeș capitala s-a mutat la Târgoviște, în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. Sediul mitropoliei a rămas însă la Curtea de Argeș, mutarea lui la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
După acesta se va reveni la o singură mitropolie, al cărui sediu va fi, de obicei, acolo unde rezida și domnia, în capitala țării. De la Curtea de Argeș capitala s-a mutat la Târgoviște, în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. Sediul mitropoliei a rămas însă la Curtea de Argeș, mutarea lui la Târgoviște fiind realizată abia în vremea lui Neagoe Basarab.". vezi Istoria Românilor, 2001, pp. 250-251. 13 Spre a consulta conținutul integral al Constituției europene puteți accesa următoarea adresă pe internet: http://www
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
igieniștilor români. Abordarea specificităților locale din perspectiva experiențelor occidental europene, secolele XIX-XX, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Populare Române, București, 1962. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita liberală românească (1866-
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
98-101. 70 Vezi Bibliografia românească modernă, ÎI, coord.: Gabriel Ștrempel, coord. bibliografica: Neonila Onofrei, Valeria Trifu, autori: Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Editura Științifică, București, 1986, p. 597. 71 Ionel Maftei, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000, pp. 273. 72 Nicolae Iorga, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967, pp. 77-78. De asemenea, Ion Mitican, Op. cît., p. 98 și Ionel Maftei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
la aceste întrebări va fi cititorul. Sigur era că s-au plăcut de la bun început; încă din prima noapte când s-au cunoscut. Da, a cunoscut-o chiar aproape de miezul nopții, în noaptea de Înviere la Catedrala Ortodoxă din Dealul Mitropoliei. De fapt, în noaptea aceea memorabilă, Bidaru a remarcat-o de la bun început. În fața lor se afla un buchețel cu trei floricele suave ce se desprinseră dintr-un buchet ceva mai mare. Au aflat mai târziu că ele nu proveniseră
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
procedeul practicat și cu alte ocazii în șir indian cu cel mai înalt ultimul, după ce au escaladat singura fereastră de aerisire fără gratii, s-au pomenit direct pe trotuarul aproape pustiu, iar peste douăzeci de minute erau deja în Dealul Mitropoliei. Încă de când se aflau la o distanță destul de apreciabilă, au observat mulțimea aproape compactă de credincioși ce ascultau în liniște slujba de Înviere din fața Catedralei. Grupurile de ascultători, îndreptați cu fața spre difuzoarele instalate în acest scop, ocupau întreaga Piață
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
30 km, la est de orașul Naissus (Niș), lângă râul Nișava. Din punct de vedere administrativ, Remesiana făcea parte din Dacia Mediterranea, așezată între Dacia Ripensis și Dardania, iar din punct de vedere bisericesc, în vremea Sfântului Niceta, apartinea de Mitropolia de Tesalonic. Sursa externă principală, cu privire la viața Sfântului Niceta, o constituie Poemele XVII și XXVII ale Sfântului Paulin de Nola. Stilul poetic folosit de Paulin, spre a-și exprima dragostea față de un prieten drag, îngreuiază descifrarea faptelor istorice, dar nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
legând Europa apuseană cu Constantinopolul. Astăzi pe vatra vechii cetăți romane se află satul sârbesc Bela Pelanka. Din punct de vedere administrativ, Remesiana făcea parte din Dacia Mediteranea, iar din punct de vedere bisericesc, în vremea Sfântului Niceta, ținea de Mitropolia din Tesalonic. Majoritatea istoricilor români afirmă că Niceta era, prin naștere, dacoroman. Nu se cunosc împrejurările morții Sfântului Niceta. Din întreaga operă teologică a Sfântului Niceta de Remesiana emană duhul ecumenicității. Dacă evlavia sa introducea pe Niceta în cercul prietenilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tot mai mare. În evoluția instituției distingem două etape diferite. Cea dintâi, când ospiciul era de fapt un azil de mănăstire, a durat peste opt decenii, de la 1779 până la 1863, perioadă în care autoritatea tutelară era însăși mănăstirea, bineînțeles prin Mitropolie. Cea de a doua etapă, începând din 1863, când, ca urmare a secularizării averilor mănăstirești, instituția a trecut sub conducerea Direcției sanitare, a durat vreo patru decenii, până în 1904, când ospiciul a fost desființat. În prima etapă activitatea de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de la Râșca și de la alte mănăstiri despre care avem informații cu totul lacunare, aparținea pe plan spiritual și material în special bisericii. Numai asistența medicală a fost acordată mai târziu de cadre cu pregătire medicală. Admisiunea bolnavelor era de resortul Mitropoliei, singur Mitropolitul putând aproba o astfel de internare. Spre deosebire de internările în ospiciile organizate, conduse de Epitropia Sf. Spiridon, întreținerea în aceste ospicii era suportată de mănăstiri, ca o acțiune filantropică. Bolnavi alienați îngrijiți la mănăstiri 1850-1860* MĂNĂSTIRI Neamț Golia Râșca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]