11,461 matches
-
polcovnicul Iordache Severineanu, îmbogățit din activități comerciale la Cerneți, călător la Ierusalim de unde s-a întors hagiu, ridică tocmai aici pe moșia să de la Banovița, o biserică de zid, probabil pe ruinele uneia mai vechi din lemn, o înzestrează cu moșii și venituri, îi stabilește menire de școală și de “ajutorința “săracilor 149. O situatie oarecum asemănătoare întâlnim și în cazul altei biserici din zona Cernețiului, cea de la Piatră Albă, refăcuta din zid în secolul XIX 150, dar cu o poziție
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
veche biserică a Cernețiului, existentă și astăzi, este Sfântă Troița (Treime), care a și fost recent restaurată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, însă numai biserică, nu și chiliile și zidurile înconjurătoare.151. După cum am menționat și în subcapitolul consacrat moșiei Cerneți, Biserica -mănăstirea Sfântă Troița, începută de efemerul domn Gheorghe Ghica în 1660 a fost de fapt teminată în 1662 de domnitorul Grigore Ghica III, după întoarcerea să de la asediul cetății Uyvar și din campania antihabsburgică. În documentul din 9
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
biserică pantru orășeni, iar în timpul Revoluției din 1821 ca punct întărit (clopotnița se preta foarte bine la această ) alături de Cula lui Tudor Vladimirescu de pe dealul Curila (“Poiana Hoțeasca“ )154, la Piatră Albă. A fost înzestrata cu o parte din vechea moșie a Buzeștilor de la Cerneți (altă parte a fost donata Mănăstirii Govora ), cumpărată de domn în acest scop. Este situată în partea de sud a Cernețiului, cu plan în formă de cruce, cu zidărie groasă de cărămidă și piatră. Are un
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
icoane, cruci, policandre, clopote, vesminte, cărți ș.a.158 În 141 privința evoluției acestei biserici -mănăstire o pisanie târzie și tabloul ctitorilor sunt lămuritoare 159. După cum am mai arătat, mănăstirea Sfântă Troița a fost înzestrata de domnitorul ctitor cu jumătate din moșia Cernețiului (cumpărată în acest scop de la descendenții Buzeștilor )moșie care împreună cu “ cu movila “a fost confirmată Tismanei în 1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
141 privința evoluției acestei biserici -mănăstire o pisanie târzie și tabloul ctitorilor sunt lămuritoare 159. După cum am mai arătat, mănăstirea Sfântă Troița a fost înzestrata de domnitorul ctitor cu jumătate din moșia Cernețiului (cumpărată în acest scop de la descendenții Buzeștilor )moșie care împreună cu “ cu movila “a fost confirmată Tismanei în 1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
p.578-579. 157.D.Buzatu,op.cit.,p.579 158.Ibidem.p.579-581. 159.Vezi D.Buzatu,p.581 160. Al Ștefulescu,op.cit.,p.407. 161.Această moară pare a fi fost pe apă Bistriței, făcută de căpitanul Constantin Greeceanu, pe moșia Tismanei cu care acesta se învoia în 1707, că el să păstreze venitul morii cît va sta căpitan la Cerneți,iat “după ce mă voi ridica eu de aici din Cerneți să fie Sf.Mânăstiri, ca să fie hrană părinților din Sf.
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
probabil la casa acestuia. O patrulă merse acolo dar nu găsi pe nimeni în casă ci doar pe câțiva slujitori care spuseră că într-adevăr Iosif era cel care îl înmormântase pe învățător și apoi plecase în grabă la o moșie a sa din provincie. În rest nu se mai întâmplă nimic în cursul serii, dar forfota din Ierusalim nu se domoli datorită aglomerației prilejuite de marea sărbătoare a Pesahului. Aproape de miezul nopții însă, un corn roman sună alarma la mormântul
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
nou al trâmbițatei bunăstări, care a luat școlii până și binefacătoarele stipendii legate de educația contextualizată vacanței elevilor. Profesorul universitar Vasile Șoimaru, prietenul de la Chișinău al comunității noastre sătești (pe cale de consecință, și al meu), știind cât de "legat de moșie" sunt, reușește, printr-un anume vicleșug, să-mi desfacă, în sfârșit, legătorile. Și iată ce surpriză îmi făcu dumnealui anul trecut, pe timpul culesului strugurilor și (cu oarece dispensă) la vremea vinului cel nou, fie el și tulburel. Cu chibzuiala "uneltitorului
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
atrași de noile oportunități administrative și militare ale zonei - sârbi, croați, români bănățeni sau ardeleni, unguri chiar.8 (Ciar cei doi oameni de încredere ai marelui paharnic Lupu Mehedințeanu erau un sârb rascian, Buzdugan și un român bănățean , Vlădica , îngrijitorul moșiei de la Ponorălu a marelui paharnic , unde a și murit ) Pe aceștia se va sprijini Mihai Viteazul în îndeplinirea dregătoriei de Ban (Bănișor) de Mehedinți și apoi ca Domn în luptele sale naționale . Note Mite Măneanu, Repere istorice românești, 1 Oltenia
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
cu el în ogradă. La Roman, copilul femeii din Verșenii Ursăcheștilor (bunicii de pe mamă ai marelui prozator) și al țăranului din Țibucani a început să muncească de timpuriu. Făcea treburi specifice mediului din care venea la un neamț bogat, cu moșie. Deși era doar un țânc de 10-11 ani, săpa sfecla pentru fabrica de zahăr din oraș, avea în grijă atelajul cu un armăsar nărăvaș al latifundiarului și strunea taurii fermei cu pricepere de țăran sadea. Desigur, “târgul” (cum era etichetat
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
Țării și a Neamului lumină. Sunt ca și voi și lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar În templul sfintei RUGI FĂRĂ SFÂRȘIT... Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu și ram.. Sunt Eu, ești Tu, sunt Ei și sunteți Voi, O forță ce ridică modul peste modul Până la cer coloana din strofe noi
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
picioarele goale băgate în niște iminei de saftian” are o înfățișare deplorabilă, dar tânărul este stăpânit de o forță și un orgoliu puternic de a se înălța cât mai sus, prin orice mijloace, adică de a parveni. Ajunge posesorul câtorva moșii din sudul Buzăului, al viilor din Valea Călugărească. Devine sameș al hatmaniei, mare stolnic, se căsătorește cu chera Duduca; își renegă chiar și părintele. Nu are trăsăturile omului zilelor noastre? Parvenitism! Dorința de a parveni a redevenit un ideal al
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
trecut istoric remarcabil. Ea apare în documente între anii 1551 și 1625 că „ocina domneasca”, iar în zilele de acum se bucură de faima comunei capitala a fizicii atomice românești. Într-o vreme, aceasta comună și împrejurimile ei au fost moșia de zestre a Doamnei Stâncă. Mihai Vodă-Viteazul și-a așezat aici tabăra înaintea luptei de la Călugăreni în august 1595. În ajunul bătăliei aici și-a ținut consiliul de război, într-o pivniță pe care și eu am cercetat-o și
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
și-a ținut consiliul de război, într-o pivniță pe care și eu am cercetat-o și am folosit-o că ascunzătoare în jocurile noastre. Umbră și răcoarea de acolo ne strecurau în inima o oarecare înfiorare. Mai apoi această moșie i-a aparținut lui Ioan Oteteleșanu. Acesta a fost ministru de finanțe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Se trăgea dintr-o familie de mari boieri cu obârșia în Oltenia, cu întinse moșii și case în mai multe zone ale țării
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
în inima o oarecare înfiorare. Mai apoi această moșie i-a aparținut lui Ioan Oteteleșanu. Acesta a fost ministru de finanțe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Se trăgea dintr-o familie de mari boieri cu obârșia în Oltenia, cu întinse moșii și case în mai multe zone ale țării, dintre care, mai cunoscute au fost moșia și castelul din Măgurele, dar mai ales clădirile și grădină devenite mai tarziu „Terasă Oteteleșanu” din București peste care tronează acum Palatul Telefoanelor. Aceste spații
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Acesta a fost ministru de finanțe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Se trăgea dintr-o familie de mari boieri cu obârșia în Oltenia, cu întinse moșii și case în mai multe zone ale țării, dintre care, mai cunoscute au fost moșia și castelul din Măgurele, dar mai ales clădirile și grădină devenite mai tarziu „Terasă Oteteleșanu” din București peste care tronează acum Palatul Telefoanelor. Aceste spații au fost locurile de întâlnire ale protipendadei Bucureștiului. George ROCĂ: Fascinant! Pe la sfarsitul ’60, pe
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
relatări despre acest castel devenit institut de învățământ și locurile din preajma, le avem din „Jurnalul intim” și din nenumărate alte însemnări ale scriitorului Ioan Slavici care a locuit aici timp de 14 ani ca director și profesor: „Măgurelele au fost moșie de zestre a Stanchii Doamnei și se întindea din Dâmbovița până-n Argeș. Mihai-Vodă Viteazul avea aici loc de ședere, unde a ținut în ajunul bătăliei de la Călugăreni consiliul de război, si bătrânii arată și azi unde se află cula lui
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
fost pus în posesiune domnul Ioan Kalinderu, administratorul averii Oteteleșanu și membru al Academiei Române, după ce rude colaterale au atacat testamentul și totul s-a clarificat prin tribunal. Ioan Kalinderu, încă înainte de a dona Academiei Române (1893) toată averea familiei Oteteleșanu, inclusiv moșia Măgurele cu castelul, parcul, dependințele, etc., terminase restaurarea castelului, programul de studii și planul de organizare al institutului. Acesta a fost inaugurat în anul școlar 1894-1895 cu prima serie de 15 eleve, a clasei I. Directorul de studii al institutului
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
având două, trei sau chiar patru pietre , cu o capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției de cereale , în special de grâu și porumb 5, se înmulțește numărul morilor . Acumulăriile de capital rezultate din exploatarea moșiilor, valorificarea producției agricole și a altor forme de negoț își găsesc astfel în această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului. În funcție de debitul de apă al râurilor sau pârâurilor , dar mai ales de disponibilitățile bănești ale întreprinzătorilor, în Mehedinți
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
mai rare, dar existau mari producători de cereale concentrați într-un singur loc,morile se grupau în mod firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de câmpie morile erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
în care numărul de mori și făcăi ce reveneau unui sat mai mare (în jur de două). Cu toate acestea, în partea de sud a județului repartizarea instalațiilor de morărit era neuniformă. Aici concentrarea într-un sat, sau pe o moșie mare , a mai multor asemenea instalații era curentă, particularizând din acest punct de vedere această zonă. Una din explicațiile acestei concentrări, pe lângă rețeaua hidrografică mai săracă, este tendința manifestată de proprietarii morilor de a le instala mai aproape de sursele de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această perioadă foloseau în imensa lor majoritate( 99) energia apei, numai în zona de câmpie existând câteva mori cu cai. Între acestea sunt consemnate două făcăi
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
anual, ca venit din uium, mii de oca de făină (Șt.Olteanu, C. Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din care arendașului îi reveneau 2236 oca și alte venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma acestei mori se ridica la peste 1200 lei, sumă importantă pentru
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma acestei mori se ridica la peste 1200 lei, sumă importantă pentru vremea aceea . La fel, în 1832 la Ilovăț, Schinteești, Cetate, ș.a., în cadrul veniturilor generale ale moșiilor, cel provenit de la mori era evidențiat în mod special 22. Din aceste motive practice cea mai mare parte a instalațiilor de morărit aparțineau boierilor și arendașilor de moșii(conform tabelului anexă). Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
fel, în 1832 la Ilovăț, Schinteești, Cetate, ș.a., în cadrul veniturilor generale ale moșiilor, cel provenit de la mori era evidențiat în mod special 22. Din aceste motive practice cea mai mare parte a instalațiilor de morărit aparțineau boierilor și arendașilor de moșii(conform tabelului anexă). Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III, 24 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]