2,071 matches
-
prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. Între compozițiile lui Ivanovici se înscriu nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
ciudate cu fiecare melodie și am creat lucruri noi minunate.” Albumul, intitulat "Inferno", a fost lansat pe 17 octombrie prin intermediul casei de discuri suedeze Razzia Records. Pentru a promova discul Petra a lansat pe 14 septembrie un cântec numit „Händerna Moț Himlen”, care a fost descris drept „o combinație impresionantă între muzică pop, cea acustică și alternativă”. În noiembrie 2015 September lansează albumul "Ensam inte stark", folosindu-și numele real. A debutat pe locul al unsprezecelea în clasamentul albumelor suedeze. Primul
September () [Corola-website/Science/307758_a_309087]
-
a fost medic în armata colonială olandeză și naturalist român, explorator al Americii de Nord și Indoneziei. Bucur Mitrea s-a născut în anul 1842, în comuna Rășinari (județul Sibiu), fiind fiu de oieri, Bucur și Stanca (născută Blezu) proveniți din "Țara Moților". La liceul romano-catolic din Sibiu, prenumele ortodox este latinizat în Hilarius. Studiază medicina la Cluj, obține doctoratul în medicină și chirurgie la Viena în anul 1864. În perioada martie - august 1865 călătorește în Germania, Franța și Australia ca medic chirurg
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
2000, eseistul și romancierul Norman Manea dezvoltă concluziile lui Călinescu, susținând că naratorul „stabil”, „senin” și „solar” al "Amintirilor din copilărie" „nici nu există decât în descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros”. Raportându-se la un text al criticului Mircea Moț, care opina că "Amintiri din copilărie" este „una din cele mai triste cărți ale literaturii române”, cronicarul literar și eseistul Gheorghe Grigurcu considera că narațiunea prezintă „o tensiune între individ ca reprezentant holografic al structurii căreia îi aparține și universul
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
existat profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost pământ unguresc. Între 1927 și 1996 a publicat 27 de cărți, referitoare toate la România. Două dintre cărțile lui Robert Ficheux le dau și azi dureri de cap extremiștilor unguri: "Leș Motzi" (Moții), apărută în 1942 și "Roumains et minorités ethniques en Transylvanie" (Români și minorități etnice în Transilvania), apărută în 1990. Teza să de doctorat "Leș Monts Apuseni (Bihor), Vallées et aplanissements (avec une genèse des Portes de Fer et un essai
Robert Ficheux () [Corola-website/Science/307384_a_308713]
-
din Drăghiceni și Castranova), dar pe lângă alte gospodării din această parte a țării se impune casa din Curtișoara (inc. sec. XIX-lea), tipică pentru așezările zonei de deal. Transilvania ne oferă o mare diversitate de construcții: casa din Sălciua (Țara Moților) cu un acoperiș enorm din paie, modesta casă din nuiele lipite cu lut din Dumitra, casa din Drăguș, cu un exterior extrem de bogat in ornamente. Dintre instalațiile tehnice aflate în muzeu menționăm moara de vânt din Dobrogea, atelierul de olărie
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișan s-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, iar Horea și Cloșca au fost executați public la Alba Iulia, prin frângere cu roata, la 28 februarie 1785. În toamna anului 1784 moții se răscoală împotriva marilor proprietari de pământ din Munții Apuseni. Revendicările lor sunt în principal sociale și foarte avansate pentru epoca și statutul lor, precum desființarea iobăgiei și a claselor nobiliare, impozite plătite de către toți supușii coroanei austriece, devansând cu
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
voievod al Voievodatului Serbiei ) a urcat la Detunata. Printre alte personalități care au văzut și le-a plăcut Detunata se numără și : Regele Ferdinand I de Hohenzollern - Sigmaringen al României, Regele Mihai ( ultimul rege al României ), Avram Iancu ( conducătorul Țării Moților ), Gheorghe Dima (Academia Română), Vasile Goldiș (Acadmia Română), Iosif Vulcan (Acadmia Română), George Barițiu ( întemeietorul presei din Transilvania ), Timotei Cipariu (părintele filologiei române ), Axente Sever ( unul din conducătorii mișcării de eliberare națională a românilor din Transilvania ), Ilie Măcelaru ( președintele instanței Sibiu
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
într-o fortificație bastionară. Între 1717-1719, cetatea este din nou întărită. În 1752, chiar dacă importanța ei militară a scăzut, cetatea este reînnoită. În 1784, cetatea a fost atacată în timpul răscoalei țărănimii iobage din Transilvania, printre care s-au aflat și moții Horia, Cloșca și Crișan. Din acel moment, cetatea Deva nu a mai avut funcționalitate militară. Noul proprietar va fi Pogány Franciska, golind întreaga cetate care va cădea rapid în ruină. În 1817, împăratul Francisc I și soția sa aflați în
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
bazinul superior ale râurilor Arieș și Crișul Alb. Cuprinde porțiuni din actualele județe Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara. O porțiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni. începe tradițional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult "Topani" de către moți sau "Topfesdorf" de către austrieci, considerată tradițional "capitala moților", iar satele de pe râul Arieș, spre Turda (Lupșa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. „Țară” este un termen care, precum în Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Făgărașului, Țara Hațegului, Țara Zarandului sau
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
Cuprinde porțiuni din actualele județe Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara. O porțiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni. începe tradițional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult "Topani" de către moți sau "Topfesdorf" de către austrieci, considerată tradițional "capitala moților", iar satele de pe râul Arieș, spre Turda (Lupșa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. „Țară” este un termen care, precum în Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Făgărașului, Țara Hațegului, Țara Zarandului sau în Maramureș nu implică neapărat vreun statut politic
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
neapărat vreun statut politic, social, sau administrativ. În trecut a existat însă o regiune administrativă cu numele de Arieș. „Țară” provine din latina „terra" și se referă la o depresiune cultivabilă, mai mult sau mai puțin izolată între Munții Carpați. „Moți” poate fi o deformare a cuvintelor „munți” (romanic) sau „moji” (slav, care înseamnă « bărbați »; a dat și cuvântul „moși”), dar nu există probe documentare și prin urmare, numeroase teorii au fost propuse. Moții mai sunt cunoscuți și sub numele de
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
sau mai puțin izolată între Munții Carpați. „Moți” poate fi o deformare a cuvintelor „munți” (romanic) sau „moji” (slav, care înseamnă « bărbați »; a dat și cuvântul „moși”), dar nu există probe documentare și prin urmare, numeroase teorii au fost propuse. Moții mai sunt cunoscuți și sub numele de topani (în germană "Die Topfer" însemnând « olarii »). Din cauza culorii blonde a părului și ochilor albaștri, elemente mult mai frecvente aici decât altundeva în rândul românilor, moții au fost considerați fie descendenți ai celților
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
prin urmare, numeroase teorii au fost propuse. Moții mai sunt cunoscuți și sub numele de topani (în germană "Die Topfer" însemnând « olarii »). Din cauza culorii blonde a părului și ochilor albaștri, elemente mult mai frecvente aici decât altundeva în rândul românilor, moții au fost considerați fie descendenți ai celților, fie ai slavilor, ai alanilor, sau ai triburilor germanice (Goți, Gepizi...). Protocroniștii, îi socotesc descendenți direcți ai dacilor. Niciuna din aceste presupuneri nu poate fi probată documentar sau genetic. Regiunea are o istorie
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
genetic. Regiunea are o istorie veche a rezistenței și luptei pentru drepturi politice, economice și sociale, iar mișcări ca răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan (1784-1785) și partea română a Revoluției transilvănene de la 1848 și-au avut originile în zonă. Moții trăiesc în sate împrăștiate la altitudini de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte așezări permanente din România, și au o îndelungă tradiție de expatriere economică, atât în țară cât și peste hotare. Prelucrarea lemnului și mineritul sunt ocupațiile
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
la altitudini de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte așezări permanente din România, și au o îndelungă tradiție de expatriere economică, atât în țară cât și peste hotare. Prelucrarea lemnului și mineritul sunt ocupațiile de bază din Țara Moților, iar pădurile de stejar, fag și pin furnizează materialul necesar pentru faimoasele butoaie, mobilierul și alte obiecte artizanale realizate în regiune. Se practică creșterea animalelor, în special a vacilor și oilor. Sunt cultivați în cantități mici cartofii și orzul. Zona
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
cei doi prefecți români au fost uciși din ordinul lui Hatvani. Petru Dobra a fost împușcat. La 10 mai a fost omorât și apoi tăiat în bucăți mediatorul român Ioan Dragoș, deputat de Bihor în parlamentul de la Pesta, de către cetele moților care au recucerit orașul Abrud, care l-au considerat trădător. Iată cum este Petru Dobra caracterizat de Silviu Dragomir:
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
Biserică Reformata cu Cocos (în ) este un monument istoric și de arhitectură, operă a arhitectului Károly Kós. Edificiul a fost construit în anii 1913-1914 în stilul Secesiunii vieneze. Se află situat pe strada Moților nr. 84, în municipiul Cluj-Napoca. Turnul sudic al bisericii este decorat la vârf cu un cocos, de la care provine și numele edificiului. Până în secolul al XIX-lea pe locul actual al bisericii de astăzi se aflau terenuri virane. Familia contelui
Biserica cu Cocoș din Cluj () [Corola-website/Science/303670_a_304999]
-
Astrei. „"Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă"”. Așa a procedat și în Țara Moților unde neștiința de carte, în rândul românilor ortodocși, era foarte mare, și se datora sărăciei și mai ales lipsei de organizare. Situația școlilor românești ortodoxe era jalnică. Lipseau localurile de școli, învățătorii, manualele școlare, și mai ales o instituție care
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
chaud C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain L'état comprime et la loi triche L'impôt saigne le malheureux Nul devoir ne s'impose au riche Le droit du pauvre est un moț creux C'est assez, languir en tutelle L'égalité veut d'autres lois Pas de droits sans devoirs dit-elle Egaux, pas de devoirs sans droits C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Seră le genre humain : Hideux
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
impus de mult în toate colțurile lumii. Alături se înșiră sobrele și impunătoarele costume bărbătești: pălărie mică mocăneasca cu boruri mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită, căciuli retezate, ciobănești, sau cu moț; cămașa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmți de dimie; zeghea sau sarica și cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie o grăitoare dovadă în sprijinul
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
lui septembrie 1848, unde a continuat activitatea revoluționară. În "Lista celor trecuți peste graniță" el figurează cu numărul 43. La Brașov l-a cunoscut cu această ocazie pe Ion Negulici. În cursul iernii anului 1848, artistul a plecat în Țara Moților unde fruntașii revoluționari l-au folosit în repetate rânduri ca agent revoluționar. Din textele publicate de Constantin D. Aricescu a reieșit că în toamna anului 1848, Iscovescu ar fi primit la Brașov suma de opt galbeni pentru a-și cumpăra
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
C. Aricescu și Cezar Boliac și urma în opinia lui Ion Frunzetti să execute portretele altor revoluționari din Țara Românească. Barbu Iscovescu trebuia să înfățișeze chipurile căpeteniilor mișcării transilvănene și ca urmare în iarna anului 1848 a plecat în Țara Moților, acolo unde se aflau trupele lui Avram Iancu. Astfel, el a luat legătură cu fruntașii revoluției și i-a portretizat, remarcabile rămânând istoriei imaginea-izvod a lui "Avram Iancu de la Vidra, Prefect aurar gen" (1849) și cele ale lui "Ioan Buteanu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
din 11 presupuse a fi"”. S-au găsit în mapă portretele lui Avram Iancu de la Vidra, Ioan Buteanu din Fîntîna Codrului, Simion Balint de la Roșia Abrudului, Adam Balint, Nicolae Solomon, Petru Dobra, Nicolae Golescu, Dimitrie Bolintineanu, Niță Magheru, eroii răscoalei moților de la 1848, revoluționari valahi, 17 peisaje și alte desene, 10 portrete ale revoluționarilor sârbi din Semlin precum și copii și însemnări de mare valoare artistică și istorică. Conform informațiilor pe care biograful Marin Nicolau le-a făcut, reiese faptul că Mapa
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
revoluționari există controverse și incertitudini pe care biografii săi nu le-au putut rezolva din cauza lipsei materialelor documentare care să specifice fără echivoc rolul pe care Iscovescu l-ar fi avut în deplasările sale în străinătate, în Ardeal, în Țara Moților, la Brașov, la Focșani sau București. Elocvent în acest sens stă presupunerea pe care Ionel Jianu o face vis-a-vis de misiunile pe care Iscovescu le-a avut în deplasarea sa de la Brașov la București sau Oltenia în anul 1848. Cum
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]