2,095 matches
-
la „catafalcul” comunistului Ardeleanu ucis mișelește, că rânduielile pe care le- a păzit el au fost greșite. Scriitorul înzestrat care a fost Titus Popovici îl surclasează din nou pe propagandistul care s- ar fi mulțumit cu „autocritica” lui Găvrilă : Mitru Moț refuză căința celui care a făcut-o pe fiica lui, Iuliana, gravidă cu sărăntocul Moț, să lepede copilul și îl alungă numindu-l „om cu două fețe”. Comanda politică la care a fost realizat Setea este evidentă : 1959- 1961 sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fost greșite. Scriitorul înzestrat care a fost Titus Popovici îl surclasează din nou pe propagandistul care s- ar fi mulțumit cu „autocritica” lui Găvrilă : Mitru Moț refuză căința celui care a făcut-o pe fiica lui, Iuliana, gravidă cu sărăntocul Moț, să lepede copilul și îl alungă numindu-l „om cu două fețe”. Comanda politică la care a fost realizat Setea este evidentă : 1959- 1961 sunt anii în care colectivizarea, după câțiva ani moderați în urma raportului anti-Stalin al lui Hrușciov și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Balet de imagine pe margine Cu Viața nu iartă, Manole Marcus și Iulian Mihu fac prozeliți. Schema propagandistică filmată în Când primă‑ vara e fierbinte era deja clasică și atinsese un vârf de exploatare în Setea. Doi soldați, doi „Mitru Moț”, se întorc de pe front cu gândul să „facă ordine” în satul Hotarele. Sunt îndrumați și sprijiniți de trimisul partidului, muncitorul comunist Bujor (Ardeleanu în Setea). Iubita lui Grigore crezându-l mort, s-a luat cu primarul chiabur Onofrei ; în Setea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu gândul să „facă ordine” în satul Hotarele. Sunt îndrumați și sprijiniți de trimisul partidului, muncitorul comunist Bujor (Ardeleanu în Setea). Iubita lui Grigore crezându-l mort, s-a luat cu primarul chiabur Onofrei ; în Setea, Iuliana, femeia lui Mitru Moț, e fiica chiaburului Găvrilă - lupta de clasă face imposibilă concretizarea iubirii. Un erou al bătăliei pentru împărțirea pământurilor moși erești este ucis mișelește, din ordinul boieroaicei interpretate remarcabil de Olga Tudorache. Hotărâți, țăranii intră cu plugurile în moșia Hotarele. Aidoma
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1964) sau Erotism de propagandă La doi ani după Setea, Titus Popovici scenarizează celă lalt roman al său despre 23 august 1944, Străinul. Schema dramatică este în linii mari aceeași, aplicată acum în mediul citadin : țăranul sărac și tânăr Mitru Moț devine fiul de ceferist Andrei Sabin, și el curajos, hotărât, revoltat de strâmbătatea vechii orânduiri, dar lipsit de conștiință politică, pe care o va căpăta înainte de a se termina filmul, prin contactul cu comuniști experimentați. Imposibila iubire dintre Mitru și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ore la rece până se întărește. Răsturnăm pe farfurie crema întărită și o decorăm de jur împrejur cu sos de kiwi: curățăm kiwi de coajă, apoi pasăm prin sită și amestecăm cu două linguri de zahăr. Pe margine punem șase moțuri de frișcă, peste frișcă punem boabe de păltinele, iar printre moțurile de frișcă punem jumătăți de căpșuni. CREMĂ PENTRU COȘULEȚE 300 gr. de ciocolată albă, 500 gr. de frișcă, 100 gr. de stafide, 300 gr. de nuci prăjite, 100 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și o decorăm de jur împrejur cu sos de kiwi: curățăm kiwi de coajă, apoi pasăm prin sită și amestecăm cu două linguri de zahăr. Pe margine punem șase moțuri de frișcă, peste frișcă punem boabe de păltinele, iar printre moțurile de frișcă punem jumătăți de căpșuni. CREMĂ PENTRU COȘULEȚE 300 gr. de ciocolată albă, 500 gr. de frișcă, 100 gr. de stafide, 300 gr. de nuci prăjite, 100 ml de lapte praf, 200 gr. de zahăr, vanilie, 200 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de călătorie (Paul Magheru), articole de critică și istorie literară (Constantin Mălinaș, Coriolan Gheție, Valentin Chifor, Vasile Bologan, Radu Enescu, Stelian Vasilescu, Miron Blaga), eseuri (Camil Mureșan, George B. Bălan). Stelian Vasilescu dă și un fragment din piesa Iancu, Domnul moților, după cum se publică și câteva pagini din scenariul De ce bat clopotele, Mitică al lui Lucian Pintilie. Foarte aplicate sunt comentariile și interviurile referitoare la pulsul vieții culturale orădene: spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă plastică etc. Nu lipsesc abordările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290062_a_291391]
-
ou sonores, îl importe peu ; ou plutôt, conducteurs qui doivent leur sonorité même et leur splendeur éphémère au courant qui leș traverse". 19 Bergson, Henri, "Matière et mémoire", în Oeuvres, 1970, p. 343: "Reliez leș uns aux autres, en un moț, leș objets discontinus de votre expérience journalière ; résolvez ensuite la continuité immobile de leurs qualités en ébranlements sur place ; attachez-vous à ces mouvements en vous dégageant de l'espace divisible qui leș sous-tend pour n'en plus considérer que la
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pousse encore bien plus loin ce caractère réflecteur de la perception. Elle exprime un monde d'actions possibles, l'accent n'étant pas, ici, comme dans la perception ordinaire et șes rallonges scientifiques, sur leș mots actions possibles, mais sur le moț monde: un monde qui se suffit presque à lui-même et qui pourrait devenir le substitut de l'autre, ou plutôt le supérieur de l'autre puisqu'il ex-prime 'indétermination, la liberté dont la recherche donne să nature et șes directions
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tranquility 23 Paul Valéry, "Petite lettre sur leș mythes" (1929), în Variété, I, 2009, pp. 300-301: "Pourvu que la plume touche le papier, qu'elle porte de l'encre, que je m'ennuie, que je m'oublie, - je crée! Un moț venu au hasard se fait un sort infini, pousse des organes de phrase, et la phrase en exige une autre, qui eût été avânt elle ; elle veut un passé qu'elle enfante pour naître... après qu'elle a déjà păru
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
une adaptation de pluș en plus précise, de pluș en plus complexe et souple, de la conscience des êtres vivants aux conditions d'existence qui leur șont faites. De là devrait résulter cette conséquence que notre intelligence, au sens étroit du moț, est destinée à assurer l'insertion parfaite de notre corps dans son milieu, à se représenter leș rapports des choses extérieures entre elles, enfin à penser la matière. Telle seră, en effet, une des conclusions du présent essai. Nous verrons
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu", în Versuri și proza, 1984, p. 142. Spre desoebire de Bergson, care vede în asta un handicap serios: La pensée la plus vivante se glacera dans la formule qui l'exprime. Le moț se retourne contre l'idée. La lettre tue l'esprit". "L'Evolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 92. 26 Charles Baudelaire, Petites Poèmes en Prose (Le Spleen de Paris), Le Jeaune Enchanteur, [1869]1917, pp. 33-34: "Le poète jouit de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nous nous bornons, le plus souvent, à lire des étiquettes collées sur elles. Cette tendance, issue du besoin, s'est encore accentuée sous l'influence du langage. Car leș mots (à l'exception des noms propres) désignent des genres. Le moț, qui ne note de la chose que să fonction la plus commune et son aspect banal, s'insinue entre elle et nous, et en masquerait la forme à nos yeux și cette forme ne se dissimulait déjà derrière leș besoins qui
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de la chose que să fonction la plus commune et son aspect banal, s'insinue entre elle et nous, et en masquerait la forme à nos yeux și cette forme ne se dissimulait déjà derrière leș besoins qui ont créé le moț lui-même. Et ce ne șont pas seulement leș objets extérieurs, ce șont aussi nos propres états d'âme qui se dérobent à nous dans ce qu'ils ont d'intime, de personnel, d'originalement vécu. Quand nous éprouvons de l
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Luceafărul”, „Viața militară”, „Cravata roșie”, pentru ca, începând din anul 1965 până în 1990, să fie redactorul-șef al revistei „Familia” din Oradea. A debutat publicistic în 1949, în ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj. Editorial, debutează cu volumul de versuri În Țara Moților se face ziuă, apărut în 1953. Versurile debutantului sunt subordonate cerințelor „realismului socialist”. Asprimea, îndârjirea rece, inflexibilitatea (notele ardelenești ale temperamentului său liric) apar distorsionate de versificația triumfalistă, sunând impropriu, artificial. Posturile acestea continuă în Porțile de aur și Deceniul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
carte de călătorii prin țară (Curcubeu peste Carpați, 1987), iar în 1989, Prin Țara dimineților liniștite - o laudatio a Coreii lui Kim Ir Sen. A scris scenariile filmelor Șah la rege, Cineva deschide ușa și Elixirul tinereții. SCRIERI: În țara moților se face ziuă, București, 1953; Dragoste și ură, București, 1957; Porțile de aur, București, 1958; Deceniul primăverii, București, 1958; Cartea de lângă inimă, București, 1959; File de cronică, București, 1962; Constelația lirei, București, 1963; Mărțișor, București, 1964; Vârful cu dor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
este nevoie poate deveni și un fin critic al corupției clerului, ironia ei fiind destul de puternică, pe călugări considerându-i: „tare mărginiți” și afirmând că „au tot soiul de năravuri și apucături ciudate [...] se cred mai pricepuți și mai cu moț ca ceilalți oameni, când ei de fapt sunt mai prejos, mult mai prejos ca noi.”195 Unui astfel de exemplar uman, nu putea să-i dea o lecție dură decât o femeie „pe care firea o înzestrase mai mult ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trifoi alb, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi, iar după ce a venit ciclul menstrual, se bea ceai de răchițică, o lingură la cană. Baie cu fiertură din planta pucioasă, iar după ce au venit "rândurile": ceai de moțul curcanului, o lingură la cană. Ceai de vâsc, cu sânzâiene și nalbă mare, În părți egale, o lingură de amestec la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de cimbru de grădină, o linguriță la cană. Se beau 12
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
28, 34 De Boeck, Jean / 37 De Brouckère, Charles / 26 30 De Brouckère, Henri / 25, 26, 30 De Brouckère, Louis / 40, 46 De Crock, Jean / 37 De Greef, Guillaume / 40, 42, 49 De Keyser, Ch. / 27 De Moor / 173 De Moț, Em. / 26 De Murger, Henri / 170 De Raucour, Ch / 26 De Roubaix, Louis / 27, 37 De Smeth, Édouard / 37 De Smeth, Joseph / 37 De Villers / 40 Defacqz, Eugène / 25, 30 Delavrancea, Barbu / 138 Demetrescu, Traian / 66 Demoor, J. / 27 Denis
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
s-a găsit sub președinția primarilor orașului Bruxelles C.H. van Volxem (1838-1840), Ch. de Raucour (1841-1848), Ch. de Brouckère (1848-1860), N.A. Fontainas (1860-1863), J. Anspach (1863-1879), F. Vander Straeten (1879-1881), Ch. Buls (1881-1889). Lista primarilor se încheie cu Em. de Moț. 30 Ibid., pp. 31, 39, 41. 31 Ibid., pp. 31, 38. 32 Ibid., p. 31. 33 Ibid., pp. 31-32. 34 Până în 1906 au mai ocupat funcția de Rector al Universității Libere din Bruxelles P. van Meenen (1841-1849), J. Tielemans (1849-1861
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ore la rece până se întărește. Răsturnăm pe farfurie crema întărită și o decorăm de jur împrejur cu sos de kiwi: curățăm kiwi de coajă, apoi pasăm prin sită și amestecăm cu două linguri de zahăr. Pe margine punem șase moțuri de frișcă, peste frișcă punem boabe de păltinele, iar printre moțurile de frișcă punem jumătăți de căpșuni. CREMĂ PENTRU COȘULEȚE 300 gr. de ciocolată albă, 500 gr. de frișcă, 100 gr. de stafide, 300 gr. de nuci prăjite, 100 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și o decorăm de jur împrejur cu sos de kiwi: curățăm kiwi de coajă, apoi pasăm prin sită și amestecăm cu două linguri de zahăr. Pe margine punem șase moțuri de frișcă, peste frișcă punem boabe de păltinele, iar printre moțurile de frișcă punem jumătăți de căpșuni. CREMĂ PENTRU COȘULEȚE 300 gr. de ciocolată albă, 500 gr. de frișcă, 100 gr. de stafide, 300 gr. de nuci prăjite, 100 ml de lapte praf, 200 gr. de zahăr, vanilie, 200 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
frânte-n Bălgărat /[...] În țara mea de aur și de piatră/ nevoile și caznele te latră;/ zicalele de râs și voie bună/ au înlemnit, ca un ghețar pe strună...” (Eu sunt din țara...). Pastelurile circumscriu peisaje ale ținutului natal (Țara Moților), într-o stilizare austeră, specificările de natură geografică fiind intensificate prin prezența elementelor de lexic ardelenesc. Unele poeme ( Când zarea) prefigurează o altă fațetă a poeziei sale, desfășurată, odată cu revenirea autorului în circuitul editorial, după un sfert de veac de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și ei le primesc de la părinții pruncului, Își iau rămas bun și merg spre casele lor. La anul, finul este adus la naș, spre ai tunde moțul, cînd iarși se fac cinstiri. De data aceasta petrecerea are loc la naș. Drept recunoștință, din partea finului pentru naș și moș, se merge cu plocon, de obicei de Anul Nou. Legătura Între naș și fin durează toată viața. În trecut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]