2,533 matches
-
pr. Gabriel Bucur care cu tragere de inimă învață polona. În anii 1990 câteva persoane au plecat și s-au stabilit în Polonia, câteva în Germania; doi băieți au devenit preoți, iar câteva fete au decis să intre în viața monahală. În Poiana, spre deosebire de alte sate din Bucovina, se nasc mulți copii, fapt pentru care, încă mulți ani, vom aici noi și urmașii noștri. Pentru ei a luat ființă o nouă grădiniță. În acest an a început și construcția noii școli
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
Cu prilejul acestor lucrări de extindere, a fost făcută probabil și turla naosului, schimbându-se radical înfățișarea biserici lui Petru Rareș. Inițial o ctitorie domnească de proporții modeste, mănăstirea s-a dezvoltat ulterior, devenind una dintre cele mai reprezentative așezări monahale din trecutul Moldovei. Ea a fost prădată cumplit de tătari la începutul secolului al XVIII-lea, începând să decadă și să devină pustie. În perioada stăreției egumenului Calistru Ene (1750-1778), mănăstirea începe să se refacă treptat, biserica este reparată în
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
fie ocină la Lipovu...”. Evidențierea în același document a unei mânăstiri confirmă popularea acestui ținut cu mult timp înaintea atestării. Documentele cercetate dau informații, în secolele XVI-XVIII, mai mult despre mânăstire decât despre viața locuitorilor din acest cătun. Ascendența activității monahale a făcut posibil ca în anul 1670 mânăstirea, independentă, să fie renumită în sudul Câmpiei Băileștilor. Apoi, subordonată Patriarhiei de la Ierusalim, prin reprezentanța acesteia Sf. Gheorghe din București și ulterior ca metoh al mânăstirii Căluiu, dar și datorită luptelor de
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
total diferit de cele avute până la urcarea pe tron. Chiar dacă și când nu alege un alt nume, după încoronare, la nume i se adaugă un numeral ordinal. La fel se întâmplă și în cazul alegerii unui nou Papă. În tradiția monahală se alege un nou nume religios la călugărire. Alegerea unui nume care deja există poate fi o simplă problemă de tradiție, sau este justificată de intenția de a onora un anumit predecesor, de dorința de a acentua legitimitatea ereditară a
Pseudonim () [Corola-website/Science/298577_a_299906]
-
, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
după 1488, mănăstirea devine un important centru de credință și cultură din Moldova medievală. Se consideră că apariția monahului Daniil la Voroneț după o perioadă de ședere la Mănăstirea Putna și de sihăstrie a dat nu numai un impuls vieții monahale din acest lăcaș dar a și imprimat un nivel de viață duhovnicească deosebit de înaltă. Ștefan cel Mare a fost cel ce a dăruit mănăstirii pe lângă o serie de moșii și mai multe cărți, cel mai relevant exemplu fiind Tetraevanghelul din
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
părinte al nostru Daniile cel nou, și unde am primit cinul îngeresc, și unde mult m-am trudit cu sufletul”, reiese că înaltul prelat moldovean s-a format ca preot sub supravegherea monahilor din partea locului. O înviorare deosebită a vieții monahale pe diverse planuri a cunoscut mănăstirea Voroneț pe timpul egumenului Macarie(1756-1782), cînd s-au construit noi chilii, a fost reparată biserica, au fost reparate cu insistență proprietățile mănăstirești, efectuîndu-se în acest scop și întocmirea în 1775 a unei Condici de
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
apreciate contradictoriu. Prin decizia nr.1 din 14 martie 1991, semnată de Î.P.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pe baza adresei Cancelariei Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe române nr. 5373, același an, Mănăstirea Voroneț și-a reluat viața monahală după 206 ani, de data aceasta fiind obște de călugărițe. Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare, anul 1496. În scenele din altar și din naos artistul a urmărit să redea
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
este un complex monahal medieval, situat în orașul Călimănești, pe malul râului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Bătrân, extinsă și renovată de-a lungul istoriei sale multiseculare. Paul de Alep, în jurnalul călătoriei sale în Țara Românească între 21 august 1656
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
după moartea sa, era de asemenea supranumit și "Il beato" (Cel Binecuvântat), din cauza talentului său de a picta subiecte religioase. "Fiesole" este uneori eronat considerat ca parte a numelui său oficial, cu toate că era doar denumirea orașului unde a depus jurămintele monahale, folosit de către contemporani pentru a-l diferenția de alți Fra Giovanni. Este trecut în Lista martirilor Bisericii Romano-Catolice drept "Beatus Ioannes Faesulanus, cognomento Angelicus". Biograful din secolul al XVI-lea spune despre el: "Este cu neputință să reverși prea multe
Fra Angelico () [Corola-website/Science/299551_a_300880]
-
-se până în ziua de astăzi. Cele mai timpurii dovezi ale calităților sale se găsesc într-un număr considerabil la Cortona, unde fusese trimis pe durata noviciatului său (1408-1418). Se pare că aici și-a petrecut întreaga perioadă premergătoare debutului vieții monahale. Primele lucrări executate în frescă sunt probabil cele pe care le-a pictat în mănăstirea Sf. Domenico din acest oraș, astăzi distruse. Fiind pictor de fresce, este posibil să fi lucrat sub îndrumarea sau ca ucenic al lui Gherardo Starnina
Fra Angelico () [Corola-website/Science/299551_a_300880]
-
cu o gândire mai masculină, mai hotărâtă poate, le va produce o slabă impresie. Admițând aceste considerații, Fra Angelico ar trebui totuși acceptat fără tăgadă drept un pictor cu har, neabătându-se de la propriile valori, în armonie cu chemarea sa monahală, de o puritate nepătată și un devotament extraordinar. Desăvârșit prin maniera sa deosebită de execuție, nu se apropie însă de marii săi contemporani naturaliști, precum Masaccio și Lippo Lippi, sau de îndepărtatul Giotto în ceea ce privește inovarea temelor îndrăznețe sau realiste ori
Fra Angelico () [Corola-website/Science/299551_a_300880]
-
domeniu galo-roman pe care Ilarie i-l recomandă, în apropiere de Poitiers. Martin creează acolo o mică sihăstrie, pe care tradiția o situează la 8 km de oraș: mănăstirea Ligugé, unde este regăsit de discipoli. El întemeiază astfel prima comunitatea monahală situată în Galia. Această primă mănăstire este locul activității de evanghelizare a Sf. Martin timp de zece ani. El săvârșește aici primele sale minuni, făcându-se remarcat de oamenii simpli, care îl consideră un om sfânt. În anul 371 episcopul
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
mică și orientatată perpendicular față de precedenta, a fost reconstruită între 1886 și 1924. Importanța istorică a lui Martin de Tours ține mai ales de faptul că el a creat primele mănăstiri din Galia și că a format clerici prin calea monahală. Mai întâi admirat de prietenii care l-au luat ca model (Sulpiciu Sever, Paulin de Nola), cultul său a fost instaurat de succesorii la tronul episcopal din Tours, care au știut să facă din bazilica lor un sanctuar. Locul pe
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
ecumenică "Iisus Hristos - Viața lumii" de la Niederaltaich - Germania (1982); Reuniunea ecumenică asupra rugăciunii pentru unitatea creștinilor de la Veneția (1982), a VI-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Vancouver (1983) etc. La 6 august 1987 intră în viața monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naș de călugărie pe arhimandritul Cleopa Ilie. Cu această ocazie, a fost hirotonit ieromonah. Ulterior în octombrie 1988 este hirotesit protosinghel. În perioada 1 septembrie 1988-1 martie 1990, este consilier patriarhal
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
sacramentală suedeză își are propriile trăsături. Trei taine sunt săvârșite: botezul, pocăința, euharistia. Liturghia se săvârșește des, ba chiar zilnic în anumite mănăstiri și parohii. Biserica suedeză săvârșește si celelalte cinci ierurgii care sunt taine pentru catolici și ortodocși. Viața monahală a fost restaurată în anii 1950, prin benedictini, "fiicele Mariei" și prin ordinul Sfântului Duh. Începând cu 1961, Biserica suedeză hirotonește și femei întru preot. La 5 iunie 1996, sinodul a hotărît admiterea femeilor la episcopat. Christina Odenberg a fost
Biserica suedeză () [Corola-website/Science/299716_a_301045]
-
Călugărul și Smaranda (Salomia), părinții săi, și îi face alte multe danii. După daniile făcute de acest voievod, mănăstirea Govora, devine una dintre cele mai importante mănăstiri ale țării, ieromonachii continuând să păstreze și să sporească moșiile ce întrețineau viața monahală și spiritualitatea ortodoxă. În primăvara lui 1611, în urma invaziei și jafului armatelor principelui Transilvaniei, Gabriel Báthory, lăcașul este cu siguranță afectat, însă documentele nu consemnează acest lucru, pagubele suferite fiind probabil minore. În timpul domniei lui Matei Basarab, în urma unor ample
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
egumenul Meletie Macedoneanul, cel care a supravegheat și încurajat activitatea de tipărire, este unul dintre cei mai importanți stareți ai mănăstirii, în cei 4 ani cât a condus lăcașul (1636-1640) l-a făcut cel mai renumit și mai bogat așezământ monahal al țării a acelui veac. Un alt stareț important a fost ieromonahul Paisie (1683 - 1715), în timpul căruia biserica mănăstirii este refăcută căci era "„[...] prea învechită și crăpată, cât îi venea vremea a cădea [...]“" (Ghenadie Enăceanu, „Vizite canonice”, București, 1892, p.
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
mănăstirii, transformând-o în mănăstire de maici prin aducerea a 21 de călugărițe de la Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea), în frunte cu stareța acestora Evghenia Racoviță (1959 - 1964). Maicile care au urmat în stăreție, au contribuit la refacerea și modernizarea vieții monahale din acest lăcaș de închinăciune, astfel că, în ziua de azi, se prezintă ca "un giuvaer al artei medievale românești" bine conservat și apt de a duce mai departe spiritualitatea acestui neam.
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
573, de împăratul bizantin, Iustin al II-lea, Prefect al Romei ("praefectus urbis"). Cariera publică însă avea să se termine odată cu moartea tatălui său. Grigore a renunțat la înalta funcție deținută și a intrat în viața monastică. Afinitatea pentru traiul monahal s-ar putea datora familiei sale, mama sa trăind ca o sfântă, iar surorile tatălui său erau călugărițe. Astfel Grigore și-a împărțit întreaga avere săracilor și a ctitorit șapte mănăstiri, dintre care șase în Sicilia. Și-a transformat casa
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
de nobili din nord estul ținutului Bourgogne în localitatea Fontaine, lângă Dijon. La 18 mai 1113, Bernard intră la Cîteaux în Ordinul cistercian și nu a întârziat să dea acestei mănăstiri o strălucire deosebită prin încercarea de a restaura viață monahală sub semnul austerității si al izolării de lume. Dacă la data intrării sale în viața monahală Ordinul nu depășise stadiul anonimatului, în deceniile următoare cistercienii vor deveni, datorită personalității acestui tânar nobil burgund, pentru mai multe secole, cel mai important
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
Bernard intră la Cîteaux în Ordinul cistercian și nu a întârziat să dea acestei mănăstiri o strălucire deosebită prin încercarea de a restaura viață monahală sub semnul austerității si al izolării de lume. Dacă la data intrării sale în viața monahală Ordinul nu depășise stadiul anonimatului, în deceniile următoare cistercienii vor deveni, datorită personalității acestui tânar nobil burgund, pentru mai multe secole, cel mai important și influent ordin monastic catolic. În anul 1115 Bernard fondează celebra mănăstire cisterciană Clairvaux, în Burgundia
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
să accepte o slujbă bisericească. În căutarea căilor spre perfecțiune, Vasile vizitează multe mănăstiri din Egipt, Siria, Palestina și Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, el înființează o mănăstire pe malul Iris-ului. Scrierile sale din acea perioadă pun bazele vieții monahale sistematice și de aceea Sf. Vasile este considerat părintele monahismului oriental. După moartea lui Dianius, Eusebius devine episcop și care la rândul său încearcă să-l convingă pe Vasile să devină preot, și în cele din urmă îi oferă o
Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/299845_a_301174]
-
anumite mișcări din Macedonia care negau existența Duhului Sfânt. El a scris de asemenea un mare număr de lucrări exegetice despre Psalmi, Isaia și Iov, 24 de predici și a ținut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie și 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice. Alte importante scrieri sunt Liturghia Sf. și Molitfele Sfântului Vasile cel Mare. Sf. Vasile este unul dintre "Cei Trei Cappadocieni" (alături de Grigore
Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/299845_a_301174]
-
începutul Evului Mediu din Moldova. Aici și-au avut metania episcopul Leontie de la Rădăuți și Daniil Sihastru, ambii sanctificați mai târziu de Biserică Ortodoxă. Însuși cătunul Lăură, aflat în partea de vest a localității, își are numele de la aceasta "Lavra" monahala. În pădurile de la nordul localității Vicovu de Sus au fost descoperite unelte de piatră, arme din bronz și fragmente de zale din Evul Mediu. Pe teritoriul Vicovului de Sus se află Vama cea Mică a Sucevei, deoarece pe aici treceau
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]