3,149 matches
-
domnit între anii 1272 și 1307, suindu-se pe tronul Angliei pe 21 noiembrie 1272 după moartea tatălui său, regele Henric al III-lea. Supranumit „Picioare lungi”, datorită staturii sale neobișnuit de înalte, Eduard I a fost cel mai ilustru monarh englez din Evul Mediu. Eduard s-a născut la Palatul Westminster pe 17 iunie 1239. A fost căsătorit de două ori; prima soție a fost Eleonora a Castiliei cu care a avut 16 copii iar moartea soției sale, în 1290
Eduard I al Angliei () [Corola-website/Science/298702_a_300031]
-
ieșire a evreilor în acea perioadă. Cercetătorii amintiți cred că într-o epocă mai târzie o cucerire a orașelor canaaneene de către triburi ca cele ebraice ar fi fost imposibilă, căci Canaan-ul ar fi fost deja împânzit cu garnizoane egiptene, iar monarhii locali, e drept, semiți ca evreii în marea lor majoritate, erau vasali ai faraonului. Există o amplă corespondență diplomatică între acești vasali și faraonul vremii. Dacă evenimentele relatate în Biblie conțin multe adaosuri mitologice și inadvertențe istorice, firește că și
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
prea mult. Astfel a dat poruncă ca toți pruncii de parte bărbătească ai evreilor să fie uciși, prin înecare în fluviul Nil. Istoricii religiei recunosc aici binecunoscuta temă mitologică a "pruncului divin" (puer aeternus) amenințat în existența lui de către un monarh diabolic. În multe din legendele arătate (nu și în Biblie) doar un singur prunc a supraviețuit. Această temă arhetipală a copilului abandonat apelor unui fluviu este și ea binecunoscută istoricilor religiei, ea fiind chiar o cutumă antică: dacă fluviul lasă
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
văzută drept o linie majoră de demarcație pentru apariția lumii moderne. Curent ideologic și cultural: promovarea raționalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului și a dogmelor, răspândirea culturii în popor, literatura preocupată de problemele sociale și morale; Teme și motive: «monarhul luminat», «contractul social», emanciparea poporului prin cultură; Genuri și specii: liric, epic (povestire, nuvelă, roman), dramatic (tragedie, comedie); Opere reprezentative: Iluminismul românesc se identifică în mare măsură cu Școala Ardeleană și cu reverberațiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat în
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
mucusul pe care Atun l-a strănutat din nările sale. În "Textele Piramidelor", oasele lui Shu, probabil norii, sunt folosite de către rege pentru a urca la cer. Lacurile lui Shu (poate ceața ce se adună deasupra Nilului) îl purifică pe monarh. Shu ca zeu al luminii solare este atestat pentru prima oară în Regatul Vechi, când este responsabil cu aducerea la viață în fiecare zi a lui Ra și a regelui. Mai bine de o mie de ani mai târziu, faraonul
Shu () [Corola-website/Science/299531_a_300860]
-
Denumirea de califat provine din arabă: "khilăfa" respectiv "khalīfatu rasūl Allăh" (arab: خليفة رسول الله, DMG Ḫalīfa, plural Ḫulafăʾ, "urmaș, calif, locțiitor" al Profetului). Conducătorul sau monarhul unui califat în lumea arabă se numea calif. Format prin unirea triburilor arabe, fiind favorizat de răspândirea religiei islamice, el și-a extins dominația în Asia, Africa și Europa. Dar întinderea mare a imperiului, diversitatea stadiilor de dezvoltare a populațiilor
Califat () [Corola-website/Science/299072_a_300401]
-
de la naționalizarea, în 1951, a societății Anglo-Iranian Oil Company, deținută de britanici. Winston Churchill declara, în SUA, că Mosaddegh „cotește tot mai mult spre comunism." După îndepărtarea lui Mossadegh, șahul pro-occidental, Mohammad Reza Pahlavi, și-a asumat controlul statului ca monarh autocrat. Politicile șahului au inclus interzicerea partidului comunist "Partidul Tudeh" și, în general, prin poliția secretă iraniană SAVAK, a suprimat disidenții politici. În Irak, în anul 1958, Abd al-Karim Qasim a răsturnat monarhia Hașemită, instituind o alianță cu Partidul Comunist
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
rege al Ungariei) și Wilhelm I (Împărat al Germaniei). S-a constituit în 6 iunie 1873, prin Acordul consultativ (Convenția de la Schönbrunn) între Alexandru II și Franz Joseph I. În cazul unei amenințări de atac din partea unei terțe puteri, ambii monarhi se obligau să se înțeleagă pentru a adopta o "„linie de conduită comună“". La 23 octombrie 1873, Wilhelm I, împăratul Germaniei, aderă la Convenția de la Schönbrunn. Se constituie astfel . Este un fel de "„Sfânta Alianță“" între împărații Rusiei, Germaniei și
Alianța celor trei împărați () [Corola-website/Science/299113_a_300442]
-
și cea mai mare parte a Asiei Centrale. În 1914, statul era împărțit în 81 de provincii (denumite oficial „gubernii”) și 20 de regiuni (sau „oblasturi”). Imperiul Rus a fost, între 1721-1905, o monarhie absolutistă, și era condusă de un monarh, numit „țar”, din dinastia Romanov. Creștinismul ortodox era credința oficială a imperiului rus, și era controlată de împărat, prin intermediul sfântului Sinod. Clasele supuse imperiului rus erau împărțițe după cum urmează:
Imperiul Rus () [Corola-website/Science/299140_a_300469]
-
între Spania și Franța, Filip a fost obligat să renunțe la drepturile sale la succesiunea tronului bunicului său. Carol a fost extrem de nemulțumit de pierderea Spaniei, și, ca rezultat, el a imitat ceremonialul de curte spaniol habsburgic și adoptarea îmbrăcăminții monarhului spaniol. Urmându-i la tron fratelui său este proclamat împărat sub numele de Carol al VI-lea. Decis să înlăture fatalitatea și neuitînd stingerea habsburgilor spanioli, Carol anunță Consiliul la 19 aprilie 1713 că statele monarhiei erau "indivizibile și inseparabile
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299783_a_301112]
-
Vărvăreuca s-a aflat în ținutul Iași, ocolul Căinari. Organizarea teritoriului Basarabiei în 6 județe genera mari dificultăți în administrarea ei, de aceea șefii regiunii s-au adresat țarului cu rugămintea de a crea județe noi. La 18 decembrie 1835 monarhul a dispus crearea județelor Soroca și Orhei. În cadrul lor au fost formate și volostile, printre care și Florești, în care a intrat și satul Vărăvăreuca. Guvernul rus îi dăruiește moșia Varvarovca generalului Semion Nechitici Starov (răposta în 1856 și înmormântat
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
presiuni pentru a accede chiar el la tron, bazându-se și pe lipsa de legitimitate a liniei Lancastriene. După ce a debarcat în nordul ținutului Wales, el și soția lui, Cecily, au intrat în Londra cu tot fastul rezervat de obicei monarhului. A fost convocat Parlamentul, iar York și-a făcut publică dorința de a se urca pe tron, așteptându-se ca lorzii să-l încurajeze și pe el așa cum o făcuseră cu Henry al IV-lea în 1399. În loc de încurajare, lorzii
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
impune domiciliu obligatoriu la Poiana Țapului în 1943. Mai târziu, în același an, revine la București. În aprilie, Pătrășcanu este contactat de Ioan Mocsony-Stârcea, baron de Foen, mareșal al Curții Regale între 1942 și 1944, să încheie o înțelegere între monarh și comuniști în scopul răsturnării guvernului antonescian și scoaterii României din Axă. Împreună cu Emil Bodnăraș, este reprezentantul PCdR la negocierile secrete cu PNL și PNȚ, purtate pentru răsturnarea regimului Ion Antonescu. În aceeași perioadă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constantin Pârvulescu și Iosif
Lucrețiu Pătrășcanu () [Corola-website/Science/299906_a_301235]
-
domnie” a reginei Lady Jane Grey aceasta fiind îndepărtată și executată în șase luni mai târziu, urcând pe tronul Angliei Maria I. Contemporanii descriu reacția poporului la venirea la tron a reginei Maria ca fiind cea mai afectuoasă pentru un monarh din dinastia Tudor. Maria, catolică devotată, influențată semnificativ de catre regele catolic al Spaniei și al Sfântului Imperiu Roman, Carol al V-lea, a încercat să reîntroducă catolicismul în Anglia. Această convingere a dus la arderea a 274 de protestanti, înregistrați
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
său în administrarea regatului Angliei. Epoca Tudorilor este văzută ca fiind una decisivă si care ridică o serie de întrebări al căror răspuns trebuia dat în secolul următor și în perioada Războiului Civil Englez. Erau întrebări despre echilibrul dintre puterea monarhului și cea a Parlamentului. Unii istorici cred că Thomas Cromwell a realizat o "Revoluție Tudor" în guvernare și că Parlamentul a devenit mult mai important în timpul în care a fost el cancelar. Alți istorici cred că "Revoluția Tudor" s-a
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
riscurile ce decurg din luptele de succesiune, Pavel a declarat legi de casă pentru Romanovi - așa-numitele Legi Paveline, printre cele mai stricte din Europa - care stabileau legea semi-salică ca regulă de succesiune la tron, care necesita credința ortodoxă pentru monarhi și dinastii, precum și pentru consoartele monarhilor și a celor mai apropiați moștenitori în linie. Mai târziu, Alexandru I, răspunzând la căsătoria morganatică a fratelui și moștenitorului său, a adăugat cerința care impunea tuturor membrilor dinastiilor rusești în linie masculină să
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
succesiune, Pavel a declarat legi de casă pentru Romanovi - așa-numitele Legi Paveline, printre cele mai stricte din Europa - care stabileau legea semi-salică ca regulă de succesiune la tron, care necesita credința ortodoxă pentru monarhi și dinastii, precum și pentru consoartele monarhilor și a celor mai apropiați moștenitori în linie. Mai târziu, Alexandru I, răspunzând la căsătoria morganatică a fratelui și moștenitorului său, a adăugat cerința care impunea tuturor membrilor dinastiilor rusești în linie masculină să fie egali din naștere. Pavel I
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
jurământ în Valladolid, în 1518. În 1519, a fost încoronat în fața Adunării de la Aragon, la Zaragoza, și după aceea în Catalonia. Carol a fost acceptat ca suveran, deși spaniolii nu erau prea încrezători în statutul său de Împărat. Până atunci, monarhii spanioli fuseseră limitați de lege; monarhia era un contract cu poporul. Cu Carol ar fi căpătat accente absolutiste, deși până la moartea mamei sale, în 1555, Carol nu a avut drepturi depline de rege. În curând s-a format o mișcare
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
dar în a doua jumătate a domniei sale, popularitatea ei a recuperat. Jubileele ei de Aur și de Diamant au fost momente de sărbătoare publică. Domnia ei de 63 de ani și 7 luni, a doua ca lungime dintre domniile tuturor monarhilor britanici, este cunoscută sub numele de Era Victoriană. A fost o perioadă de schimbări industriale, culturale, politice, științifice și militare în cadrul Regatului Unit, și a fost marcată de o mare expansiune a Imperiului Britanic. Ea a fost ultimul monarh britanic
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
tuturor monarhilor britanici, este cunoscută sub numele de Era Victoriană. A fost o perioadă de schimbări industriale, culturale, politice, științifice și militare în cadrul Regatului Unit, și a fost marcată de o mare expansiune a Imperiului Britanic. Ea a fost ultimul monarh britanic din Casa de Hanovra. După decesul ei, numele casei regale a devenit Saxa-Coburg și Gotha (numele britanic al Casei de Wettin), fiul ei cel mare, Eduard al VII-lea, moștenind numele casei din care făcea parte tatăl său, Prințul
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
La moartea unchiului ei, George al IV-lea, în 1830, Victoria a devenit moștenitoare prezumptivă a celuilalt unchi al ei, William al IV-lea. Parlamentul a adoptat Actul de regență din 1830 prin care a prevăzut dispoziții speciale pentru un monarh copil în cazul în care William murea cât timp Victoria era minoră. Mama Victoriei, Ducesa de Kent, ar fi urmat să devină regentă, fără vreun consiliu care să-i limiteze puterile. Regele William nu avea încredere în capacitatea ducesei de
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
al cincilea fiu și al optulea copil al regelui George al III-lea). El era moștenitorul ei prezumptiv până când ea urma să se mărite și să aibă copii. Încoronarea a avut loc la 28 iunie 1838 și a devenit primul monarh care a avut reședința la Palatul Buckingham. Ea a moștenit veniturile ducatele de Lancaster și Cornwall și i-a fost acordată o listă civilă de 385.000 £ pe an. Prudentă din punct de vedere financiar, ea a plătit datoriile tatălui
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
multe vizite între familia regală britanică și Casa de Orleans, care erau înrudite prin căsătorii ale Coburgilor. În 1843 și 1845, ea și Albert au rămas cu regele Ludovic-Filip I, la château d'Eu în Normandia; ea a fost primul monarh britanic sau englez care a vizitat un monarh francez de la întâlnirea dintre Henric al VIII-lea al Angliei și Francisc I al Franței din 1520. Când Ludovic-Filip a făcut o călătorie de reciprocitate, în 1844, el a devenit primul rege
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
de Orleans, care erau înrudite prin căsătorii ale Coburgilor. În 1843 și 1845, ea și Albert au rămas cu regele Ludovic-Filip I, la château d'Eu în Normandia; ea a fost primul monarh britanic sau englez care a vizitat un monarh francez de la întâlnirea dintre Henric al VIII-lea al Angliei și Francisc I al Franței din 1520. Când Ludovic-Filip a făcut o călătorie de reciprocitate, în 1844, el a devenit primul rege francez care a vizitat un suveran britanic. Ludovic-Filip
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
Wilhelm al II-lea al Germaniei. Sub Wilhelm, speranțele Victoriei și ale lui Albert de a liberaliza Germania nu s-au împlinit; el credea în autocrație. La 23 septembrie 1896, Victoria și-a depășit bunicul George al III-lea ca monarhul britanic cu cea mai lungă domnie din istorie. Regina a solicitat ca orice celebrare specială să fie amânată până în 1897, care coincidea cu Jubileul de Diamant. Prim-miniștri din toate ținuturile dominioanelor au fost invitați și procesiunea Jubieului de Diamant
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]