1,976 matches
-
erou. Romanul conține pagini subtile ori viguroase: scenele demonstrând imbecilitatea senilă a lui Dinu Murguleț, deznodământul cu uciderea de către țărani a lui Scatiu. În război interesează mai ales la început cu strângerea tuturor eroilor, cu dibuirea sentimentelor, cu sentimentalismul frivol, monden, care vine puțin și de la Tolstoi, întrucît avem de-a face cu o societate de oameni bogați, cu profesii mai mult decorative, plictisiți, cultivați, manierați, înșelîndu-se cordial și intrând în dramă cu ținută distinsă. În Îndreptări, latura cea mai nimerită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cea mai nimerită este studierea acelui fel de sfială care la ardeleanca Mia se socotește a veni dintr-o educație sănătoasă și necomplicată. Fără a fi un mare romancier, Duiliu Zamfirescu merită elogii pentru fineța unor analize, pentru crearea atmosferei mondene, în fine, pentru sobrietatea stilistică și intuițiile lui în legătură cu tehnica romanului. N. PETRAȘCU, ANGHEL DEMETRIESCU, GRAMA, LAERȚIU Lui N. Petrașcu i se datorește un roman uitat, Marin Gelea, care e cu totul în spiritul Duiliu Zamfirescu. Eroul, poet și arhitect
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
le scrutează, se coboară la acel infinit mic care e marea materie a romanului. Respectul pentru lumea convențională o face să dea importanță societății snobe, apro-piindu-se astfel de formula intimă a romanelor lui Proust care transcriu viețile consumate în nimicuri mondene, tragediile imperceptibile ale salonului. Prin definiție, astfel, Hortensia Papadat-Bengescu scrie un roman curat orășenesc, consacrat exclusiv proceselor inutile ale unei clase scutite de problemele aspre ale existenței. Eroii sunt bogați. Încolo, lăsând la o parte buna poziție observatoare, literatura scriitoarei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în a notifica economic o știre rea, evitând supărătoarea mărturisire și provocând diplomatic ideea în chiar mintea celui interesat. Elena pierde în sanatoriul Walter pe mamă-sa, Lenore, și pe soțul ei Drăgănesu, însă e atât de înghețată de oficialitate mondenă încît pare să prețuiască bunul-gust al celor doi de a fi murit într-un loc convenabil. Logodnicul încearcă studiul vieții de mahala, în care autoarea nu are nici o competență. Tema însă e originală și bogată în posibilități. Un tânăr provincial
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
recent apărut, legenda populară Ion Istețul și povestea Popa care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
se vor dedica unei „intense vieți sociale”: „se vor bucura de ieșiri, de vacanțe cu «prietenii», de mese bogate și sărbători”, vor căuta „să fie luați în seamă în toate ocaziile care comportă prezența lor”. Aceasta înțelege Bergoglio prin „spiritualitatea mondenă ca păgânism în haine ecleziale”, ca punctul cel mai profund al corupției ecleziastice, care se arată prin intermediul a două comportamente principale: nu se îngrijește „datoria pastorației”, ci se cultivă „puterea”; se consideră religia ca pe un izvor de câștig. Capitolul
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
și a putut astfel să asiste la alegerea papei Honoriu al III-lea, căruia îi face un portret expresiv. Forfota și preocupările birocratice ale acelor zile au lăsat o impresie mai puțin plăcută despre Curia romană, prea ocupată de problemele mondene și profane, exprimând prin aceasta o critică reformistă propusă deja de Sfântul Bernard. Cu toate acestea, a fost impresionat plăcut de noutatea entuziasmantă a experienței franciscane, pe care o descrie prin cuvinte de neuitat. Ele au o importanță enormă, fiind
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
literar de referentul său istoric, a respins însă acest mod de lectură simplificator. De aceea considerăm utilă analiza modernă a operei ovidiene, ca univers imaginar autonom cu structuri și funcții specifice, în perspectivă istorică și comparată. Poetul, înainte de exil, era monden, ludic, luminos, dar acum coboară în adâncurile ființei sale și scrie versuri cu rezonanțe de orgă. Avatariile sufletești multiple dezrădăcinarea, incomunicarea, abandonarea în mediu ostil fac din opera sa nu numai un document istoric, ci și unul psihologic. Durerea polarizează
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
adună înarmat 208, în agora Tomisului, probabil, și-și manifestă admirația față de poet agitându-și tolbele pline de săgeți și salutându-l cu un murmur prelungit 209. Lambrino exclude din punctul nostru de vedere, pe bună dreptate ideia unei recitatio mondene ca la Roma210: este vorba, așadar, de adunarea unui popor înarmat, de o manifestare politico-militară, ca să spunem așa, în favoarea poetului. E adevărat că Ovidiu ne asigură că în al său libellus în limbă getică îl elogiază pe Augustus 211. Nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de a se dedica muncilor câmpului sau păstoriei chiar și în sălbatica Sciție! Ovidiu avea o cu totul altă formație spirituală decât Horațiu sau Virgiliu, care au manifestat dintotdeauna o sensibilitate campestră profundă și rafinată. Ovidiu părea mai degrabă tipul mondenului prin excelență și, de aceea, manifesta un fel de dispreț superior față de tot ceea ce avea un "aer deprimant" în comparație cu minunățiile Romei: și din acest punct de vedere, se situa pe o poziție net opusă politicii augustiene care, cu ajutorul unor poeți
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
tăinuită. Lunca este un univers de armonii corupătoare, iar poiana tăinuită este inima lui. Aici se adună aristocrația luncii („floarea oaspeților”) pentru a asista la un recital de gală. Tot ce are natura mai de seamă participă la o reuniune mondenă a cărei vedetă este privighetoarea. Tablou alegoric, antropomorfism fastuos. G. Călinescu găsea poemul conceput pe o idee falsă. Retorica peisajului cuprinde, cu toate acestea, cîteva imagini remarcabile. Este, Întîi, o imagine de ordinul fluidității: „zbor luciri de lună”, „roi de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soare dulce În veci neasfințit! Așa nu te vei stinge din minte-mi niciodată, O! suvenir puternic de dragoste-nfocată! O! timp ferice-n care minunea ce iubesc M-au deșteptat În raiuri cu glasu-i Îngeresc!” Există un Alecsandri galant, monden, productiv autor de dedicații, versuri ocazionale trecute În albume. Dedicațiile epuizează retorica luminii solare și a florilor. Într-un loc (Buchet) aduce elogii calului favorit al domnișoarei Măria Docan, numită și Mitica. CÎnd e mai filozof, Alecsandri scrie despre dorul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de tip proustian. Așa se explică de ce în prim-planul narațiunii din Bizu se situează acum scriitorul, care, eliberat de supărătoarele obligații sociale, se întoarce acasă, la Fălticeni, pentru a-și regăsi rădăcinile "moldovenești" și inspirația literară, la fel cum mondenul Marcel, izolat în camera sa de plută, revenea la Combray, în căutarea timpului pierdut. Obișnuit a-și trece existența în acte reflexe, călătoria de fiecare an spre locurile natale va fi dobândit, pentru Lovinescu, semnificația unui gest ritualic, menit să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
umplutură”, caricaturile și reproducerile de „nuduri” care, în anumite perioade, ocupă un spațiu considerabil. În acest „grund”, specific multor publicații din epocă, A. l. și a. face incizii adânci în scopul formativ, chiar pedagogic. Cititorul avizat trecea repede peste rubricile mondene și „amuzante”, oprindu-se la fragmentul de roman semnat de Sadoveanu, la „tableta” lui Arghezi, la eseul lui Zarifopol sau la cronica literară pe care începea s-o țină regulat din 1932 G. Călinescu. Alături de mult gustatul M. Dekobra, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
El este indisociabil de o anume urbanitate și civilitate de esență profund citadină. A te purta ca la coada vacii, a trânti căciula de pământ sau a scuipa pe jos etc. nu este, cu certitudine, o ținută... europeană. Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui exponent tipic a rămas la noi mai ales conu Alecu paleologu, personaj simbolic, reprezentant al unei specii pe cale de totală dispariție, a apus, într-adevăr. Clasa, mai mult sau mai puțin aristocratică, boierească, singura
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
identifica modalitățile prin care acesta a ales să-și consume propriul timp liber. Astfel, folosind cu precădere informațiile preluate din documentele de arhivă și din presa timpului, am căutat să surprindem viața cotidiană locală prin intermediul următoarei tipologii a băcăuanului - Familistul, Mondenul, Patriotul, Băcăuanul de mahala. De un real folos s-au dovedit a fi și documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei Dosarul Bacovia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
susținut o cuvântare „în care a subliniat importanța actului Unirii”. Programul a continuat cu „defilara trupelor militare și a școlilor secundare prin fața statuii lui Mihail Kogălniceanu” și s-a finalizat, conform tradiției, prin „retragerea cu torțele aprinse”. IV. D. Băcăuanul monden. Tipuri și locuri de agrement IV. D. 1. Modalități de petrecere a timpului liber Vizionarea spectacolelor de teatru și a producțiilor cinematografice În articolul intitulat „Bacăul în teatru și teatrul la Bacău”, publicat într-unul din ziarele locale în anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în sensul burghez al cuvântului. Cele dou) etichetări, departe de a se anula reciproc, întregesc aproape perfect imaginea unei comunități ce-și rafinează, destul de lent, „tabieturile” societale, ce capătă, pe cale mimetică, obiceiuri așa zis aristocratice. Mai mult ca sigur, viața mondenă a orașului a dobândit forme și „ritmuri” occidentale sub impulsul tradiționalelor manifestări cazone (baluri, recepții) organizate, inițial, de ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848 1853) și, ulterior, de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
elitei locale tot mai mulți adepți - membrii administrației locale și județene, ofițerii și subofițerii din cadrul Poliției sau al Garnizoanei Militare Bacău, marii negustori și industriași etc. De aici și până la cristalizarea formelor asociative de promovare a noilor „ritualuri” ale vieții mondene nu a mai fost decât un pas. În perioada modernă, activitățile filantropice ale locuitorilor orașului au coagulat în jurul lor numeroase baluri și serate dansante. Lor le putem adăuga și alte forme de petrecere a timpului liber, caracterizate prin aglutinarea reprezentanților
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
timpului, ne relevă existența a cel puțin dou) astfel de organizații - Humanitas și Concordia -, dar și de către numeroasele asociații și comitete de doamne. Prezența doamnei general Gherescu în fruntea „Asociației femeilor ortodoxe din România”, a asigurat succesul multora din evenimentele mondene organizate și patronate de această asociație. O altă asociație a femeilor, extrem de activă în epocă, era „Asociațiunea Culturală a Femeilor Evree”. În aprilie 1929, aceasta din urmă anunța încheierea „sezonului” de ceaiuri dansante „ce au avut frumoase rezultate morale și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
foxtrot, tango, shymy sau „în ritmul antrenantelor chansonete, executate de orchestra Regimentul 5 Artilerie Grea”. Tipuri comune de agrement: promenadele, bâlciurile și spectacolele de circ Dacă „lumea bună” a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locație ideală de etalare a abilităților sportive ale locuitorilor, fără ca aceste manifestări să fie incluse într-un program competițioinal: „Bistrița cea repede și adâncă (...) dădea iarna gheață - arenă de figuri pentru patine, iar vara, la <<apărători>>, adâncuri pentru . Printre evenimentele mondene ce au suscitat intens atenția băcăuanilor s-au aflat și concursurile de Miss - introduse în România la inițiativa redacțiilor ziarelor bucureștene. În februarie 1930, marea revistă „Realitatea Ilustrată” din București, singura autorizată să aleagă „Miss România”, a organizat un concurs
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scrii! De ce? Pentru că "Verba volant, scripta manent!". În plus, trebuie să evit tentația de a vorbi doar pentru a spune un grandios "NIMIC" ori cea a unei elegante "bateri a apei în piuă", să refuz o aleasă și distinsă plictiseală mondenă, cu toate că ar fi plăcut de a perora "despre "NIMIC", singurul domeniu în care am largi competențe", precum pretindea sclipitorul Oscar Wilde. 2. Ar exista două începuturi posibile: "începutul începuturilor", adică momentul în care l-am văzut pentru prima oară pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Extrem de conluzivă: nobil-belicosul cocoș, care înaintea reuniunii a ținut creasta, foarte, foarte sus, de altfel îndrituit, în chestiunea flancului sud-estic, iată-l acum față-n față cu stăpînul lumii, încă june și constant imperativ. Zîmbitor (ah, zîmbetul de saxofonist al mondenului Clinton!), zîmbitor dar neînduplecat. La urma urmei, comunicatul final traduce nespus de clar acest dialog mut al mîinilor, buzelor, ochilor. Comunicat care pe noi ne aduce cu picioarele pe pămînt. Dar pe un pămînt, de data aceasta, mai sigur ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după compania noastră, nealterată, ca-n anii junelor nebunii. Antren de lume subțire, prosperă și destinsă. El, hapsînul parșivelor sujete de altădată, la fel de freș, de frel, de bril, trece pe la mese și ne întreține galant, alternînd sublimități estete cu picanterii mondene. Pînă în momentul în care... Să fi fost ora două de-acum, trei? (cine mai putea auzi ceasul Mitropoliei!), trecînd, tot așa, pe la mese, se-oprește la a noastră, deocheata, perpetuu-iconoclasta, își sprijină mîinile oratoric, pe marginea ei și, vrînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]