1,950 matches
-
aptitudini intelectuale și talente peste medie, generale (verbale, numerice, spațiale) și speciale (pentru anumite obiecte de învățământ) și care presupun o bună capacitate de operare cu informațiile, și mai bună adaptare la situațiile atipice, prin folosirea acestor informații; - latura afectiv motivațională a intereselor interne, orientarea spre cunoașterea și rezolvarea problemelor în sens larg (perseverența, încrederea în sine); - creativitatea este elementul definitoriu pentru modul de utilizare al potențialului intelectual și motivației. Evident, copiii supradotați, cei talentați își vor dezvolta și valorifica aceste
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a) corelarea obiectivă dintre activitatea funcționarului public și cerințele funcției publice; ... b) aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, prin recompensarea funcționarilor publici care au obținut rezultate deosebite, astfel încât să fie determinată creșterea performanțelor profesionale individuale; ... d) identificarea necesităților de instruire a funcționarilor publici, pentru îmbunătățirea rezultatelor activității desfășurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite. Articolul 107 (1) Evaluarea performanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207064_a_208393]
-
trebuie să vegheze ca interesele organizației să fie prioritare. Aceasta este realizabilă, adăugăm noi, numai în măsura în care se induce faptul că însăși esența organizării este aceea a realizării interesului individual prin intermediul realizării intereselor/obiectivelor organizaționale. 7. Retribuire. Salariul este un element motivațional, deși nu se poate spune că există un sistem perfect de retribuire. 8. Centralizarea și descentralizarea. Gradul în care acestea sunt realizate depinde, în esență, de doi factori: caracteristicile activităților organizației și calitatea personalului. 9. Lanțul ierarhic, în care se
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
muncii, îndreptată spre obținerea satisfacției, este condiționată de existența și acțiunea factorilor externi muncii; * acțiunea factorilor care produc satisfacție în muncă dă rezultate dacă este consecutivă satisfacerii factorilor care produc insatisfacție; Soluția propusă de autor pentru a realiza acțiunea factorilor motivaționali care produc satisfacție în muncă, și deci, conduc la progres este bazată pe o abordare care vizează definirea sau redefinirea posturilor în sensul îmbogățirii conținutului acestora cu factori motivaționali care pot conduce la utilizarea eficientă a oamenilor și satisfacerea acestora
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
produc insatisfacție; Soluția propusă de autor pentru a realiza acțiunea factorilor motivaționali care produc satisfacție în muncă, și deci, conduc la progres este bazată pe o abordare care vizează definirea sau redefinirea posturilor în sensul îmbogățirii conținutului acestora cu factori motivaționali care pot conduce la utilizarea eficientă a oamenilor și satisfacerea acestora ca urmare a muncii depuse. Îmbogățirea postului presupune o completare pe verticală care să includă oportunități de dezvoltare și creștere, de a învăța ceva nou, de recunoaștere și responsabilitate
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
din zona financiară cu care se ocupau de obicei, că a fost cea mai mare provocare cu care s-au confruntat vreodată. (Știu asta pentru că uneori Îi mai dau și eu o mînă de ajutor lui Luke la discursurile lui motivaționale.) Pe de altă parte Însă, ce e viața fără puțină aventură și fără noi și noi visuri? Brandon Communications e cea mai bună companie de profil, cu fiecare an tot mai puternică și mai dinamică; orice nouă Întreprindere În care
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
orientările profesionale ale celor care învață prin comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
componentele situației prezente, cât și la cadrul nemijlocit al acțiunii, cuprinzând și întâmplări viitoare; motive cu aspect valoric - cuprind valența motivării (activitate „pentru ceva” sau activitate „în sine”); motivele cu aspect de orientare - permit cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
viitoare; motive cu aspect valoric - cuprind valența motivării (activitate „pentru ceva” sau activitate „în sine”); motivele cu aspect de orientare - permit cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității de învățare de factori situativi personali în favoarea trăirii motivației din perspectivă socială, realizarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
că ea se câștigă prin suferință, că omul nu se naște pentru fericire, ci își cucerește dreptul la fericire prin suferință, prin puterea îndurării, este temeiul explicativ al crimei comise de studentul Rodion Raskolnikov. Acestui temei i se adaugă impulsurile motivaționale ale crimei: mizeria, convingerea că face parte din categoria oamenilor neobișnuiți, extraordinari (precum Solon, Cezar, Napoleon) și de aceea poate încălca normele morale. Astfel își dezvoltă forțele creatoare cumulate cu ale altor oameni extraordinari, pentru progresul societății. Tânărul student Rodion
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
motivației comportamentelor dezvoltate într-o organizație. Banii și motivația muncii sunt într-o permanentă interacțiune în mediul organizațional. Salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate și un stimulent pentru o implicare de calitatea în activitățile viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale atitudii față de bani în sistemul bugetar și mediul privat. Ne atrage atenția asupra factorilor motivaționali care determină productivitatea muncii. În sistemul bugetar, motivația cea mai puternică este valoarea adăugată produsă prin interacțiunea cu oamenii, contribuția la calitatea vieții acestora
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
mediul organizațional. Salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate și un stimulent pentru o implicare de calitatea în activitățile viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale atitudii față de bani în sistemul bugetar și mediul privat. Ne atrage atenția asupra factorilor motivaționali care determină productivitatea muncii. În sistemul bugetar, motivația cea mai puternică este valoarea adăugată produsă prin interacțiunea cu oamenii, contribuția la calitatea vieții acestora. În mediul privat, condițiile salariale sunt dependente de profitul firmei și oferă angajatului acces la o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage atenția că modelul surselor de motivație poate fi utilizat pentru a contura analiza motivației bazată pe conceptual de sine. Autoarea pleacă de la premisa că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul unei organizații: motivația intrinsecă, motivația instrumentală, motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație. Concluzia cercetării este că plăcerea nu poate fi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația motivațională și atitudinea față de bani în funcție de sistemul din care face parte subiectul. Obiectivul cercetării a fost de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație. Concluzia cercetării este că plăcerea nu poate fi cumpărată cu bani. Deși reușim să obținem prin intermediul banilor, putere, prestigiu, control asupra celorlalți cu siguranță nu obținem plăcere de pe urma acestora
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
toți. Stresul atașat acestui nou fenomen este foarte mare și în principal se datorează imprevizibilului care marchează această situație. Motivația este una din cele mai afectate procese în acest caz, existând posibilitatea ca omul să-și schimbe percepția despre factorii motivaționali, ducând astfel la schimbarea tipului de feedback ce îi determină acțiunile. Faptul că am ales să fac o cercetare despre bani tocmai acum când numai enunțarea cuvântului produce o stare de stres poate părea un pic ciudat, însă consider că
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
post-impuls Având în vedere reticența în continuă creștere față de teoria impulsului, a devenit din ce în ce mai evident că o singură mare teorie era insuficientă pentru a explica motivația (Appley, 1991 apud Reeve, 2009). În încercarea de a acoperi întreaga gamă a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a fenomenului motivațional, portretul modern al studiului motivației este caracterizat acum de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O mini teorie explică unele, dar nu toate comportamentele bazate pe motivație (Reeve, 2009). 3.2
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de o mare diversitatea de teorii („mini teorii”) în opoziție cu o mare teorie consensuală (Reeve, 2009). 3.2.1 Mini teorii Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O mini teorie explică unele, dar nu toate comportamentele bazate pe motivație (Reeve, 2009). 3.2.2 Natura activă a persoanei În recenzia din anii 1960 a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
se sine pentru a filtra informațiile din exterior și pentru a traduce aceste informații în acțiuni. Scopul major în dezvoltarea unui model al conceptului de sine este de a furniza un construct unitar, care este capabil să explice atât procesele motivaționale cognitive cât și pe cele necognitive. Motivația bazată pe conceptul de sine poate fi integrată cu alte forme de motivație prin modelul surselor de motivație. Acest model identifică cinci surse de motivație. 1. Procesul de motivație intrinsec: indivizii sunt motivați
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
deși au un concept de sine ridicat, el nu este puternic susținut și de aceea simt nevoia de a căuta permanent feedback prin performanța la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4 Impactul conceptului de sine asupra motivației Procesele motivaționale ale așteptărilor, atribuțiilor, disonanței cognitive și întăririi au fost folosite pentru a explica motivația. Următoarea parte va descrie modul în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4 Impactul conceptului de sine asupra motivației Procesele motivaționale ale așteptărilor, atribuțiilor, disonanței cognitive și întăririi au fost folosite pentru a explica motivația. Următoarea parte va descrie modul în care fiecare proces motivațional poate fi înțeles prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]