3,805 matches
-
Apiterapia *Mierea de albine (de munte sau de fâneață) este recomandată a fi luată câte 50 g de 3 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. Cura durează 1-2 luni având efecte de normalizare a activității secretorie și motorie a stomacului. La nevoie, cura se poate repeta. În plus, toate ceaiurile recomandate pentru gastrite vor fi Îndulcite cu miere de albine și nu cu zahăr. Tinctura de propolis 20 % se prepară din 20 g propolis la 100 ml alcool
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
psihice corelate cu apariția bolii. Capitolul 27 SINDROMUL COLONULUI IRITABIL Cunoscut și sub denumirea de colopatie funcționabilă sau colon spastic, sindromul colonului iritabil (S.C.I.) este o afecțiune intestinală benignă care dereglează echilibrul normal dintre activitatea secretorie a mucoaselor și activitatea motorie a intestinului. Motilitatea intestinului gros este alterată chiar dacă nu există modificări structurale și biochimice, inflamații sau tumori. Statisticile făcute pe plan mondial arată că 90 % dintre Îmbolnăviri ar fi datorate unui colon Încărcat cu reziduuri metabolice și depuneri de toxine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
anterior învățate; primele care se pierd sunt evenimentele recente; afazie = tulburări de limbaj (nu își mai găsesc cuvintele, uită chiar și cuvinte simple; pot să înlocuiască cuvinte, astfel încât propozițiile devin practic de neînțeles); apraxie = incapacitatea de a efectua diferite activități motorii, deși funcția motorie este intactă (bolnavul nu mai știe cum să se îmbrace adecvat, cum să își pregătească masa, cum să descuie ușa cu cheia etc.); agnozie = imposibilitatea de a recunoaște și identifica obiectele din jur, deși funcțiile senzoriale sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
care se pierd sunt evenimentele recente; afazie = tulburări de limbaj (nu își mai găsesc cuvintele, uită chiar și cuvinte simple; pot să înlocuiască cuvinte, astfel încât propozițiile devin practic de neînțeles); apraxie = incapacitatea de a efectua diferite activități motorii, deși funcția motorie este intactă (bolnavul nu mai știe cum să se îmbrace adecvat, cum să își pregătească masa, cum să descuie ușa cu cheia etc.); agnozie = imposibilitatea de a recunoaște și identifica obiectele din jur, deși funcțiile senzoriale sunt intacte (de exemplu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
accident vascular cerebral (AVC) și prevenirea trombozei cerebrale. 53.2.3. Sindromul confuzional (delirul) Sindromul confuzional este o stare clinică caracterizată de modificări bruște, fluctuante de stare mentală și de comportament care pot fi dominate de:stare hiperactivă: agitație psiho motorie importantă, halucinații; stare hipoactivă, ușor de confundat cu depresia; manifestări mixte. Sindromul confuzional are o incidență crescută în rândul populației vârstnice, mai ales la pacienții internați pentru intervenții chirurgicale sau în secții de terapie intensivă (70 80% dintre cazuri) (4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
să demonstreze, să motiveze, etc.) Pentru a putea fi operaționale, obiectivele trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să indice capacitatea pe care urmează să și-o formeze elevul prin activitatea respectivă: asimilare de noi cunoștințe, formarea unor deprinderi intelectuale sau motorii, formarea unei aptitudini etc. b) Să precizeze comportamentul său acțiunea concretă prin care elevul va probă că și-a format capacitatea respectivă; c) Să stabilească condițiile în care acest comportament urmează să se manifestă; d) Să indice limita minimă de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
fără ieșire: deținuții torturați Încercau sentimentul de părăsire, de izolare totală, aveau impresia că li se citeau gândurile, că nu mai aveau nici o putere În a se manifesta independent. Clit crede că aici s-a Înregistrat o regresie către componente motorii ale individualității. Spre deosebire de experimentul lui Milgram, aici subiecții nu puteau alege, se transformau din victime În călăi sau erau neantizați. Situația Îi domina total. Într-o carte covârșitoare, The Lucifer Effect (2007), tradusă recent și În limba română (Efectul Lucifer
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
demonstrat că în SM sunt atinse de procesul distructiv inclusiv neuronul și axonul. Distrugerea mielinei și axonului s-ar datora unui proces inflamator autoimun cu implicații imunogenetice, cauza declanșării acestuia necunoscându-se încă. Prin distrugerea mielinei și axonului, apar deficite motorii cu tulburări de mers și spasticitate, tulburări de sensibilitate, ataxie, tremurături, tulburări sfincteriene, tulburări de dinamică sexuală, dizartrie, tulburări de deglutiție și oculomotricitate. Apariția plăcilor scleroase în emisferele cerebrale pot produce tulburări cognitive, din ce în ce mai frecvente în SM. Combinarea tuturor acestor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru unele celule. Cercetătorii au descoperit că, adăugând proteina sync tin mostrelor de celule producătoare de mielină, duce la moartea acestor celule. În cazul unui cobai, injectarea unui virus producător de sync tin duce la distrugerea mileinei și deteriorarea funcției motorii. Din cauza creșterii vizibile a oxidanților, cercetătorii au administrat acid feluric - un antioxidant -, celulelor producătoare de mielină, tratate cu sync tin și cobailor. Acest tratament a redus marcant moartea celulelor producătoare de mielină și a îmbunătățit anomaliile motoare ale cobailor tratați
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
trei animale după 21 de zile (cinci inoculări); nouă animale după 28-30 de zile (șase inoculări); iar șapte animale nu au prezentat simptome clinice de boală, nici după opt săptămâni de inoculări. Cele mai frecvente simptome întâlnite au fost: deficitele motorii, constând în tetraplegie, hemiplegie, paraplegie, și diplegie. Au urmat, în ordinea frecvenței, tulburările de coordonare și de echilibru, însoțite de tremurături cu caracter intențional, toate acestea conturând tabloul clinic al unei ataxii de tip cerebelos. Au urmat apoi: tulburările de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
boli nu vor întârzia să apară. 6. Comparații clinice între EAE a câinelui și SM Din punct de vedere clinic, EAE la câine și SM se apropie foarte mult. Atât în EAE, cât și în SM sunt întâlnite simptomele: deficite motorii (tetraplegie, paraplegie, hemiplegie, monoplegie, diplegie), ataxia cerebeloasă, tulburări de vedere și tulburări sfincteriene. În ambele afecțiuni, factorii meteorologici au o influență negativă. Evoluția celor două boli diferă una de alta. Dacă în EAE simptomele dispar în urma tratamentului, fără să mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Formele clinice grave de EAE în general au apărut numai după două sau trei inoculări, pe când formele ușoare, după cinci sau șase inoculări de amestec encefalitogen. d. Cele mai frecvente simptome întâlnite la animalele bolnave de EAE au fost: deficitele motorii (tetraplegie, paraplegie, monoplegie), tulburări de coordonare și de echilibru, tulburări de vedere, mișcări involuntare de tipul miocloniilor și tremurăturilor, contractură musculară și tulburări vegetative. Se evidențiază că majoritatea acestor simptome se întâlnesc și la om, în SM. e. Atât debutul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
corpului ori a mediului ambiant sau prin îndepărtarea în timpul nopții a unor fenomene locale de la nivelul leziunii medulare care în timpul zilei creșteau deficitul motor. Fenomene ca senzație de descărcare electrică în corp în timpul flectării gâtului (semnul lui LHERMITTE), parestezii, semne motorii paroxistice ce seamănă cu miochimiile sau miocloniile sunt destul de frecvente în SM. Mulți pacienți se plâng de numeroase simptome subiective, în special senzitive, chiar dacă examenul clinic nu obiectivizează decât minore anomalii. Aceste simptome subiective se pot explica cu ajutorul efapselor. Invadarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de semnificative. Topografia plăcilor explică aproape toată simptomatologia bolii. Simptomele polimorfe se explică prin atingerea substanței albe din întreg sistemul nervos central. Astfel, prin atingerea căilor piramidale de la origine până la centru, din trunchi și măduvă, apar tulburări de mers, deficite motorii, spasticitate. La fel coarnele posterioare ale măduvei laterale pot da diferite disestezii. Atingerea cerebelului și a legăturilor sale cu celelalte segmente ale sistemului nervos central dă ataxie, tremurături etc. Prinderea trunchiului cerebral stă la originea tulburărilor de deglutiție de fonație
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
simptom sau o formă clinică a SM. În ansamblul manifestărilor oftalmologice ale SM, nevrita optică nu este singura manifestare. Sunt descrise și alte manifestări oftalmologice ca: tromboze de vene retiniene, uveite cronice, hemoragii recidivante în vitros și periflebite. 2. Manifestări motorii. Apar la 10-20% din cazurile de SM și se observă la mai mult de 50% din cazuri, după mai mulți ani de evoluție. Poate fi vorba de un deficit motor de tip pareză sau plegie, de o exacerbare a reflexelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puternică cu excoriații tegumentare multiple. Pruritul neurologic nu este nici el patognomonic SM, atâta vreme cât a fost raportat în polineuropatii periferice, nevralgie herpetică, mielita HIV. În SM este probabil cu origine în disfuncția tactilă spinotalamică. Fenomenele paroxismal-pozitive datorate demielinizării în căile motorii centrale cauzează convulsii (crize) tonice sau spasme musculare care, depinzând de durată și intensitate pot deveni extrem de dureroase. În acest caz durerea este probabil o combinație de durere musculară neuropată și nociceptivă. Crampele tonice paroxismale sau distonia pot fi spontane
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM, tulburările psihice sunt mai frecvente. BĂJENARU O. și colab. (2004) face o sistematizare a simptomatologiei SM. Manifestările clinice mai sugestive ale SM pot fi grupate astfel: 1. Simptome senzitive sub formă de: parestezii, dureri și semnul Lhermitte; 2. Simptome motorii reprezentate de deficitul motor de tip piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
după vârsta de debut a SM. Astfel tulburările vizuale, oculomotorii, cerebeloase și vestibulare sunt relevatorii la un subiect tânăr și evoluția lor este regresivă în 80% din cazuri. După 45 de ani, SM debutează adesea în mod insidios, prin tulburări motorii ale membrelor inferioare, evoluând în mod progresiv (50% din cazuri). Pe de altă parte, într-o tranșă de vârstă dată, anumite simptome au valoare mai mare decât altele în stabilirea diagnosticului. Există o oarecare ierarhie simptomatică: o neuropatie optică retrobulbară
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
folosite neapărat investigațiile neurofiziologice din care cele mai importante par a fi potențiale corticale evocate. d. Potențial Evocat Mototor (PEM) sau stimularea magnetică transcraniană (SMT) În ultima perioadă tot mai mulți cercetători și medici folosesc pentru diagnosticul SM, potențiale evocate motorii (PEM) sau stimularea magnetică transcraniană (SMT). HUFSCHMIDT A. și LUCKING C. M. (2002) arată că SMT apare patologică la 80% din bolnavii cu SM, procent asemănător cu procentul de 80% scăzut în potențiale evocate vizuale (PEV). Potențialul somestezic median și tibial
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din bolnavi, iar potențialul evocat acustic (PEA) la 40% din bolnavii cu SM. PEM (sau SMT) se obțin prin producerea unui câmp magnetic intens pe o zonă corticală cerebrală. Fluctuația câmpului magnetic generează un curent electric ce depolarizează neuronii corticali motorii din zona stimulată. Cel mai frecvent se stimulează zona corticală motorie, de unde pleacă fasciculul piramidal, care este foarte afectat în SM. Captarea stimulului se face pe nervii motori sau mușchii care primesc inervația din zona corticală stimulată. Astfel se poate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu SM. PEM (sau SMT) se obțin prin producerea unui câmp magnetic intens pe o zonă corticală cerebrală. Fluctuația câmpului magnetic generează un curent electric ce depolarizează neuronii corticali motorii din zona stimulată. Cel mai frecvent se stimulează zona corticală motorie, de unde pleacă fasciculul piramidal, care este foarte afectat în SM. Captarea stimulului se face pe nervii motori sau mușchii care primesc inervația din zona corticală stimulată. Astfel se poate calcula viteza de conducere motorie din fibrele motorii piramidale. Această viteză
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai frecvent se stimulează zona corticală motorie, de unde pleacă fasciculul piramidal, care este foarte afectat în SM. Captarea stimulului se face pe nervii motori sau mușchii care primesc inervația din zona corticală stimulată. Astfel se poate calcula viteza de conducere motorie din fibrele motorii piramidale. Această viteză de conducere motorie centrală este scăzută la bolnavii cu SM. Timpul central motor de conducere pentru membrele superioare are o valoare normală de 9 m/s iar pentru membrele inferioare de 17 m/s.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
stimulează zona corticală motorie, de unde pleacă fasciculul piramidal, care este foarte afectat în SM. Captarea stimulului se face pe nervii motori sau mușchii care primesc inervația din zona corticală stimulată. Astfel se poate calcula viteza de conducere motorie din fibrele motorii piramidale. Această viteză de conducere motorie centrală este scăzută la bolnavii cu SM. Timpul central motor de conducere pentru membrele superioare are o valoare normală de 9 m/s iar pentru membrele inferioare de 17 m/s. Aceste valori variază
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fasciculul piramidal, care este foarte afectat în SM. Captarea stimulului se face pe nervii motori sau mușchii care primesc inervația din zona corticală stimulată. Astfel se poate calcula viteza de conducere motorie din fibrele motorii piramidale. Această viteză de conducere motorie centrală este scăzută la bolnavii cu SM. Timpul central motor de conducere pentru membrele superioare are o valoare normală de 9 m/s iar pentru membrele inferioare de 17 m/s. Aceste valori variază în funcție de vârsta persoanei și înălțimea pacienților
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]