3,345 matches
-
geamantane, urmați de un tânăr ofițer, soțul sau poate o rudă a doamnei... Intrăm, totuși, înăuntru în timp ce uluiala făcea loc panicii... în camera mare totul era pe dos; nimic nu era la locul ei. Copiii se precipitau în mijlocul camerei spre movila mult mărită de jucăriile scoase din dulapurile acum larg deschise și golite de toate cele altele prohibite, pe care aveam dreptul până atunci să le vedem doar cu ochii nu și cu mâinile... Impresia de „lume răsturnată” îmi interzicea orice
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
prin căsătorie cu familii nobile poloneze, dobândind astfel domenii în Polonia, și mai ales în Podolia, unde preferau să se retragă atunci când vicisitudinile politice sau persecuțiile le obligau să-și caute în altă parte un refugiu. Mulți principi din familiile Movilă, Stroici, Balica, Costin, Barnowski, Petriceicu etc. au dus atunci un mare număr mare de țărani și de iobagi moldoveni pe pământurile lor din Podolia, devenită un fel de azil pentru familiile nobile și domnitoare, după ce fuseseră mult timp un refugiu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
județul Neamțului. Așa au fost scăpate de la pieire odoarele acestei frumoase mănăstiri, între care și acel vestit aer al lui Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos și al soției sale, Mitrofana, din 1608 «în zilele blagoslovitului Voievod, Simion Movilă». Numele starețului, care a văzut limpede și nu a avut încredere în Rusia țaristă, opunându-se cu hotărâre deși era ordin de sus ! Ca să predea odoarele mănăstirii, este protosinghelul Ilarion Bălăiță“ - ne informează dl Pătrășcanu. Tezaurul de la Pietroasa Dl. D.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
locuit în raza orașului Huși și în împrejurimi. În ceea ce privește Epoca Metalelor, la Ghermănești și Berezeni s-au descoperit două depozite de unelte și arme din bronz (seceri, topoare de tip celtic, vârfuri de lance, brățări și ace). La Râșești, lângă movila Răbâia, din epoca Hallstatt (începutul mileniului I î. Hr.), provin îndeosebi vârfuri de săgeți, pumnale, sulițe, scări și zăbale pentru frâie, ceea ce atestă un anumit nivel de populare a zonei în vremea respectivă. La cunoașterea modului de trai al populațiilor din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XIX-lea, pe care istoriografia ulterioară o citează adeseori. Redăm în continuare paragrafe din cartea lui Wolf referitoare la Huși: „Târgul Huși se află pe malul vestic al râului Prut, la 16 ore distanță de Iași, aproape de renumita colină Mogila.” (movila Răbâia, în ținutul Fălciu, n.a.) „Mogila Ruboia (Ruboaya) în districtul Fălticeni. Numele de Huși îl are acest loc de la husiți, care în 1460 au fost izgoniți din Ungaria, au venit în Moldova și au primit de la voievodul Ștefan cel Mare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
identificat. Nu pot fi identificate nici pâraiele lui Ivan, care curgeau în apropierea localității Miel, apoi dealul și pârâul Dudului, care trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda. De aici, hotarul mergea către dealul Prutului, pe unde cobora drumul spre movila Răbâia, pe teritoriul satului Râșești, din fostul ținut Fălciu, pe malul Prutului. Apoi, hotarul se îndrepta spre sud, pe dealul Prutului, la movila Rusului și se întorcea, pe la nord de Huși, spre dealul Dodului și pârâul lui Ivan, pe lângă Fetoești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în legătură cu satul și pârâul Duda. De aici, hotarul mergea către dealul Prutului, pe unde cobora drumul spre movila Răbâia, pe teritoriul satului Râșești, din fostul ținut Fălciu, pe malul Prutului. Apoi, hotarul se îndrepta spre sud, pe dealul Prutului, la movila Rusului și se întorcea, pe la nord de Huși, spre dealul Dodului și pârâul lui Ivan, pe lângă Fetoești care era localizat lângă Crăinicești, pe pârâul Crainicului (ce ne amintește de Crainic, străvechiul întemeietor al satului Crăinicești), pe deal la pădurea Lohanului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
păstrat numai în traducerea românească, nu și în originalul slavon. Ștefan cel Mare descrie hotarul cel nou al târgului Vaslui, cu satele și siliștile lui, precizând punctele de reper: „și din gios de pădure în capul dumbrăvii, în dreptul pădurii la movila săpată, și apoi în gios piste zăpodia și piste drum(ul) ce mearge de la Vasluiu la Huși” (subl. ns.). Deci, la sfârșitul secolului al XV-lea, orașul Huși devenise deja suficient de important sub aspect demografic și economic, dar și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru sufletele morților. Broșteni . Denumirea cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul cu același nume și de la valea mlăștinoasă cu multe broaște. Astăzi doar un cartier al orașului, a fost în Evul Mediu românesc satul cu același nume, pe care Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) îl dăruia Episcopiei de Huși. Este adevărat că în România întâlnim multe localități cu numele de Broască, Broscari, Broscăuți, Broșteanca, Brosceni, Broscoșești, în total 23 astfel de toponime. Dar în cazul nostru, numele satului a fost pus în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim. Lohan. „Salcie” sau „locul hanului”, zonă unde se exploata silitra din acel deal, rezultând lohanul. Movila Răbâia este una dintre cele mai însemnate movile din fostul județ Fălciu, important punct de observație militară, în timpul invaziilor (la sud de Fălciu, în fostul ocol Mijlocul, se află Movila lui Dumitru). Movila Răbâia este situată pe Valea Prutului, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim. Lohan. „Salcie” sau „locul hanului”, zonă unde se exploata silitra din acel deal, rezultând lohanul. Movila Răbâia este una dintre cele mai însemnate movile din fostul județ Fălciu, important punct de observație militară, în timpul invaziilor (la sud de Fălciu, în fostul ocol Mijlocul, se află Movila lui Dumitru). Movila Răbâia este situată pe Valea Prutului, în ocolul Podoleni, aproape de comuna Râșești, la 18 km
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zonă unde se exploata silitra din acel deal, rezultând lohanul. Movila Răbâia este una dintre cele mai însemnate movile din fostul județ Fălciu, important punct de observație militară, în timpul invaziilor (la sud de Fălciu, în fostul ocol Mijlocul, se află Movila lui Dumitru). Movila Răbâia este situată pe Valea Prutului, în ocolul Podoleni, aproape de comuna Râșești, la 18 km distanță de Huși. În această zonă au avut loc lupte între armatele rusești și cele turcești în 1711, la Stănilești, și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
exploata silitra din acel deal, rezultând lohanul. Movila Răbâia este una dintre cele mai însemnate movile din fostul județ Fălciu, important punct de observație militară, în timpul invaziilor (la sud de Fălciu, în fostul ocol Mijlocul, se află Movila lui Dumitru). Movila Răbâia este situată pe Valea Prutului, în ocolul Podoleni, aproape de comuna Râșești, la 18 km distanță de Huși. În această zonă au avut loc lupte între armatele rusești și cele turcești în 1711, la Stănilești, și în anii 1716-1718. Aproape de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1716-1718. Aproape de comuna Moșna, pe o colină, se află urmele unei clădiri care poartă numele Cetățuia lui Ștefan cel Mare, situată între satul Bosia și fostul târg Fălciu, o nouă atestare folclorică a amintirii marelui voievod moldovean în această zonă. Movila și moșia Răbâia sunt pomenite în diverse documente publicate de Gh. Ghibănescu. Istoricul menționează că din vârful acestei movile (înălțimea 65 m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și movila lui Andrei, „semne vechi de hotar de moșii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mare, situată între satul Bosia și fostul târg Fălciu, o nouă atestare folclorică a amintirii marelui voievod moldovean în această zonă. Movila și moșia Răbâia sunt pomenite în diverse documente publicate de Gh. Ghibănescu. Istoricul menționează că din vârful acestei movile (înălțimea 65 m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și movila lui Andrei, „semne vechi de hotar de moșii”. Răbâia, după opinia lui, provine de la cuvântul turcesc rabia - a patra, ceea ce arată că în acele locuri era un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu, o nouă atestare folclorică a amintirii marelui voievod moldovean în această zonă. Movila și moșia Răbâia sunt pomenite în diverse documente publicate de Gh. Ghibănescu. Istoricul menționează că din vârful acestei movile (înălțimea 65 m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și movila lui Andrei, „semne vechi de hotar de moșii”. Răbâia, după opinia lui, provine de la cuvântul turcesc rabia - a patra, ceea ce arată că în acele locuri era un lanț de movile, care alcătuiau un sistem de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o nouă atestare folclorică a amintirii marelui voievod moldovean în această zonă. Movila și moșia Răbâia sunt pomenite în diverse documente publicate de Gh. Ghibănescu. Istoricul menționează că din vârful acestei movile (înălțimea 65 m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și movila lui Andrei, „semne vechi de hotar de moșii”. Răbâia, după opinia lui, provine de la cuvântul turcesc rabia - a patra, ceea ce arată că în acele locuri era un lanț de movile, care alcătuiau un sistem de apărare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a amintirii marelui voievod moldovean în această zonă. Movila și moșia Răbâia sunt pomenite în diverse documente publicate de Gh. Ghibănescu. Istoricul menționează că din vârful acestei movile (înălțimea 65 m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și movila lui Andrei, „semne vechi de hotar de moșii”. Răbâia, după opinia lui, provine de la cuvântul turcesc rabia - a patra, ceea ce arată că în acele locuri era un lanț de movile, care alcătuiau un sistem de apărare. După părerea lui Gh.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și movila lui Andrei, „semne vechi de hotar de moșii”. Răbâia, după opinia lui, provine de la cuvântul turcesc rabia - a patra, ceea ce arată că în acele locuri era un lanț de movile, care alcătuiau un sistem de apărare. După părerea lui Gh. Ghibănescu, rabb înseamnă domn, stăpân, iar rabbi - ceea ce aparține domnului. Însemnătatea strategică a târgului Huși - după părerea lui Melchisedec - trebuie să fie legată și de movila Răbâia, lângă care era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era un lanț de movile, care alcătuiau un sistem de apărare. După părerea lui Gh. Ghibănescu, rabb înseamnă domn, stăpân, iar rabbi - ceea ce aparține domnului. Însemnătatea strategică a târgului Huși - după părerea lui Melchisedec - trebuie să fie legată și de movila Răbâia, lângă care era loc de trecere peste Prut. Învățatul episcop se întreba: "Să fie oare morminte de soldați căzuți în vreo bătălie armată acolo ? Sau vreun fel de baterie după tactica de resbel a anticilor ?" Deocamdată, nu știm la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căzuți în vreo bătălie armată acolo ? Sau vreun fel de baterie după tactica de resbel a anticilor ?" Deocamdată, nu știm la ce bătălie se referă autorul și nici data când ar fi avut loc. Ceea ce știm cu certitudine este că movila reprezenta un excelent loc fortificat natural, aflat în calea năvălitorilor, care nu puteau trece ușor pe malul drept al Prutului. Nu este exclus, așa cum sugerează Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, ca numele să fi fost dat de tătari, care ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
excelent loc fortificat natural, aflat în calea năvălitorilor, care nu puteau trece ușor pe malul drept al Prutului. Nu este exclus, așa cum sugerează Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, ca numele să fi fost dat de tătari, care ar fi folosit movila ca un punct strategic, de observare a teritoriului din jur: era „o movilă mare, ridicată de mâna omenescă, numită de tătari Han Tepesi, adică Movila hanului, iar de către locuitori, Movila Râbâi”. Neîndoielnic, Dimitrie Cantemir a văzut movila, a cărei apariție
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe malul drept al Prutului. Nu este exclus, așa cum sugerează Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, ca numele să fi fost dat de tătari, care ar fi folosit movila ca un punct strategic, de observare a teritoriului din jur: era „o movilă mare, ridicată de mâna omenescă, numită de tătari Han Tepesi, adică Movila hanului, iar de către locuitori, Movila Râbâi”. Neîndoielnic, Dimitrie Cantemir a văzut movila, a cărei apariție o explică prin intervenția omului. Cât este legendă și cât este imaginația lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Descrierea Moldovei, ca numele să fi fost dat de tătari, care ar fi folosit movila ca un punct strategic, de observare a teritoriului din jur: era „o movilă mare, ridicată de mâna omenescă, numită de tătari Han Tepesi, adică Movila hanului, iar de către locuitori, Movila Râbâi”. Neîndoielnic, Dimitrie Cantemir a văzut movila, a cărei apariție o explică prin intervenția omului. Cât este legendă și cât este imaginația lui, nu putem deosebi în cele două ipoteze lansate de autor: a) un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să fi fost dat de tătari, care ar fi folosit movila ca un punct strategic, de observare a teritoriului din jur: era „o movilă mare, ridicată de mâna omenescă, numită de tătari Han Tepesi, adică Movila hanului, iar de către locuitori, Movila Râbâi”. Neîndoielnic, Dimitrie Cantemir a văzut movila, a cărei apariție o explică prin intervenția omului. Cât este legendă și cât este imaginația lui, nu putem deosebi în cele două ipoteze lansate de autor: a) un han a fost înfrânt cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]