3,219 matches
-
ei și Împotriva principiilor, fiindcă nu-i plăcea să facă lucrurile de mîntuială, o să vadă ea mai tîrziu unde pune butonierele. Bobby ieși glonț și nu se Întoarse decît foarte tîrziu. Intră mînios și cu un aer de veselie silită, mulțumit și furios totodată. Își satisfăcuse orgoliul, totuși Îl rodea și acum vechea durere. Iar stratagema la care a recurs În seara aceea În fața părinților lui a fost repetată de cîteva ori În clasă, săptămîna următoare: parcă fără să vrea, lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tineri ar fi liberi să facă ce poftesc, iar asta ar constitui un motiv de discordie, dacă nu chiar un factor revoluționar pentru comunitate. Din nefericire, e adevărat că oamenii de rase diferite pot învăța treptat să trăiască împreună. Ieși, mulțumit că făcuse tot ce-i stătuse în putință în împrejurările date. Nu avea nici o îndoială că în sfidarea lui Oorag, întreaga problemă a unui imperiu de sclavi ieșise la lumină. Dacă Czinczar ar cuceri orice poziție importantă pe pământ, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
cum ar fi fost o noapte în brațele ei. Și... treceam mai de parte, până ieșeam din zona aceea carnavalescă și reintram în orașul protestant, sever, plin de cupo lele bisericilor îndepărtate. Ajungeam de fiecare dată acasă, în cămăruța mea, mulțumit că sunt sin gur și nu în brațele unui obiect sexual. În toată lunga mea ședere în Amsterdam, nu m-am gândit nici odată serios să am de-a face cu o prostituată. Nu vreau să par ipocrit. Sunt un
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
experiențele extatice. Dimpotrivă, e vorba de fai moasa aurea mediocritas a antichității, de cultivarea grădinii proprii, de tihna și pacea unei vieți înțe lepte, potrivite omului, lipsite de zbucium și de excese. În acest sens filozofii invidiau viața simplă și mulțumită a păstorilor, împlinirea celor ce n-au ambiții mari, ci se mulțumesc cu ceea ce le aduce clipa. Dacă fericirea orgasmică despre care am vorbit la-nceput ar putea fi numită transcendentă, avem în schimb de-a face aici cu o
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
la start. Ăsta e un fel de premiu de participare”. “Câinii latră, ursul merge” Acum, clasa a XII-a C are o situație generală mult mai bună, chiar dacă dirigintele ei, profesorul de matematică Paul Alexandrescu nu e câtuși de puțin mulțumit. “La ultimele testări, aici s-au obținut rezultatele cele mai bune din întreaga serie. Orice testare reprezintă ceva instantaneu, deci subiectiv. În acest mod n-ai să poți determina câtă inteligență se află depozitată în capul elevului X și nici
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
este înaintea locașului Lui!" 30. Cînd au auzit preotul Fineas, și căpeteniile adunării, căpeteniile peste miile lui Israel, care erau cu el, cuvintele pe care le-au rostit fiii lui Ruben, fiii lui Gad și fiii lui Manase, au rămas mulțumiți. 31. Și Fineas, fiul preotului Eleazar, a zis fiilor lui Ruben, fiilor lui Gad, și fiilor lui Manase: "Cunoaștem acum că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă n-ați săvîrșit păcatul acesta împotriva Domnului și ați izbăvit astfel pe copiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
căpeteniile au părăsit pe fiii lui Ruben și pe fiii lui Gad, și s-au întors din țara Galaadului în țara Canaanului la copiii lui Israel, cărora le-au făcut o dare de seamă. 33. Copiii lui Israel au rămas mulțumiți; au binecuvîntat pe Dumnezeu și n-au mai vorbit să se suie înarmați ca să pustiască țara pe care o locuiau fiii lui Ruben și fiii lui Gad. 34. Fiii lui Ruben și fiii lui Gad au numit altarul acela Ed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
emisiune. Ca să-i dovedească, butonă înapoi pe canale. Hei, ia uită-te la ăsta. Bazat pe fapte reale. Mai nou nu mai face nimeni filme bazate pe fapte neadevărate? Continuă să butoneze, până dădu pe Court TV. E bine? Ești mulțumită? Doamne. Nu ești de pe-aci, nu? În timp ce Mark citea ziarul, ea se uită cum doi vecini se judecau pentru un petic de grădină pe care-l cumpăraseră împreună. După un timp, îl întrebă: Vrei să mergem să ne plimbăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
regăsite în persoana părinților călugări. Cu multă considerație și stimă pentru tot ce am cunoscut aici. Rodica Olteanu - artist plastic, București 23 august 2003 Și dacă am poposit la Mănăstirea Secu cu mâinile goale și cu sufletul niciodată îndestulat sau mulțumit, apoi locul acesta cu rânduielile sale a știut să ne descopere nouă liniștea și frumusețea, oamenii de aici neau arătat blândețea și cuvântul bun și ne-au învățat împăcarea, iar Dumnezeu ne-a lăsat să gustăm din învățătura și pildele
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lucru și să-l vîndă și să aibă profit cinstit de pe urma banilor săi. SÎnt de acord. Dar are cineva dreptul, continuă el, dreptul moral, la un profit de trei sute la sută? Acum Jim și-a expus pricina și se oprește mulțumit, așteptînd atacul ce va veni, și vine imediat: după o clipă de tăcere se stîrnește un adevărat val de proteste, de rîsete batjocoritoare, de exclamații potrivnice, o Încîlceală de glasuri care-și strigă nemulțumirea și, deasupra tuturor, se face auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și sigur nu vecinii, care erau cu toții necunoscuți celorlalți, dar care din prima zi s-au preocupat să se salute, să se întîlnească, să se viziteze, să-și facă servicii în speranța că, astfel, viețile lor vor deveni plăcute și mulțumite și vor merita osteneala. Atît cît au putut, părinții mei au evitat orice contact social. N-au fost oamenii, a fost chiar casa cea de la care așteptau siguranță și fericire, acoperișul, tavanele, pereții, cărămizile și mortarul. Sînt aproape sigur că
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
caselor păreau a se fi vrut a fi în primul rînd ornamente. Nu erau ale noastre și nu vor fi niciodată, noi eram numai îngăduiți să trăim sub ele. Părinții mei erau locuitorii ideali pentru acest nou cartier. Cetățeni sincer mulțumiți de ceea ce autoritățile le oferiseră. Oameni fără chip, figuranți în complexul arhitectural admirat acasă și aiurea. Copii neauziți ai binevoitorilor oameni de seamă, copii care odată așezați la locul lor, nu vor murmura nicicînd vreun cuvînt de nemulțumire și plini
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
slăbiciunea ca un vas. Am stat acolo pînă cînd zgomotul a revenit și atunci mi-am descheiat cămașa, mi-am scos vestonul și am lovit apa cu o mînă. Am privit în jur către ceilalți copii și le-am zîmbit mulțumit, în ciuda faptului că nici unul dintre ei nu-mi dădea atenție. Trecu un șlep care trimise un val de balonașe înspre plajă, spre entuziasmul general. Apa se lovi de pieptul meu slab și m-am înfiorat de bucurie. Mi-am plimbat
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
dedesubt a apărut o vestă strălucitoare în ale cărei buzunare și-a îndesat amîndouă degetele mari. "Schneiderhahn," zise el, apoi. "Alfred Schneiderhahn. Doctor Alfred Schneiderhahn." La aceste ultime cuvinte a făcut o mică plecăciune, de fapt mai mult o încuviințare mulțumită. După aceea a mers de-a lungul bărcii pînă cînd a ajuns în dreptul lui David, și-a scos un deget din buzunarul vestei și a indicat cu un gest vag în direcția lui. După aceea a încuviințat din nou din
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
fi fost la sfîrșitul celei de a doua ori al celei de a treia săptămîni cînd am intrat la apă. Nu în timpul unei serii de lovituri puternice, ci după ce antrenamentul s-a terminat în vreme ce vîsleam spre țărm obosiți și aproape mulțumiți; nu în mijlocul rîului, ci la cîțiva metri de puntea de acostare și de club, unde era aglomerat în după-amiaza aceea. Era probabil sîmbătă și, în orice caz, vremea era minunată. David a privit peste umăr și m-a avertizat să
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
În vreme ce duceam la gură hrana care fusese păstrată caldă pentru mine, pe plită, încheieturile și antebrațele încă îmi tremurau de la efort. În pat, îmi trăgeam pătura aspră peste umerii înțepeniți. Cădeam repede într-un somn fără vise și mă trezeam mulțumit, dar încă înțepenit. Iar la ferestre erau flori de gheață, care nu fuseseră în intenția arhitectului. Schneiderhahn nu a apărut la antrenamente. Doar prima oară ne-a inițiat în folosirea echipamentului și ne-a dat o tăbliță cu instrucțiuni, din
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de lacuri. O mie nu era un număr. Nu putea fi, rapid și categoric, spart în bucăți manevrabile. O mie e infinit. Și în vreme ce parcurgeam ultimii cîțiva metri pînă la debarcader, fără instrucțiuni, obosiți și storși, dar, de obicei, și mulțumiți, mă imaginam adesea vîslind pe oglinda unui lac calm ale cărui maluri nu puteau fi văzute și care, în spatele nostru, fără să realizăm, se contopea cu altul, apoi cu altul. Nu exista un sfîrșit, puteam continua să vîslim fără timp
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de dinaintea campionatului au fost ciudate. Schneiderhahn ne-a interzis să vîslim cu putere, chiar ne-a îngăduit trei zile fără antrenament. Trebuia să fim hămesiți după apă, să tînjim după bătăile puternice. M-am plimbat prin oraș, fără țintă și mulțumit, dar în același timp, pradă unei ațîțări febrile. Acea ațîțare nu era cea obișnuită care consista în primul rînd din frică și durere. Era altceva, în legătură cu umbra pe care un mare eveniment o poate arunca înaintea sa, cu sentimentul că
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și la prînz, ți-am făcut semn să vii la masa mea și nu ai observat. Atunci... zise el petrecîndu-și o mînă pe curbura galbenă a vestei, a venit muntele la Mahomed. Vreau să-ți spun că sînt mulțumit, foarte mulțumit. — Din ce motiv? — Sînt un om ocupat, muncesc chiar și în timpul meselor, așa că am avut timp să examinez doar două dintre ședințele tale, dar crede-mă, te descurci bine. — Greșești, mă descurc prost. îngheață. Nu reușesc s-o încălzesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ca o prințesă aruncată în sclavie sau să aibă autoritatea unei regine exilate? Locul în care stăteam era la același nivel cu fereastra bucătăriei, iar cînd tata venea de la muncă, pregătea masa și ne chema să mîncăm. Părea o ființă mulțumită, și sînt convins că nu el provoca certurile. într-o noapte am fost trezit de un zgomot care venea dinspre peretele întunecat de lîngă urechea mea; vocea mamei mătura asemenea valurilor murmurele de protest ale tatei. Zgomotul s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pictură murală. Thaw se întreba dacă pastorul zîmbește, pentru că-și ascunsese fața cu mîna, potrivindu-și ochelarii, dar cînd o coborî, spuse cu multă seriozitate: — Dacă vrei să ne ajuți și proiectul tău întrunește aprobarea consiliului bisericii, vom fi foarte mulțumiți. Printre noi nu există inchizitori. — Bun. Nervurile din tencuială împart plafonul sanctuarului în șase secțiuni. Tema cea mai potrivită este creația: Geneza, capitolul unu. — Plafonul?... Domnul Smail se gîndea că peretele din fața orgii ar fi locul cel mai nimerit. — Peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cea mai potrivită este creația: Geneza, capitolul unu. — Plafonul?... Domnul Smail se gîndea că peretele din fața orgii ar fi locul cel mai nimerit. — Peretele din fața orgii va ilustra lumea în ziua a șaptea, cînd Dumnezeu o contemplă și se declară mulțumit. — Pare rezonabil. — Bun. O să fac schițe. Ideile pe care le schița în caiet se materializau atît de repede, că-i sugeau energia necesară respirației, așa că trebui să se oprească de două ori pentru injecții. Dumnezeu era ușor de surprins. Ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bunicilor din Cumberland Road și data la care fuseseră cumpărate: nici una mai devreme de 1917 sau mai tîrziu de 1929, cînd se măritase. împins de o curiozitate neașteptată, se uită la fotografia de nuntă de pe polița șemineului. Taică-său îtimid, mulțumit, prostuț și tinerel) stătea la braț cu o femeie suplă care rîdea, îmbrăcată într-una din rochiile acelea de mireasă lungi pînă la genunchi, la modă în anii ‘20. Tocurile o făceau să pară mai înaltă decît el. Thaw nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
idei. Tocmai punea vopsea pe paletă, cînd intră pastorul. — Ți-ai luat vacanță, Duncan. Bine. Aveai nevoie de odihnă... Din păcate, am cîteva vești proaste. Cei din Presbiteriul din Glasgow au fost aici... au văzut și n-au fost deloc mulțumiți. Desigur, publicitatea a fost proastă iar culoarea lui Adam a șocat. Le-am spus că ai putea schimba asta, dar nu le-a plăcut principiul. Mi-e teamă că ne vom pierde biserica. Furia pompa adrenalină în venele lui Thaw
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Una e căruntă, de vreo șaizeci de ani, cealaltă pare a fi fiica ei, o femeie de vreo patruzeci de ani, cu părul negru. Bătrîna tricotează, tînăra citește. Interiorul liniștit este atît de suficient sieși, cu poleiala lui de calm mulțumit, că Thaw simte că nu trebuie atins. Nu-l poate nici să-l întrerupă, nici să adauge o notă în plus, așa că găsește o gaură în gardul de verdeață și se întoarce în sat. Ia ceaiul într-un restaurant pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]