5,117 matches
-
sulimene, foiță, Vătafi cu biciuști și copii ca moșnegii, În aer de-a valma sub crunta arșiță, Boierii, piticii, sforarii și regii. În condițiile create prin eliberarea noastră de sub jugul fascist de către Armata Sovietică, poeții, necontenit ajutați de partidul clasei muncitoare pe de o parte, pe de alta având în față luminosul model al creațiilor literaturii sovietice, au putut să se țină la pas cu transformările revoluționare realizate în țară de oamenii muncii (...). Cât de elocvent este saltul calitativ al poeziei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cântecele de dor și fericire (...). Cu câtă platitudine și monotonie este redată în unele poezii viața sufletească intimă a muncitorilor stahanoviști! Sentimentul dragostei este înfățișat ca un calcul rațional, determinat de normele pe care le depășește fata iubită, care este muncitoare fruntașă, ori în orice caz va deveni muncitoare fruntașă (...). În «teoriile» vulgarizatoare cu privire la poeziile de dragoste, un singur aspect al iubirii este acceptat fără rezerve: iubirea împărtășită, victorioasă. Par a fi însă interzise accentele de tristețe, de dezamăgire sau de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
el. Poetul nu își cântă discret cântecul de armindeni, ci scandează un marș hotărât. Este izolată această izbucnire de patos a lui Aurel Rău? Nu! O dovedește Cuvântul lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în Drumul minerilor. Ciudat este că D. Micu a analizat aceste poezii, citând versuri de un patos unit cu mânia și indignarea, însușiri de care tot el se îndoia puțin înainte: N-am să uit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați, Și-n Scânteia lăudați (...). Ăla măi, mi-e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte mari. Și să vezi și să tot vezi Că ne-a dat mândre cirezi Nu de boi ci de mașini Purtătoare de lumini. Dregeți secerii tăiș Să nu ronțăie pieziș, Și să crească snopi și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt cunoscător în critică literară, dar mie mi se pare că acest reportaj nu e pe linia realismului socialist. Capul Midia este de nerecunoscut. E ceva tulbure și nefiresc în acest scris, ceva neînchegat. Sunt prea multe cuvinte necunoscute oamenilor muncitori. Lipsesc elementele concrete ale muncii de la construirea digului. În locul faptelor din viață, sunt puse tot felul de cuvinte cum ar fi «splendidul vapor», «splendida serbare», «splendid pachebot», «superba constelație», «enorm», «haotic», «furie», «spectaculos». Nu știu ce și cât ar putea învăța un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
serie de adnotări critice: - Realitatea, așa cum apare ea din lectura nuvelelor, este totuși mai săracă și mai palidă decât viața pe care o simt cum mocnește în filele ziarelor. (...) Lupta de clasă ce se ascuțea în acea vreme, pe măsură ce clasa muncitoare smulgea noi și noi poziții exploatatorilor, nu este înfățișată cu vigoare. Eroul pozitiv, animatorul luptelor și constructorul lumii noi este palid, adesea zugrăvit schematic, artificial. Citind aceste nuvele îmi dau seama că în țara noastră se desfășura fenomenul nașterii unui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
concret, cum învinge nenumăratele obstacole pe care moștenirea mentalității burgheze i le punea în cale, îmi scapă. Am câteodată impresia că autorii de atunci au subapreciat măreția vremurilor pe care le-au trăit, au ocolit importanța victoriilor repurtate de clasa muncitoare, de partid, au înfățișat viața în culori cu mult mai puțin aspre decât acelea pe care le avea ea în realitate. (...) Totodată va constata că în poezie îndreptarea scriitorilor spre temele care reflectă frământările și lupta poporului s-a produs
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
temelor noi a avut multe lacune. Uzina, cu tot procesul minunat de transformare a omului în avântul muncii socialiste, este foarte palid reprezentată. Aspectele luptei de clasă sunt incomplete, adeseori autorilor le scapă esențialul, forța motrice a mișcării înaintate - clasa muncitoare și avangarda ei - partidul. Apoi lipsesc lucrări mai substanțiale despre principalele evenimente. N-am întâlnit nici cel puțin un volum care să zugrăvească cu mijloace artistice 23 August 1944, nemaivorbind de altele ca: doborârea monarhiei, naționalizarea industriei etc... Pe de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Negura, Zilele vieții tale și Evadarea ea se definește mai precis. Mai ales Negura este o viguroasă demascare a provocatorilor războiului antisovietic. Totodată însă, niciunul dintre aceste romane nu este lipsit de greșeli ideologice. În Negura, de pildă, rolul clasei muncitoare este trecut cu vederea, iar pe de altă parte, nu apar principalii vinovați ai războiului. În Desculț de asemenea orașul este prezentat nerealist, romanul conținând multe pagini care vădesc o alunecare spre naturalism. În Evadarea se falsifică lupta comuniștilor francezi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arhanghelul Cavaignac «salvatorul» ordinei și proprietății. Galeria de portrete ale comandanților burgheziei, realizată de Marx în scrierile istorice, e un exemplu nemuritor de statiră combativă, realistă. Cei mai înrăiți dușmani ai proletariatului își pierd, sub sarcasmul marelui învățător al omenirii muncitoare, morga, și-și dezvăluie odată cu josnicia caracterului, mizeria morală. Nici Victor Hugo în al său Napoleon le Petit n-a știut să prindă ca Marx amestecul de murdărie, fanfaronadă și cinism care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reușite nuvele ale lui Aurel Martin: Grânele, Pământ în luncă și Fântâna cu apă vie, sunt strânse acum într-un singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor pe drumul gospodăriilor colective
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a scos în lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva stăpânilor. În sfârșit, ca atent observator al realităților satului, Zaharia Stancu a ilustrat și creșterea capitalismului sătesc, întărirea chiaburimii. În romanul Dulăii, Zaharia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o perfecțiune diabolică de Nicolae Ceaușescu după 1965, criteriul purității etnice a Înlocuit orice alt criteriu, fie el al clasei sau al meritului. Sub Nicolae Ceaușescu, dacă se Întâmpla ca o anumită persoană să aibă un dosar perfect, cu tată muncitor, dar ungur sau evreu, persoana respectivă nu se mai califica. Mircea Mihăieș: Deci etnia bătea orice. Vladimir Tismăneanu: Iar etnia era definită aproape rasist. Unii amici nu știu că sunt de origine evreu: nu Îmi port evreitatea ca pe un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
le prezintă ca definindu-i unicitatea sunt faptul că este foarte activă, un cuvânt care apare în multe contexte ca o caracteristică a sa, rapidă (o trăsătură pe care o prezintă drept cea mai fericită din viața ei de adult), muncitoare și responsabilă. Aceste trăsături au ajutat-o să devină lider în mișcarea de tineret. Unicitatea ei este mai departe definită de Sara într-o manieră negativă, prin ceea ce nu este - adică o elevă excelentă căreia să-i fi făcut plăcere
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
zise el, zâmbind cinic..., se miră el, cu o lacrimă de crocodil în colțul ochilor, a dat cu subsemnatul etc. Uneori, etichetările pot face parte din recuzita standard a unei perioade istorice: oamenii de bine, luptătorii pentru libertate, poporul, clasa muncitoare, baronii locali, îmbuibații, milionarii de carton, traseiștii politici etc. Să nu le judecăm cu asprime, dar să fim vigilenți și să nu cădem în capcana exprimărilor la modă - unele dintre ele naive, altele de-a dreptul agramate, așa cum s-a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai citi textul. „Un muncitor cade de pe acoperiș și moare”. Suntem mult mai aproape de ceea ce înseamnă un bun titlu informativ. Totuși, este prea scurt pentru rolul său de semnal și prea lung pentru a da informația principală. În plus, cuvântul muncitor este vag, ca să nu mai vorbim de faptul că termenul-cheie (a murit) se află la sfârșitul titlului. Soluția ar fi decuparea titlului în supratitlu („La St Pierre du Mont”) și titlu: „Un zidar moare, căzând de pe acoperiș”. Titlul incitativ. I
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
poezie, cu el. A. E. Baconsky rămâne prin modul de a fi și de a scrie una dintre figurile cele mai originale ale literaturii postbelice. EUGEN SIMION SCRIERI: Poezii, București, 1950; Copiii din Valea Arieșului, București, 1951; Să dăm poporului muncitor produse de bună calitate (în colaborare cu I. Dragomirescu), București, 1951; Constructorii vieții noi (în colaborare cu M. Sadoveanu, Maria Banuș, E. Camilar ș.a.), București, 1951; Cântece de zi și noapte, București, 1954; Itinerar bulgar, București, 1954; Două poeme, București
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
BANTAȘ, Ioana (10.XI.1937, Clocociov, j. Olt - 7.XII.1987, București), poetă. Este fiica Mariei (n. Neață), muncitoare, și a lui Ion Mustață, gestionar. După studiile liceale absolvite la Pitești (1955), urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1955-1960). A funcționat ca învățătoare și profesoară de limba română în provincie, apoi în București. A fost soția poetului
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
vocabule: „mizeria cotidiană, suava mea brâncă”, „dureroasa mea tribulație”, „ineluctabila mea tristețe”, „gâlgâitoare [...] vie”, „să-mi redea elevația” etc. Acela în care mulți critici literari vedeau o speranță a poeziei vremii va scrie după 1947 versificări de circumstanță închinate „clasei muncitoare” și noii puteri politice ori își va reedita în antologii versurile din creația anterioară. Rămân documente pentru istoria literară volumele de amintiri Scriitor și om (1946), Contemporan cu ei (1962), Evocări și dialoguri literare (1974). Ca traducător, B. a desfășurat
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
frecventează liceul românesc din Grebena și școala comercială română din Salonic. Emigrează în România, unde își ia bacalaureatul la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Se înscrie în București la Politehnică, dar este arestat în 1949 ca „dușman al poporului muncitor” și eliberat abia după ce face ani grei de temniță, petrecuți în parte și la Pitești, experiență din care a rezultat cartea Pitești - Centru de reeducare studențească, apărută mai întâi la Madrid, în 1963, în Canada, la Hamilton, în 1989, în
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
viața de la început, ca muncitor, viețuind într-un cămin de nefamiliști, printre lumpeni ce-și conservă, în fericita lor ignoranță, autenticitatea psihică. Ruptura, schimbarea modului de viață introduc, ca subtemă a alienării, manifestările nevrozelor ca reacție a inadaptatului. Pintea - haiducul muncitor are o viziune obsesivă, coșmarescă, a inutilității ciclice a împotrivirii: „o roată de moară suspendată deasupra unui pârâu sec, învârtindu-se în gol, continuu, lent.” Romanele Refugii (1984) și Drumul cenușii (1988), făcând parte dintr-un ciclu intitulat Zidul morții
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
George (17.VII.1936, București - 24.XI.1994, București), poet. Este fiul Lucreției (n. Stoenescu) și al lui Leon Almosnino, director la Societatea Română de Telefoane. A urmat Facultatea de Istorie a Universității București, absolvită în 1959. A lucrat ca muncitor zilier pe diferite șantiere arheologice, ca fierar betonist, apoi, din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
Paris. Ofițer la 16 ani La absolvirea acestei școli, elevii puteau opta pentru continuarea studiilor pe profilele Îarmeleă preferate. Mulți au ales marina, Napoleon a optat pentru artilerie. Profesorul lui de matematică l-a apreciat în termeni elogioși: „Rezervat și muncitor, preferă studiul oricărei petreceri, îi place să citească autori valoroși. Foarte dotat pentru științele abstracte; puțin interesat de celelalte; cunoaște temeinic matematica și geografia; tăcut, plăcându-i singurătatea, capricios, semeț, extrem de egoist, concis și energic în replicile sale, cu mult
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
o gară mică a cărei denumire era anunțată de o inscripție impozantă, prinos al revolutiei proletare, „Vasile Roaita”, ce înlocuise vechea inscriptie, „Carmen Silva”, pentru a nu mai aminti poporului de reprezentanții unui sistem perimat ce se îmbogățise, asuprind clasa muncitoare. Automotorul s-a oprit în dreptul impegatului, pentru ca mecanicul să mai schimbe cateva vorbe cu acesta. De pe platformă a coborât o femeie frumoasă cam la treizeci de ani, cu statura sub medie, spre scundă, dar bine proporționată. Femeia a lăsat pe
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]