73,760 matches
-
suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastra care sângerează Aduceți Basarabia acasă Poruncă care binecuvântează Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați să moară prin străini Aduceti Basarabia acasă Și aruncați coroana ei de spini! Citește mai mult Aduceți Basarabia acasăAduceți Basarabia acasăNu o lăsați pierdută prin străiniAduceți Basarabia acasăSă nu cerșească milă prin veciniAduceți Basarabia acasăNu o lăsati imperiului rusescAduceți Basarabia acasăCăci este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
lăsati imperiului rusescAduceți Basarabia acasăCăci este plai cu suflet românescAduceți Basarabia acasăPământ străbun din zestrea dacilorAduceți Basarabia acasăCu un trecut din vremea tracilorAduceți Basarabia acasăE sora noastra care sângerează Aduceți Basarabia acasăPoruncă care binecuvântează Aduceți Basarabia acasăNu o lăsați să moară prin străiniAduceti Basarabia acasăși aruncați coroana ei de spini!... XX. MUZEI PIERDUTE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016. Muzei pierdute Te-am curtat muză celestă Pentru un vers, cuvânt sublim Cu parfumu-i de tempestă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
ură,/ când viața e de-abia o picătură/ între minutu-acesta care bate// și celălalt și-mi pare ne-nțeles/ și trist că nu privim la cer mai des,/ că nu culegem flori și nu zâmbim,/ noi, care-așa de repede murim..." ------------------------------ Elena BUICĂ București 1 august 2015 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - UCIGĂTOAREA URĂ / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1677, Anul V, 04 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
-și pune altă mască și ne aruncă-n haos, furibundă, se perturbează, preț de o secundă, în Univers o ordine firească. Cu viața pierdem ultimul scrutin și rătăcind obnubilați ca-n transe, sperând în loteria altei șanse, ne ducem să murim câte puțin. Îngerii-ncep să plangă prin capele și de durere parcă-și ies din minți; de întristare că n-am fost cuminți aruncă după noi un pumn de stele. Cad Perseidele de parcă plouă în ritmul unui recviem celest, apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
clipa oarbă-și pune altă mascăși ne aruncă-n haos, furibundă,se perturbează, preț de o secundă,în Univers o ordine firească.Cu viața pierdem ultimul scrutinși rătăcind obnubilați ca-n transe,sperând în loteria altei șanse,ne ducem să murim câte puțin.Îngerii-ncep să plangă prin capeleși de durere parcă-și ies din minți;de întristare că n-am fost cumințiaruncă după noi un pumn de stele.Cad Perseidele de parcă plouăîn ritmul unui recviem celest,apoi se sting spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare ... Citește mai mult În toamna frunzelor fecioare,prin parcuri umblă tei desculți;dacă-i privești atent și-asculți,i-auzi, în foșnet de frunzare,târându-și pașii pe cărareca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare,statui ținându
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
toamna frunzelor fecioare,vântul țâfnos nu se dă-n lăturisă se dezlănțuie...și-alăturide fantomatice fanfarecântă-n funebră cadențareromanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare,cu ruginiul prins pe glezne,trufas, timpul ne ia în plezneși ne predă la fiecareexemplul frunzei care moare... XXXI. ELEGIE DE TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014. Sub semnul gândului ce-a-ncărunțit e valea dintre noi tot mai adâncă; copaci suntem și trupul desfrunzit un vânt tăios în palmă ni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
cuvinte, dacă afirmăm că existăm doar prin prisma faptului că putem cugeta, că avem o minte și că procesăm informații provenite din mediul exterior, nu este suficient pentru a demonstra existența noastră. Iar acest lucru este cel mai evident atunci când murim. Mintea încetează a mai exista, și, odata cu ea, nici noi nu mai existăm. Dar este oare corect să se identifice omul cu mintea sa? Eu spun că, tocmai atunci când gândim prea mult, cu atât mai puțin existăm în prezent
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
luminii, al iubirii și-al ei, te miri cum poate da viață atâtor sentimente, bucurii, dureri, emoții, simțiri, cum îți încarcă sufletul cu hrană. E fiica lui Dumnezeu, din care s-a născut, gingașă, puternică, vie, încrezătoare, ea nu va muri niciodată, veșnic, în lumină, va trăi! VA VENI O ZI... Va veni o zi când toate cuvintele se vor întoarce uimite din depărtările trecutului, chiar dacă nu și-au găsit destinatarul. Va veni o zi când toate cuvintele, tăcute, dezgolite, desprinse
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
suntem fericiți, și altfel când suntem îndurerați, timpul are dimensiuni diferite. Dintre toate făpturile pământului, numai omul percepe scurgerea timpului. Numai omului îi este dat să înțeleagă acest adevăr fundamental, că, în grădina timpului răsare, crește, se înmulțește și apoi moare tot ce face parte din universul nostru. Și noi, oamenii, aparținând acestui univers, ne supumem acelorași legi, chiar dacă uneori ne vine să strigăm precum Corina Chiriac, în unul din cântecele sale îndrăgite: “Opriți timpul...!”. ----------------------- Elena BUICĂ 23 august 2016 București
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
Alexandra Olivotto Vedeam filmul lui Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost?, pentru a treia oară cînd și-a avut premiera de la Studio. 1. Muream de frică de cum a apărut genericul de început 2. Recunosc că în timpul vizionării mi-am desprins nu o dată privirea de pe ecran pentru a mă uita în sală, scanînd fețele spectatorilor sau aruncînd ocheade rapide pentru a vedea cum reacționează la
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
reluată compulsiv în interviuri și am auzit la rîndu-mi cîțiva jurnaliști bătîndu-l la cap cu ea. Un sfat malițios pentru aceștia: ca s-o faceți lată complet, duceți-vă și la Cristi Puiu și întrebați-l dacă domnul Lăzărescu a murit sau nu? Adăugați și un "Pe bune?", sigur veți reuși să-l scoateți din sărite. Sfîrșitul digresiunii. Însă titlul filmului lui Corneliu Porumboiu dă, mură în gură, stratul cel mai profund al peliculei. Anume că istoria recentă devine, odată scoasă
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
al României, dar chiar și trecutul recent, ba însuși prezentul zilelor noastre. Mai precis, ceea ce s-a întîmplat în țară din 1989 încoace ascultă foarte bine de schemele explicative ale lui Ștefan Zeletin. Burghezia română nu numai că nu a murit, dar a înviat din nou, iar astăzi trăim într-o epocă de formare a unei noi burghezii naționale, una fără de care viitorul european al României contemporane nu poate fi conceput. Potrivit lui Ștefan Zeletin, burghezia este alcătuită din trei categorii de
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
a apărut Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, care era un eseist literar foarte curajos în timpul lui Ceaușescu, când îi întâlneam numele în diferite publicații. Nimeni însă n-a fost la curent cu existența Jurnalului, afară de mine, fiindcă, puțin înainte de a muri, el mi-a trimis acest jurnal pe niște căi foarte ocolite. A fost un jurnal scris după ce el a ieșit din închisoare: un jurnal reconstituit. Spre deosebire de Ion Ioanid, forța acestui jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
adăugate câteva detalii de ordin documentar, în primul rând corespondența cu Maria Holban, fiica lui Iuliu Zanne, pe care Datcu o evoca la lansarea cărții. Atunci se lua hotărârea așezării unei plăci comemorative pe casa unde a scris și a murit paremiologul, recuperarea și îngrijirea mormântului său din Cimitirul Bellu, instituirea unei zile a proverbului etc., dar - cum prea adesea se întâmplă la noi - toate aceste gânduri frumoase s-au ofilit datorită căldurii prea mari a entuziasmului festivității. însă, scripta manent
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
cadaveric sau putrid. Aceasta pentru că nu suntem în stare de a contacta un opus sonor decât prin intermediul auzului. Nicidecum prin miros, văz, gust sau pipăit. Decesul muzicii înseamnă trecerea de la sunet la non-sunet, de la vibrație la repaus. Muzica, aidoma zgomotelor, moare în tăcere. Numai că, în timp ce zgomotele cad în uitare, muzica urcă în amintire, ca și cum ne-ar mărturisi ceva din Edenul originar. Sfârșirea muzicii: o poveste care, după ce e rostită, atârnă de firul vieții, precum mărgăritarele, sumedenie de vise. Vise înaripate
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
Kunming, despre misterioasa provincie Yunnan, despre China... dar mă opresc aici. Prosperitate și pace, Republică Populară Chineză! Tragedia din Kunming Zhan (gara Kunming) a zguduit China; 29 de chinezi care se duceau sau veneau din diferite localități ale Chinei au murit, înjunghiați cu sânge rece; 143 de oameni nevi novați (femei, copii, bărbați) au fost răniți, unii aflându-se în stare gravă la cele 5 spitale din Kunming. Greu îmi vine să cred că numai cu câteva zile înainte am fost
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
pământul. - Nimeni n-ar fi văzut-o, dacă n-ar fi fost atât de lentă. - Te-ai descurcat bine. - îmi regăsesc eu viteza, n-ai grijă, tată, nu o Coca-Cola o să mă încetinească pe mine. Pasărea în care trase apoi muri în aer ș...ț. Toată lumea putu să vadă a doua salvă lovind porumbelul înainte de a atinge solul. Pasărea nici nu apucase să zboare mai mult de un metru, ieșind din trapă. Băiatul revenea, când unul din trăgători spuse: "A fost
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
Cristian Teodorescu Profetul din Dămăroia a murit surprinzător, cînd tocmai anunțase că se va întoarce și dădea semnele unei matusalemice pofte de viață. Medicii cu care am discutat despre boala lui erau însă de părere că zilele politologului erau numărate. Arterele lui Brucan, mi s-a explicat
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
Arterele lui Brucan, mi s-a explicat, erau ca niște camere de cauciuc expirate. Le peticești într-un loc și răsuflă în altul. Bătrînul Brucan ajunsese, fiziologic, la capătul puterilor sale. Ceea ce nu m-a împiedicat să regret că a murit. Cu sentimente contradictorii, e adevărat, dar cu o părere finală de rău care n-are nici o legătură cu cele cîteva dăți cînd am discutat, strict profesional, și cu cele în care în care am vorbit, în particular. În ultimii ani
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
căderile morale, viciile omului biografic, eului superficial. Ezra Pound era paranoic, Dostoievski a fost cartofor și epileptic, Hölderlin -schizofrenic, Gide, Proust, Montherlant și Genet - pederaști, Drieu de la Rochelle a acceptat nazismul și, spre sfârșit, elogia stalinismul, Jarry și Artaud au murit nebuni, Poe era alcoolic și a sfârșit într-un șanț. Geniul este, prin definiție, bolnav de ceva și a-i judeca opera în raport cu boala lui este, desigur, o eroare". (pp. 432-433) Actuala ediție a jurnalului parizian a lui Eugen Simion
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
însemna a te deplasa dintr-un loc în altul, dar și a-ți muta gândul sau privirea în direcții diferite. Firește, în spirit franțuzesc, moartea însăși este un soi de plecare (,partir c'est mourir un peu", dar și a muri înseamnă să pleci ceva mai departe), cum tot o plecare este trecerea dintr-o vârstă în alta. Toate aceste tipuri de plecări sunt în măsură să stimuleze imaginarul poetic foarte dens al Roxanei Sicoe-Tirea. Rezultatul este o carte de mare
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
să reinventăm lumea poemului în funcție de propria noastră imaginație. Poemul Roxanei Sicoe-Tirea are conștiință de sine, el trimite cu gândul mai degrabă spre poezia optzecistă decât spre cea milenaristă de care aparține, biologic, autoarea. "tu ai spus: Ťar fi trebuit să mor în flăcăriť/ eu spun: Ťtextul e un incendiu din care fugť,/ dar mă obligi să pricesc ultimul strat de/ piele solzoasă născut într-o noapte din/ molfăiala pieilor tale agonice, nelepădate". Un alt tip de plecare este visul. Pășind în
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
căror sfârșit este în mod invariabil tragic, demonstrează că îndrăzneala de a provoca regimul la luptă nu a lipsit, dar ea nu a putut suplini lipsa unei opoziții organizate și a unui sprijin extern consistent. Mulți dintre tinerii care au murit în confruntările cu Securitatea se bazau doar pe zvonurile care susțineau că regimul comunist va fi răsturnat în curând printr-o intervenție americană. Ultimul număr al revistei "Memoria" cuprinde și câteva interesante articole despre încercările puterii comuniste de a-și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
al tuturor acelora prin care Rive Droite și Rive Gauche își întind tentaculele într-o suită a îngemănărilor și a clivajelor, aidoma unui dans de apariții și dispariții implacabile. O croazieră pe Sena e ca și cum te-ai naște și ai muri în fiecare clipă. Un act aproape inițiatic, pe care l-am săvârșit pe puntea unui Bateaux-Mouches, începând cu Pont de l^Alma, de unde am lăsat să plutească pe firul tulbure al apei atâtea și atâtea șansonete de dor și inimă
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]